Particularitățile practicării activității profesionale de avocat și mediator și modul de declarare a venitului impozabil obținut și impozitul pe venit calculat din acesta Cadrul juridic prevăzut de legislația în vigoare pentru activitatea profesională de avocat. Profesia de avocat se exercită de persoane calificate şi abilitate conform Legii cu privire la avocatură nr. 1260-XV din 19.07.2002, în baza licenței eliberate de Ministerul Justiției care confirmă statutul avocatului (art. 22 alin. (1) din Legea menționată).

În această situație sumele din coloanele 4 și 8 din tabelul 4 reprezintă sumele din coloana 6 din tabelul 2 fără T.V.A., și, respectiv, suma din coloana 12 din tabelul 4 corespunde cu informația din coloana 10 tabelul 2.

Actualmente entitățile se confruntă cu multiple probleme care rezultă din specificul activității lor, iar relațiile complexe și controversate dintre contabilitate și fiscalitate, nu sînt suficient tratate și expuse în literatura de specialitate autohtonă.

Danezii, populaţia cu cele mai mari datorii din lumea dezvoltată, şi-au rambursat anul trecut creditele imobiliare cu cel mai rapid ritm din istorie, ajutaţi de dobânzile reduse, scrie Bloomberg.

Uzura (amortizarea) bunurilor tangibile şi intangibile este un subiect ce nu a fost dezvoltat pe paginile revistelor de specialitate şi în articolele ştiinţifice, reieșind din complexitatea abordărilor sale, care crează dificultăţi în percepere atît agenţilor economici (aceştia apreciază uzura drept o deducere greoaie şi preferă să nu o utilizeze, pentru a evita costurile administrative exagerate legate de calcularea acesteia), cît şi cercetătorilor economici în domeniul fiscal (uzura se prezintă drept un subiect interesant unui contingent restrîns de utilizatori). În cele ce urmează, se prezintă practica internaţională de aplicare a uzurii în scopuri fiscale1.

Economia germană duduie înainte. „Cheful“ nemţilor de a cheltui este la maximul ultimilor 13 ani. Indicatorii macroeconomici arată că motoarele de creştere funcţionează ca unse, iar doza colosală de steroizi monetari injectată pe pieţe de Banca Centrală Europeană aduce economia germană în pragul unui „boom“.

Potrivit art.26 alin.(2) din Codul Fiscal, proprietatea pe care se calculează uzura este proprietatea materială reflectată în bilanțul contabil al contribuabilului în conformitate cu legislația şi folosită în activitatea de întreprinzător, a cărei valoare scade prezumtiv ca urmare a uzurii fizice şi morale şi a cărei perioadă de exploatare este mai mare de un an, iar valoarea ei depășește suma de 6000 lei.

sau dacă proprietarul unui bun imobil sau mobil (automobil) l-a utilizat pe parcursul perioadei fiscale, dar l-a transmis în reparație la finele perioadei de gestiune? Potrivit art. 26 alin. (2) din CF, proprietatea pe care se calculează uzura este proprietatea materială reflectată în bilanțul contabil al contribuabilului, în conformitate cu legislația. şi folosită în activitatea de întreprinzător, a cărei valoare scade prezumtiv ca urmare a uzurii fizice şi morale şi a cărei perioadă de exploatare este mai mare de un an, iar valoarea ei depășește suma de 6 000 lei.

Într-o Europă care renunţă treptat la restricţiile de mişcare, mirajul unui câştig mai mare a dinamizat forţa de muncă dinspre zonele mai sărace înspre cele mai bogate. Tinerii francezi pleacă să-şi găsească de lucru în Marea Britanie, Elveţia, SUA şi Belgia, în timp ce nemţii preferă Elveţia şi Norvegia, ţări cu salarii mult mai mari. Pentru imigranţii din Europa de Est, tocmai Franţa şi Germania sunt pământul făgăduinţei. Care din aceste ţări oferă condiţii mai bune de muncă?

Consiliul de administrație al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a aprobat Metodologia determinării, aprobării şi aplicării tarifelor pentru serviciile publice de alimentare cu apă, de canalizare şi epurare a apelor uzate. Concomitent, a fost anulat un document similar din anul 2004, relatează NOI.md.

Aspecte generale juridice În conformitate cu capitolul IX din Codul civil al Republicii Moldova, arenda este contractul încheiat între o parte – proprietar, uzufructuar sau un alt posesor legal de terenuri şi de alte bunuri agricole (arendator) – şi altă parte (arendaş) cu privire la exploatarea acestora pe o durată determinată şi la un preţ stabilit de părţi.

Tranziţia entităţilor la noile reglementări contabile, care se efectuează benevol de la 1 ianuarie 2014 sau în mod obligatoriu de la 1 ianuarie 20151, condiţionează anumite efecte cu caracter fiscal. În prezentul articol se examinează unele aspecte de impozitare, care sînt conexate cu modificările în contabilitatea activelor materiale pe termen lung, denumite în noile acte normative contabile „imobilizări corporale”.

Contabilitatea financiară şi fiscală aferentă contractelor de construcţii se ţine conform prevederilor Standardului Naţional de Contabilitate „Contracte de construcţii”, elaborat în baza IAS 11 „Contracte de construcţie” (în continuare Standard), Codului fiscal, Planului de conturi contabile şi alte acte normative în vigoare. Conform noţiunii utilizate în standard „Contract de construcţie” reprezintă contractul încheiat între beneficiar şi antreprenor pentru construirea, reparaţia, modernizarea şi reconstruirea unui activ sau a unui grup de active, care ca proiectare, tehnologie şi funcţionare sau destinaţie sînt interconexate şi interdependente.

Сapitolul 1. Oferta internă Analiza obiectivă a datelor statistice dezavuează ideea că creșterea economică din 2013 ar fi fost determinată integral de agricultură. Agricultura a avut un rol foarte important, dar componentelor non-agricole le revin circa 50% din sporul de PIB realizat, iar creșterea acestora a accelerat în comparație cu anul 2012.

Relaţiile agenţilor economici cu bugetul de stat constă în procesele de calculare, achitare şi declarare a impozitelor şi taxelor. Sistemul fiscal al Republicii Moldova cuprinde o totalitate de impozite şi taxe generale de stat şi locale. Subiecţii impunerii şi obiectele impunerii, modul şi termenele de achitate a impozitelor şi taxelor, cotele acestora, precum şi facilităţile acordate sunt reglementate de Codul fiscal şi alte acte normative în domeniul fiscal.

Europa Liberă: E prietenoasă administraţia fiscală pentru cei care fac investiţii? Ion Prisăcaru: „E o situaţie dificilă şi trebuie să recunoaştem că aceasta nu a apărut astăzi, ea s-a creat cu anii. Pur şi simplu, acum a ajuns la momentul critic.” Europa Liberă: E de vină legislaţia? Sunt de vină specialiştii care merg şi fac aceste controale? Pentru că se zice că şi factorul uman ori nu are pregătire suficientă, ori urmăreşte alte scopuri decât să respecte buchia şi spiritul legii, când merge un control. Ion Prisăcaru: „Mai mult. Sunt de vină abordările care au fost faţă de contribuabili, în general, pe parcursul anilor şi mentalitatea noastră care se trage, iarăşi, din trecut. Deoarece agentul economic, mai cu seamă, cei care fac business-ul mic, mijlociu şi mare, erau trataţi, din start, ca nişte infractori. Aceasta a şi condus la situaţia în care am ajuns. De aceea am venit cu un alt mesaj.”

În conformitate cu calendarul bugetar, Ministerul Finanţelor a început în luna martie elaborarea cadrului bugetar pe termen mediu, colectînd de la instituţiile de stat şi de la partenerii de dialog social prognozele de creştere economică, propunerile pentru strategiile de cheltuieliectoriale, propunerile de formare a politicii fiscale pe termen mediu. Confederaţia naţională a patronatelor a venit, ca şi în anii precedenţi, cu o lungă listă de doleanţe, împărţită pe 10 capitole, începînd de la impozitul pe venit şi încheind cu administrarea fiscală. Printre ideile promovate de patronate, care au fost preluate şi de către unele autorităţi publice, se numără deducerea sumei creditelor ipotecare şi a cheltuielilor aferente acestora, achitate de persoanele fizice, la procurarea locuinţei pe parcursul anului fiscal, precum şi deducerea sumelor cheltuite pentru sănătate şi învăţămînt. Această acţiune de politică fiscală ar putea permite revigorarea sectorului construcţiilor şi ar constitui un stimulent real pentru bănci să acorde credite pe termen lung, dar şi pentru persoanele care îşi procură o locuinţă în ipotecă, consideră autorii.

La finele lunii septembrie, 187 de ţări s-au reunit la Washington pentru a discuta despre criza economică cu care se confruntă economia globală. Miniştri de finanţe, guvernatori ai băncilor centrale, oameni de afaceri, lideri ai societăţii civile, uniunilor sindicale s-au adunat la şedinţa anuală a Fondului Monetar Internaţional şi a Băncii Mondiale. Cuvintele de ordine ale acesteea au fost urgenţa şi nevoia de a acţiona, de a se implica pentru guvernele din întreaga lume, şi, în special, din ţările zonei Euro, pentru a restabili încrederea investitorilor, a pieţelor, atît în soarta monedei unice europene, cît şi în stabilitatea financiară a lumii, aşa cum o cunoaştem astăzi. „În lumea noastră, atît de interconectată, evenimentele din economiiile avansate afectează pe toată lumea – de la fermierul din Kenya sau designerul brazilian, la omul de afaceri chinez”, a declarat în cadrul reuniunii directorul executiv al FMI, Christine Lagarde.

Cu privire la activitatea agenţilor economici care la data de 01.07.2011 au deţinut licenţe la activităţile desfăşurate pe piaţa produselor petroliere Introducere Produsele petroliere reprezintă sursa principală de energie pe plan mondial. Industria modernă depinde de petrol şi produsele sale. Prin urmare, se va efectua analiza agenţilor economici, ce au deţinut licenţe pentru desfăşurarea activităţilor pe piaţa produselor petroliere la situaţia din 01.07.2011 (în continuare — licenţe), pentru formarea unei viziuni mai ample asupra activităţii contribuabililor nominalizaţi. Analiza a fost efectuată în baza informaţiei din dările de seamă fiscale şi din declaraţiile vamale, prezentate pentru perioada fiscală 2010 şi semestrul I al anilor 2010 şi 2011, precum şi din alte surse oficiale.

Parlamentul adoptă prezenta lege organică Capitolul I DISPOZIŢII GENERALE Art. 1. – (1) Bugetul de stat pe anul 2012 se aprobă la venituri în sumă de 21367269,1 mii de lei și la cheltuieli în sumă de 22164269,1 mii de lei, cu un deficit în sumă de 797000,0 mii de lei. (2) Sinteza bugetului de stat pe venituri, cheltuieli, deficit și surse de finanţare se prezintă în anexa nr. 1. (3) Limitele de cheltuieli pe autorităţi publice finanţate de la bugetul de stat se prezintă în anexa nr. 2. (4) Alocaţiile pentru instanţele judecătorești se prezintă în anexa nr. 3. (5) Lista bugetelor autorităţilor publice, fundamentate pe programe, se prezintă în anexa nr. 4. (6) Alocaţiile pentru autorităţile publice centrale destinate finanţării investiţiilor capitale se prezintă în anexa nr.5. (7) Alocaţiile de la bugetul de stat pentru autorităţile administraţiei publice locale destinate finanţării cheltuielilor capitale se prezintă în anexa nr. 6. (8) Transferurile de la bugetul de stat la bugetele raionale, la bugetele municipale Chișinău și Bălţi și la bugetul central al unităţii teritoriale autonome Găgăuzia se prezintă în anexa nr. 7.