În cadrul regulamentului de desfăşurare a activităţilor de comerţ în orice localitate, consiliul local este în drept să stabilească cerințe privind respectarea regulilor de asigurare a curățeniei pe adresa unității comerciale sau a unității de alimentație publică. În Monitorul Oficial de vineri, 8 decembrie 2018, a fost publicată Legea pentru modificarea Legii cu privire la comerțul interior.

De astăzi, 1 noiembrie 2018, angajații în cadrul instituţiilor de forţă îşi vor realiza dreptul la tratamentul balneosanatorial prin intermediul Caselor teritoriale de asigurări sociale (CTAS) din raza domiciliului. Ca rezultat, va decădea necesitatea deplasării beneficiarilor, de la locul de domiciliu al persoanei până la CNAS Chişinău, ceea ce va exclude cheltuielile de deplasare şi va asigura economisirea timpului de deservire a beneficiarilor, comunica Casa Națională de Asigurări Sociale.

Întreprinderea deține o serie de unități comerciale (magazine, gherete, pavilioane) amplasate pe teritoriul mun. Chișinău (orașul), în care desfășoară activitatea de comerț (codul CAEM 47.11 „Comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi și tutun”), pentru care în adresa AAPL sunt depuse Notificările privind iniţierea activităţii de comerţ.

În perioada stării de urgență anunțată în condițiile pandemiei provocate de răspândirea coronavirusului COVID-19, mai multe entități au manifestat dorința de a oferi suport, în special instituțiilor medico-sanitare, dar și cetățenilor aflați în situație financiară mai gravă. În prezentul articol ne propunem să analizăm impactul fiscal atât pentru donatori, cât și pentru beneficiari, în contextul legislației în vigoare.

Agenția pentru Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieței (APCSP) va verifica agenții economici în cadrul controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor conform a 9 liste de verificare. În Monitorul Oficial din 21 decembrie curent a fost publicat Ordinul nr. 543 din 21 noiembrie cu privire la aprobarea listelor de verificare pentru domeniile de control ale autorității.

În trimestrul III al anului 2018, produsul intern brut (PIB) a constituit 57370 mil. lei și a înregistrat o creștere cu 3,4% față de trimestrul III 2017, menționează Biroul Național de Statistică. Potrivit BNS, la creșterea PIB în perioada de referință contribuții pozitive mai importante au avut domeniile construcțiilor (+2,3%), cu o pondere de 9,6% la formarea PIB și o majorare a valorii adăugate brute cu 30,0%; comerțul cu ridicata și cu amănuntul, întreținerea și repararea autovehiculelor și a motocicletelor, transport și depozitare, activități de cazare și alimentație publică, cu o pondere de 20,5% la formarea PIB.

Dezvoltarea și implementa tehnologiilor performante în sectorul energetic al Republicii Moldova a fost subiectul discuției Ministrului Economiei și Infrastructurii, Chiril Gaburici, cu Cristian Secosan, noul președinte al companiei Siemens din România. Reabilitarea celor 14 stații de transformare de pe întreg teritoriul țării noastre, cu suportul Băncii Europene pentru Reconstrucție şi Dezvoltare, va însemna o nouă etapă pentru calitatea alimentării consumatorilor cu energie. Vă invit să creați un Centru Pilot de cercetare și dezvoltare (R&D) a rețelelor energetice în Republica Moldova, a menționat ministrul Chiril Gaburici.

Pentru a facilita comerțul și a oferi cetățenilor accesul la o piață diversă de produse, guvernele Republicii Moldova și Republicii Populară Chineză au inițiat discuții privind semnarea unui acord de liber schimb, care este o componentă importantă a agendei Regulamentului de lucru al comitetului de cooperare. Anunțul a fost făcut dumunică de către vicepremierul Octavian Calmîc în cadrul ”Belt and Road Forum for International Cooperation”, care se desfășoară în capitala Chinei, orașul Beijing.

Începând cu 1 ianuarie 2021, va fi interzisă utilizarea și comercializarea veselei de plastic de unică folosință (farfurii, pahare, bețișoare), cu excepția celor biodegradabile. Parlamentul a votat în lectură finală astăzi, 29 noiembrie 2018, un proiect de lege ce vine cu modificări la Legea cu privire la comerțul interior și la Codul contravențional (CC). Astfel, art. 273 din CC va fi completat cu un punct ce prevede că utilizarea/ comercializarea veselei de unică folosință va fi sancționată

Serviciul Fiscal de Stat monitorizează cu regularitate diverse segmente de activitate ale mediului de afaceri din țară, inclusiv comerțul cu flori. Pe parcursul ultimilor ani, SFS pune accent sporit pe informarea și conformarea benevolă a acestor comercianți. Astfel, în perioada anilor 2017-2019, SFS a desfășurat acțiuni de conformare ale acestora prin dialog direct cu comercianții, dar și cu administratorii piețelor de flori. Acțiunile în domeniul conformării iau amploare din an în an, rezultatele cele mai relevante fiind obținute în anul 2017.

Partea I Partea II 3. Aplicații concrete În cele ce urmează vom menționa unele cazuri tipice de evenimente justificatoare, cu accent pe jurisprudența bazată pe CVIM în contractele internaționale: (1) fenomene ale naturii și catastrofe (eng. — Act of God)

Comercializarea veselei de unică folosință din plastic ar putea fi interzisă de la 1 ianuarie 2021. Parlamentul a votat în prima lectură un proiect de lege ce prevede completarea art.201 din Legea cu privire la comerțul interior, prin care se interzice utilizarea și comercializarea farfurilor, paharelor, tacâmurilor și bețișoarelor de unică folosință din plastic, cu excepția celor biodegradabile. Autorii menționează că plasticul nereciclabil are multiple efecte negative — degradarea plasticului durează între 100 și 400 ani, emiterea de gaze toxice în timpul arderii, pericol pentru viața acvatică, blocarea sistemelor de canalizare etc.

I. Partea I Necesitatea de a obține statutul de operator de date cu caracter personal În conformitate cu normele în vigoare, operator de date cu caracter personal poate fi persoana fizică sau persoana juridică de drept public sau de drept privat, inclusiv autoritatea publică, orice altă instituţie sau organizaţie care, în mod individual sau împreună cu altele, stabileşte scopurile şi mijloacele de prelucrare a datelor cu caracter personal prevăzute în mod expres de legislaţie. Dreptul la viaţă privată face parte din categoria drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, garantate de actele legislative internaționale.

Partea I §7. TREI ÎNTREBĂRI-CHEIE Pentru practician, la aplicarea noului regim al clauzelor abuzive sunt decisive răspunsurile la următoarele trei întrebări-cheie: 1) cine este profesionist și cine este consumator? 2) când o clauză este individual negociată? 3) când o clauză este abuzivă? În cele ce urmează vom încerca să găsim răspunsul la ele prin prisma noilor reglementări.

Cabinetul de miniștri a aprobat hotărârea cu privire la instituirea resursei informaționale în domeniul comerțului. În vederea realizării Strategiei naționale de dezvoltare „Moldova 2020” și în temeiul art. 179 din Legea nr. 231/2010 cu privire la comerțul interior, s-a instituit resursa informațională în domeniul comerțului în baza Sistemului informațional automatizat de gestionare și eliberare a actelor permisive (SIAGEAP). Autoritățile publice implicate în implementarea soluțiilor de Ghișeu unic din domeniul comerțului, până la data intrării în vigoare a hotărârii, vor desemna la nivel de entitate persoane responsabile de realizarea, coordonarea şi monitorizarea implementării soluției de Ghișeu unic de tip mixt și a resursei informaționale în domeniul comerțului în baza SIAGEAP.

Reprezentanţii mediului de afaceri deja pot solicita online 29 de acte permisive din cele 150. În exploatare industrială a fost dat Ghișeului unic de eliberare și gestionare a actelor permisive. Soluția digitală respectivă a fost lansată cu suportul Băncii Mondiale şi are drept scop facilitarea procesului de eliberare a documentelor prin reducerea cheltuielilor financiare şi de timp pentru întreprinzători, dar şi pentru autorităţile publice emitente. În final, autorităţile îşi propun realizarea proiectului de oferire a tuturor actelor permisive prin intermediul Ghişeului unic.

Cabinetul de miniștri a aprobat modificarea și completarea Legii cu privire la comerțul interior, precum și crearea cadrului normativ necesar implementării prevederilor Legii cu privire la tichetele de masă și ale Legii privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător. Ministrul Economiei și Infrastructurii, Chiril Gaburici, a menționat că acest proiect vizează comerțul interior cu privire la prestarea serviciilor de alimentație publică și desfășurarea comerțului cu amănuntul.

Perspectivele de dezvoltare ale parteneriatului moldo-german pe dimensiunea comercial-economică au fost discutate la Minsk, în cadrul întrevederii premierului Pavel Filip cu Preşedintele Comitetului de Est al Economiei Germane, Wolfgang Büchele, oficial ce reprezintă Asociația companiilor germane din domeniul comerțului cu Europa de Est și, în perspectivă, sunt parteneri importanți pentru Republica Moldova. Șeful Executivului a comunicat că în țara noastră sunt înregistrate 404 întreprinderi cu capital german, iar valoarea investițiilor constituie 700 mil. lei.

Potrivit art. 4 alin. (4) din Legea nr. 93-XIV din 15 iulie 1998 cu privire la patenta de întreprinzător (în continuare – Legea nr. 93-XIV), în cazul în care, conform legislației, pentru desfășurarea unor genuri de activitate indicate în anexa la Legea nr. 93-XIV, este necesară Notificarea autorității administrației publice locale, la cererea de eliberare sau de prelungire a patentei se anexează notificarea respectivă.

Elementele indispensabile pentru realizarea practicilor durabile de gestionare a datoriei de stat, elaborate de către Banca Mondială și stabilite în metodologia DeMPA, instrument de evaluare a performanței managementului datoriei, au fost puse la baza Proiectului hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Programului „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2019-2021)”. Acesta a fost elaborat de Ministerul Finanțelor și este propus pentru consultări publice. Principalul obiectiv al managementului datoriei de stat este de a asigura necesitățile de finanțare ale deficitului bugetului de stat la nivel acceptabil de cheltuieli pe termen mediu și lung în condițiile limitării riscurilor implicate.