Operatorii din sectorul HoReCa nu vor mai achita o cotă redusă de 10% pentru livrările efectuate, deoarece Parlamentul a votat în ședința extraordinară de ieri, 16 august, revenirea la cota-standard în mărime de 20%. Reamintim că acțiunea face parte din setul de măsuri fiscale de mobilizare a veniturilor și asigurarea sustenabilității bugetare, agreate cu Fondul Monetar Internațional.

Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” lansează o nouă ediție a publicației „Realitatea Economică” în care realizează un top 5 al tendințelor pozitive și negative ale anului 2018 și top 5 provocări economice pentru 2019.

Exporturile produselor alcoolice moldovenești în trimestrul II al anului 2019 s-au diminuat cu 3,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului 2018 și sunt estimate la $45,36 mil. Potrivit datelor balanței de plăți a țării, scăderea exporturilor de produse alcoolice în perioada de referinţă este explicată prin micşorarea livrărilor în străinătate a vinurilor și divinurilor moldovenești în toate regiunile. Exporturile în țările Uniunii Europene au scăzut cu 7,7% (de la $16,54 mil. în trimestrul II al anului 2018 până la $15,27 mil. în trimestrul II al anului curent), în țările CSI – cu 1,8% (de la $17,70 mil. la $17,39 mil.). Totodată, reducerea exportului în țările care nu fac parte din UE și CSI constituie 0,7% ($12,7 mil. în anul curent comparativ cu $12,7 mil. din anul 2018).

În condițiile în care activitatea unei întreprinderi de stat (ÎS), ca și a oricărei alte entități comerciale, este nemijlocit legată și reprezintă o parte din economia unei țări, achizițiile efectuate de către aceasta au un rol foarte important, întrucât prin intermediul lor:   trebuie să fie asigurată utilizarea eficientă a banilor publici, astfel încât să existe un raport optim calitate-preț; se satisface interesul public și se asigură dezvoltarea și îmbunătățirea mediului de viață al unei comunități; se contribuie la stimularea dezvoltării economice; se dinamizează piața bunurilor, lucrărilor și serviciilor.

Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) va înregistra și supraveghea agențiile de rating de credit, rezultatele cărora vor fi utilizate în contextul legislației privind piața financiară nebancară. Această normă va completa Legea privind Comisia Națională a Pieței Financiare și se conține într-un proiectul înaintat pentru consultări publice. Conform autorilor, inițiativele elaborate transpun în legislația națională Regulamentul Uniunii Europene din 16 septembrie 2009 privind agențiile de rating de credit.

În primul semestru al anului 2019, în țara noastră a fost înregistrată o creștere a volumului producției industriale cu 1,3%, potrivit informației operative cu privire la evoluţia social-economică a Republicii Moldova, publicată de Ministerul Economiei și Infrastructurii. Creșterea a fost determinată de majorarea producției în ramurile industriale: industria prelucrătoare a crescut cu 1,2%, industria extractivă – cu 13,9%, producția și furnizarea de energie – cu 0,5%. Astfel, potrivit datelor, fabricarea pieselor pentru autovehicule și motoare a fost ramura principală care a contribuit la creșterea sectorului industrial, deținând o cotă de 3,5%. Totodată, această ramură a înregistrat o majorare cu 61,8% în perioada ianuarie-iunie 2019, contribuind cu 3,3% la creșterea sectorului.

În primul semestru al anului curent,profitul pe sistemul bancar a însumat 1,2 mld. lei, majorându-se cu 30,8% (271,4 mil. lei) comparativ cu perioada similară a anului precedent. Potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei, care a făcut o evaluare a situației financiare în sectorul bancar în ianuarie-iunie a anului curent, veniturile totale ale băncilor licențiate au constituit 3,5 mld. lei, dintre care veniturile din dobânzi – 61,3% (2,2 mld. lei), iar veniturile neaferente dobânzilor – 38,7% (1,4 mld. lei).

Poate sau nu să fie acceptată o reducere de preț în vederea determinării valorii în vamă? De foarte multe ori, această întrebare este o provocare atât pentru operatorii economici, cât și pentru autoritățile vamale. În continuare vom încerca să dezvăluim acest subiect în contextul evaluării vamale.

Autoritățile trebuie să prevadă o serie de măsuri fiscale pentru diminuarea inegalităților, cum ar fi reintroducerea sistemului progresiv de impozitare, însă după o evaluare de impact sau combaterea evaziunii fiscale. Aceste și alte recomandări de politici sunt incluse în Raportul de Stare a Țării, ediția 2019, elaborat de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” în parteneriat cu Friedrich-Ebert-Stiftung (FES). Principalele mesaje ale publicației au fost prezentate în cadrul Conferinței Macro 2019: Atenuarea inegalităților — o precondiție fundamentală pentru o creștere economică durabilă.

În primele șase luni ale anului 2019 volumul investițiilor a crescut cu 26,8% faţă de aceeași perioadă a anului precedent, constituind circa 9,2 mld. lei, potrivit datelor MEI. Astfel, investițiile din sursele proprii ale agenților economici în semestrul I al anului 2019 au constituit 5,9 mld. lei și au crescut cu 17,2%. De asemenea, au crescut și investițiile publice – cu circa 50,5%, însumând 1,1 mld. lei și asigurând 20% din creșterea totală a investițiilor. Creditele și împrumuturile interne au constituit o sursă importantă de finanțare a investițiilor.

Entitatea „Intermediar” SRL prestează servicii de intermediere „Beneficiar” SA, în baza unui contract încheiat între părți. Obiectul contractului constituie identificarea de către „Intermediar” SRL a unor cumpărători pentru bunurile comercializate de „Beneficiar” SA, în schimbul unui comision de 10% (stabilit prin contract). Respectiv, cumpărătorul achită intermediarului prețul integral al mărfii livrate, ceea ce nu reprezintă un venit al entității „Intermediar” SRL. Pot fi considerate plățile pentru marfa livrată sume colectate în numele unor părți terțe?

Odată cu intrarea în vigoare a Legii privind auditul situațiilor financiare nr. 271/2017 (în continuare - Legea nr. 271/2017), în legislația națională a fost introdus un nou concept, cel de comitet de audit.   Deși prevederile legale referitoare la această noțiune sunt în vigoare deja al doilea an (începând cu 01.01.2019), pentru unii manageri activitatea comitetului de audit este considerată puțin abstractă, pentru alții, nu sunt clare responsabilitățile acestuia. Având în vedere importanța constituirii unui comitet de audit eficient, am considerat necesară o examinare, care să cuprindă atât aspecte teoretice, cât și practice, referitoare la activitatea acestui comitet.

La începutul lunii august,exporturile din Transnistria au constituit $364,3 mil., fiind cu $42,2 mil. (10,3%) mai mici decât în perioada corespunzătoare a anul trecut. În același timp, importurile în regiune s-au majorat cu 0,5%, depășind $708 mil. Astfel, soldul negativ al balanței comerciale externe a Transnistriei s-a majorat cu $46 mil. şi a ajuns până la $343,6 mil. Datele Comitetului vamal al regiunii arată că cele mai mari exporturi au fost asigurate de metale şi produsele din metal – $120,9 mil., deşi volumul acestora a scăzut cu 36,1%, iar ponderea lor s-a redus de la 47% la 33% din totalul exporturilor industriale.

Veniturile bugetului public național pentru anul 2019 au constituit 62,9 mld. lei, cu 8,5% mai mult decât în anul 2018. Încasările din accize au crescut cu 9%, cele din TVA – cu 8%, veniturile din primele de asigurare medicală – cu 16%, iar veniturile proprii ale bugetului asigurărilor sociale de stat au sporit cu 5% în pofida reducerii cotelor acestora de la 23 la 18%. Totodată, colectările din impozitul pe venit au rămas la nivelul anului 2018 în condițiile în care, la 1 octombrie 2018, a fost pusă în aplicare reforma fiscală prin care s-a dublat scutirea personală și s-a diminuat cota impozitului pe venit de la 18 la 12%. Datele au fost prezentate astăzi în cadrul ședinței lărgite a Colegiului Ministerului Finanțelor, fiind trecute în revistă realizările ministerului și ale instituțiilor din subordine pentru anul 2019, precum și prioritățile stabilite pentru anul curent.

Care sunt reglementările de care agenții economici trebuie să țină cont când stabilesc prețurile de comercializare la produsele social importante? Care este autoritatea care verifică modul de formare a acestor prețuri și ce riscă agenții economici pentru nerespectarea prevederilor legislației?   Republica Moldova a adoptat sistemul economic în care deciziile ce privesc producția și distribuția de bunuri este bazată pe interacțiunea dintre cerere și ofertă, care determină prețurile bunurilor și serviciilor. Excepție fac doar o anumită categorie de bunuri/ produse, prețul cărora este reglementat de către stat. În acest context, Legea nr. 231/2010  cu privire la comerțul interior statuează că produsele și serviciile se comercializează pe teritoriul RM la prețuri libere de vânzare, cu excepția celor reglementate.

În luna septembrie 2019 inflaţia anuală a constituit 6,3% (pentru ultimele 12 luni, din octombrie 2018 până în septembrie 2019), inclusiv la produse alimentare – 9,3%, mărfuri nealimentare – 4,6%, servicii prestate populaţiei – 3,7%, comunică Biroul Naţional de Statistică. Totodată, indicele preţurilor de consum (IPC) în luna septembrie 2019 faţă de august 2019 a constituit 100,8% (în septembrie 2018 faţă de august 2018 IPC a marcat 100,1%). Creşterea preţurilor medii de consum cu 0,8% a fost determinată de creşterea preţurilor la produsele alimentare cu 0,96%, la mărfurile nealimentare cu 0,3% şi de majorarea tarifelor pentru prestarea serviciilor populaţiei cu 1,4%.

În luna august 2019 prețurile s-au diminuat cu 0,03%, informează Biroul Național de Statistică, indicele prețurilor de consum (IPC) în luna august 2019 faţă de iulie 2019 constituind 99,97%. Scăderea preţurilor medii de consum a fost determinată de micşorarea preţurilor la produsele alimentare cu 0,6%. Astfel, în luna august 2019 faţă de iulie 2019 au scăzut preţurile la legume proaspete cu 10,0%, în special la vinete – cu 43,4%, pepeni verzi și galbeni – cu 36,2%, morcovi – cu 28,4%, ardei graşi și gogoșari – cu 28,3%, tomate – cu 20,3%, sfeclă roșie – cu 14,4%, ceapă uscată – cu 12,0%, usturoi – cu 9,8%, varză – cu 1,6%, la fructe proaspete – cu 4,7%, precum și la cartofi – cu 6,5%, slănină neprelucrată – cu 2,1%, făină de grâu și zahăr tos – cu câte 0,2%.

În prezent, tot mai multe tranzacții economice se efectuează cu plata amânată sau în credit comercial, care este un tip de împrumut acordat de un furnizor unui cumpărător sub forma unei amânări sau a unei plăți în rate pentru bunurile, lucrările sau serviciile achiziționate. De regulă, creditul comercial se acordă pe termen scurt, scadențele fiind stipulate în contractul încheiat între vânzător și cumpărător. Care sunt avantajele, dar și riscurile unui credit comercial atât pentru entitatea-cumpărător, cât și pentru furnizor?

Întreprinderea a importat bovine de prăsilă, pe parcursul activității unele bovine care nu sunt productive se vând la preț de piață, care este mai mic decât valoarea de intrare (valoarea contabila), — e necesar de calculat TVA de la vânzarea bovinelor mai jos de cost sau aplicăm art. 97 alin. (1) din Codul fiscal (CF)?

Autoritățile moldovenești preconizează atingerea unui nivel al ocupării forței de muncă similar cu nivelul mediu al țărilor din Europa Centrală și de Est, stimularea ocupării productive și a muncii decente, inclusiv pentru tineri, persoanele în etate și persoanele cu dizabilități, precum și remunerarea egală pentru munca de valoare egală până în anul 2030. Acțiunea este inclusă în proiectul de lege pentru aprobarea Strategiei Naționale de Dezvoltare „Moldova 2030”, analizat în cadrul ședinței secretarilor generali de stat ce a avut loc săptămâna trecută. Unul din obiectivele de dezvoltare a Republicii Moldova se referă la calitatea vieții și drepturile omului, iar una din acțiunile propuse pentru atingerea acestuia constă în ameliorarea condițiilor de muncă și reducerea ocupării informale.