Preşedintele Rezervei Federale a SUA Janet Yellen i-a atenţionat pe investitori să se pregătească pentru posibilitatea ca instituţia, cea mai influentă bancă centrală din lume, să majoreze ratele dobânzilor mai devreme decât se aşteaptă aceştia. Comentariile lui Yellen vin după ce săptămâna trecută a avertizat că angajamentul Fed de a menţine ratele dobânzilor aproape de zero pentru o perioadă „considerabilă de timp“ s-ar putea schimba în cazul în care economia SUA, cea mai mare la nivel mondial, continuă să crească peste aşteptări, scrie Bloomberg.

În condițiile actuale de aplicare obligatorie a Standardelor Naționale de Contabilitate, începînd cu 1 ianuarie 2015, problematica testului la depreciere şi a evaluării obține o semnificație fundamentală în cadrul etapei de tranziție la noile standarde. Testul de depreciere are o importanță crucială pentru calitatea situațiilor financiare, luînd în considerare domeniile strategice de raportare financiară, care se intersectează cu testarea anuală a imobilizărilor corporale sau altor active.

Dacă vor să menţină stabilitatea uniunii monetare, ţările din zona euro ar trebui să urmeze exemplul Statelor Unite, unde fiecare stat îşi asumă individual responsabilitatea pentru propria datorie, scrie Hans-Werner Sinn, preşedintele prestigiosului institut de cercetare economică Ifo din Germania, pentru site-ul Project Syndicate. Europa urmează calea mutualizării datoriei, adică a împărţirii poverii între statele care folosesc moneda euro, dar Sinn se întreabă cât de sustenabil este actualul sistem de gestionare a datoriei.

Italia a intrat în recesiune după ce Produsul Iintern Brut a scăzut în al doilea trimestru luând prin suprindere analiştii economici, scrie Bloomberg. PIB-ul Italiei a scăzut cu 0,2% în trimestrul al doilea, după un declin de 0,1% în primele trei luni ale anului, potrivit raportului preliminar al Institului de Statistică de la Roma — Istat. Cu o rată a şomajului în rândul tinerilor de peste 40% şi o datorie externă de 2.000 de miliarde de euro, premierul Italiei Matteo Renzi se află sub presiunea de a redresa rapid a treia mare economie din zona euro. Creşterea economică sub aşteptări ar putea submina planurile prim-ministrului de a aduce deficitul la 2,5% în acest an şi de a reduce datoria publică.

După şase ani de la marea recesiune mondială, reuniunea istorică de săptămâna trecută a Fondului Monetar Internaţional şi a Băncii Mondiale a acordat o atenţie deosebită problemelor care continuă să slăbească zona euro, ale cărei perspective sunt descrise în termeni deloc încurajatori precum „stagnare prelungită“ şi risc de recesiune. Remediile propuse la summit sunt presiuni mai mari pentru ca Germania să-şi cheltuiască surplusul bugetar pe eforturi de stimulare a economiei, investiţii în infrastructură şi, din partea şefului Eurogroup, un pact de creştere economică.

Economia Italiei, a treia ca mărime a zonei euro, a reintrat în recesiune, comenzile pentru industria manufacturieră a Germaniei, motorul de creştere al Europei, au înregistrat cea mai abruptă scădere din ultimii trei ani, iar analiştii puternicei şi influentei bănci americane Gold­man Sachs atenţionează că vremurile de relaxare pe pieţele de finanţare se apropie de sfârşit pentru ţările de la periferia uniunii monetare. Toate aceste avertismente se aprind în Europa pe măsură ce se întinde umbra crizei geopolitice.

Restituirea impozitului pe venit reținut în plus către persoane fizice cetățeni reprezintă un domeniu al administrării fiscale, aflat permanent în vizorul atît al contribuabililor, cît și al organelor fiscale. Cererile de restituire a impozitului pe venit reținut în plus parvin practic zilnic, inclusiv și în mod electronic, la inspectoratele fiscale de stat teritoriale. În acest context, este deosebit de solicitată clarificarea situației, dacă este în drept organul fiscal să refuze în recepționarea cererii de restituire în cazul în care declarația cu privire la impozitul pe venit, ce atestă formarea plății în plus, încă nu este reflectată în contul personal generalizat al contribuabilului.

Peste 100 de bănci, asigurători, firme de brokeraj şi administratori de fonduri din România s-au înregistrat pentru a pune la dispoziţia SUA date despre americanii care au peste 50.000 de dolari în conturi, odată ce statul român a încheiat o înţelegere de principiu cu SUA pentru transferul datelor. România a ajuns la un acord de principiu cu SUA pentru transferul de date în baza unei legii care îi vizează pe contribuabilii americani cu conturi în străinătate (Foreign Account Tax Compliance Act — FACTA). Autorităţile române şi-au dat acceptul pentru includerea pe o listă a ţărilor cu acord de principiu de la 2 aprilie 2014, potrivit Trezoreriei americane.

Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, avînd drept scop eficientizarea serviciilor prestate contribuabililor, în conformitate cu Ordinul nr. 400 din 14 martie 2014, a lansat la 31 martie curent Sistemul Informațional Automatizat „Contul curent al contribuabilului”. Proiectul a fost lansat cu suportul Programelor Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internaţională USAID/BIZTAR şi „Comerţ, Investiţii şi Reglementarea Activităţii de Întreprinzător” (BRITE). Acesta este un sistem, care, în premieră, oferă acces în regim on-line la situația onorării obligațiilor față de buget, accesul fiind deschis atît persoanelor ce practică activități, cît și cetățenilor.

Ministerul Finanţelor, în legătură cu punerea în aplicare a Legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 267 din 23 decembrie 2011 (Monitorul Oficial, nr. 13-14 din 13 ianuarie 2012), pentru călăuză în lucru şi executare, în partea ce ţine de evidenţa obligaţiilor fiscale, comunică următoarele.

Parlamentul adoptă prezenta lege organică. Art. 1. – Fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2014 se aprobă la venituri în sumă de 4723575,2 mii lei şi la cheltuieli în sumă de 4823575,2 mii lei, cu un deficit în sumă de 100000,0 mii lei.

New York a luat locul Londrei în topul celor mai mari centre financiare ale lumii, după ce City-ul londonez a fost zguduit de o serie de scandaluri, iar poziţia Marii Britanii ca stat membru al Uniunii Europene a fost pusă sub semnul întrebării. New York a trecut pe prima poziţie în topul Global Financial Centers Index, cu un avantaj "şubred, nesemnificativ din punct de vedere statistic", de două puncte, potrivit lui Michael Mainelli, preşedintele grupului Z/Yen, care a realizat studiul, transmite Bloomberg.

Grecia a încheiat marţi, după şase luni de negocieri foarte dificile, un acord cu troica creditorilor, care permite deblocarea unei noi tranşe de împrumut şi răscumpărarea în luna mai a unor obligaţiuni de aproape 10 miliarde de euro. "Am finalizat o negociere dificilă", a declarat ministrul elen de Finanţe Iannis Stournaras, care a vorbit despre «cele mai dificile luni de până acum». El a spus că nu vor fi luate noi măsuri de austeritate şi că guvernul şi-a îndeplinit toate angajamentele asumate în faţa creditorilor internaţionali.

Pentru orice ţară este important să aibă o industrie puternică, arată un studiu al Trezoreriei Franţei, care avertizează că în Hexagon dezindustrializarea este îngrijorătoare deoarece fenomenul avansează mai rapid decât în alte state europene. Analiza contrazice ideea răspândită la scară largă conform căreia dezindustrializarea este o consecinţă naturală a îmbogăţirii unei ţări şi decurge din modernizarea economiei, scrie Les Echos.

Reţeaua PEM PAL (Managementul Cheltuielilor Publice Învăţare Asistată de Omologi), a fost lansată în anul 2006, cu suportul Băncii Mondiale, cu scop de a sprijini reformele în domeniul cheltuielilor publice şi managementului financiar în 22 de ţări din Europa şi Asia Centrală, prin promovarea capacităţilor şi schimbului de informaţii între colegi. Reţeaua PEM PAL reuneşte specialişti în Comunităţi Practice: buget, trezorerie şi audit intern. Toate cele trei Comunităţi Practice se întîlnesc periodic pentru aşi împărtăşi experienţele şi pentru a identifica soluţii practice pentru problemele prioritare legate de implementarea reformei managementului financiar public.

Excedentul comercial al Germaniei a crescut de la 189,8 miliarde de euro în 2012 la 198,9 miliarde de euro anul trecut, un nou nivel record, după ce importurile celei mai mari economii europene au înregistrat o scădere mai puternică decât exporturile. Precedentul record privind excedentul comercial, de 195,3 miliarde de euro, a fost înregistrat în 2007, înainte de declanşarea crizei financiare globale.

Întru executarea prevederilor Legii bugetului de stat, Legii bugetului asigurărilor sociale de stat, Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală şi deciziilor consiliilor locale privind aprobarea bugetelor unităţilor administrativ -teritoriale, pe anul 2011, ORDON: Se aprobă Modul de achitare şi evidenţă a plăţilor la bugetul public naţional prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanţelor în anul 2011.Se abrogă circulara Ministerului Finanţelor nr. 07/1-6/161 din 15 decembrie 2009 „Modul de achitare şi evidenţă a plăţilor la bugetul public naţional prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanţelor în anul 2010”, cu modificările ulterioare.Prezentul ordin intră în vigoare din data publicării în Monitorul Oficial.

În anul 2013 obligaţiile fiscale se achită la bugetul public naţional în conformitate cu Ordinul Ministrului Finanţelor nr. 165 din 19 decembrie 2012 cu privire la Modul de achitare şi evidenţă a plăţilor la bugetul public naţional prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanţelor în anul 2013 (în continuare – Modul) (Monitorul Oficial, nr. 273-279 din 28 decembrie 2012). Este de menţionat, că Ministerul Finanţelor anual elaborează şi publică în Monitorul Oficial modul de achitare şi evidenţă a plăţilor la bugetul public naţional, astfel încît de la an la an modalităţile respective se deosebesc în funcţie de reglementările legilor bugetare anuale (Legea bugetului de stat, Legea bugetului asigurărilor sociale de stat, Legea fondurilor obligatorii de asigurare medicală), precum şi în funcţie de reglementările legislaţiei în vigoare aplicabile în anul calendaristic respectiv. Prin urmare, la achitarea obligaţiilor fiscale, precum şi a altor plăţi la bugetul public naţional contribuabilii urmează să se ghideze de modul, care este în vigoare pentru anul curent.

Capitolul I DISPOZIŢII GENERALE Art. 1. Bugetul de stat pe anul 2014 se aprobă la venituri în sumă de 25 814 830,3 mii de lei şi la cheltuieli în sumă de 28 217 863,5 mii de lei, cu un deficit în sumă de 2 403 033,2 mii de lei.

În Săptămâna Mare, tot francezul primeşte prin poştă formularul de plată al impozitelor. Să le completezi e un adevărat martiriu. Fericiţi cei careşi plătesc impozitele în România!… În Franţa, declararea impozitelor e un eveniment național. Înaintea datei fatidice sunt organizate zile speciale în media: comentarii, interviuri, trezorieri şi consilieri fiscali umplu emisiunile de la radio. Toţi te sfătuiesc cum să faci ca să plăteşti în mod legal mai putin impozit; ce abateri, reduceri, deduceri şi combine au mai apărut în hăţişul fiscal deja existent.