Diversificarea investițiilor pe piețele de capital străine, obținerea unor venituri sub forma dobânzilor bancare pentru banii depozitați sau obținerea unor prestații sociale într-un stat străin (ex. alocația de stat pentru copiii sub vârsta de 18 ani). Acestea reprezintă câteva motive pentru care cetățenii deschid diferite tipuri de conturi în străinătate, iar extinderea procesului de globalizare, liberalizarea circulației cetățenilor în străinătate, digitalizarea serviciilor și simplificarea accesului la diferite platforme de investiții peste hotare creează premise favorabile în acest sens.

Persoana fizică R. A. este cetățean atât al Republicii Moldova, cât și al României, și desfășoară activitate pe teritoriul RM în baza contractului de muncă încheiat cu rezidentul României. În ce țară urmează a fi supus impozitării venitul obținut de către acesta dacă se cunoaște că: persoana deține cetățenia ambelor state, se află în Republica Moldova 180 de zile și dispune de domiciliu permanent în RM? Care sunt criteriile de determinare a rezidenței și centrul intereselor vitale a cetățeanului R. A.?

Compania rezidentă din RM a încheiat un contract cu o companie nerezidentă din România, obiectul contractului fiind prestarea serviciilor de recrutare a personalului pe teritoriul RM, cu angajarea acestuia în Romania.

Începând cu anul 2022, se preconizează utilizarea operațiunilor de administrare a pasivelor cum ar fi răscumpărarea anticipată (buy back) a valorilor mobiliare de stat, iar ulterior și a operațiunilor switch1. Totodată, pentru a spori accesibilitatea persoanelor fizice la cumpărarea VMS, ca instrumente de economisire și în vederea diversificării canalelor de vânzare, către finele anului viitor va fi implementată o platformă de tranzacționare în mod direct a VMS către persoanele fizice.   Aceste și alte acțiuni sunt incluse în proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea Programului „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2022-2024)”, documentul fiind inclus pe agenda ședinței secretarilor generali.

Ieri, 22 martie, a demarat Săptămâna Internațională de Educație Financiară (Global Money Week) în Republica Moldova cu genericul „Dă sens banilor”. La evenimentul promovat de mai mulți ani de Banca Națională a Moldovei (BNM), în calitate de coordonator național al procesului de educație financiară, au aderat autorități, instituții și asociații cu diverse profiluri de activitate. „Educația financiară reflectă un interes public și derularea acestui proces la diferite niveluri și pentru diverse grupuri-țintă, cu implicarea autorităților, dar și a societății civile vine să confirme o realitate a lumii moderne în continuă și rapidă schimbare”, a menționat guvernatorul BNM, Octavian Armașu, în deschiderea evenimentului.

La data de 5 iunie anul 2025 a intrat în vigoare Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr. 266 din 21.05.2025 cu privire la modificarea Ordinului SFS nr. 427/2018 cu privire la stabilirea modului,

În scopul eficientizării activității organului decizional al Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF), se propune diminuarea componenței numerice a Consiliului de administrație de la 5 la 3 membri. În acest sens un grup de deputați a înaintat inițiativa legislativă ce prevede un șir de modificări la Legea nr. 192/1998 privind Comisia Națională a Pieței Financiare care, în opinia autorilor, vor asigura implementarea unui model simplificat de conducere la CNPF.   Mai mult, în nota informativă la proiect este menționat că această reducere

De ce aspecte fiscale urmează să țină cont persoanele fizice rezidente cetățeni ai Republicii Moldova, la procurarea unui bun imobil în cazul în care veniturile utilizate sunt obținute din surse aflate în afara Republicii Moldova (din salariu)?

Persoana fizică cetățean rezident al Moldovei a transmis gratuit un garaj altei persoane fizice. Va fi obligată aceasta să înregistreze contractul încheiat la Serviciul Fiscal de Stat?

Entitatea raportoare urmează să aibă certitudinea că cunoaşte cine este beneficiarul efectiv și înţelege structura proprietăţii şi structura de control ale clientului, iar identificarea beneficiarului efectiv şi adoptarea de măsuri adecvate şi bazate pe risc pentru verificarea identităţii acestuia va fi efectuată utlizând documente, informații și date relevante obținute dintr-o sursă sigură și independentă.

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei a decis în cadrul ședinței de astăzi, 3 iunie 2022, majorarea ratei de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt cu 3,0 puncte procentuale – de la 15,5% până la nivelul de 18,5% anual. Decizia a fost comunicată de Guvernatorul BNM, Octavian Armașu, în cadrul unei conferințe de presă.   Respectiv, ratele de dobândă la creditele overnight, precum și la depozitele overnight se majorează cu 3 p.p., fiind stabilite la nivel de 20,5% anual și, respectiv, 16,5% anual.

Ministerul Finanțelor emite pe piața internă două tipuri de valori mobiliare de stat: bonuri de trezorerie și obligațiuni de stat.

Serviciul Fiscal de Stat informează contribuabilii persoane fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător despre obligația de a depune Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (Forma CET18). Termenul de depunere a Declarației pentru anul 2021 este 3 mai curent.   La determinarea venitului impozabil, Serviciul Fiscal de Stat utilizează mai multe surse de informații, inclusiv surse indirecte. Astfel, furnizorii prezintă anual în adresa autorității fiscale informația privind activitățile sau tranzacțiile efectuate prin sisteme de trimiteri poștale către persoanele fizice.

Infracțiunile economico-financiare, și anume fraudele fiscale, prezintă o deosebită importanță în practica justiției penale, atât prin prisma relațiilor sociale care formează obiectul de protecție a legii penale conform prevederilor art. 2 din Codul penal (în continuare – CP), cât și prin vasta răspândire a faptelor prejudiciabile care aduc atingere acestor relații sociale.

În ce cazuri urmează cetățeanul Republicii Moldova să declare și să achite un impozit pe venit din sursele obținute peste hotarele RM?   În conformitate cu prevederile art. 14  alin. (1) din CF, obiect al impunerii cu impozitul pe venit pentru persoanele fizice rezidente cetățeni ai Moldovei îl  constituie: b) venitul din orice surse aflate în afara RM pentru activitatea în RM, cu excepția deducerilor și scutirilor la care au dreptul, obținut de persoanele fizice rezidente cetățeni ai RM care nu desfășoară activitate de întreprinzător;c) venitul din investiții și financiar din orice surse aflate în afara RM, obținut de persoanele fizice rezidente cetățeni ai RM care nu desfășoară activitate de întreprinzător.

În legislaţia aferentă calculării şi declarării contribuțiilor de asigurări sociale (în continuare – CAS) în anul 2024 nu au intervenit modificări esențiale ce țin de calcularea și raportarea CAS. Tarifele contribuţiilor datorate de angajator reglementate prin Anexa nr. 1 la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale (în continuare – Legea nr. 489/1999 )

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei a decis astăzi, 5 mai 2022, majorarea ratei de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt cu 3,0 puncte procentuale – de la 12,5% până la nivelul de 15,5% anual.   Respectiv, ratele de dobândă la creditele overnight, precum și la depozitele overnight se majorează cu 3 p.p., fiind stabilite la nivel de 17,5% anual și, respectiv, 13,5% anual.  

Ministerul Finanțelor  și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (CEB) au semnat un acord de împrumut de 70 de milioane euro pentru a atenua impactul COVID19 asupra sănătății și ocupării forței de muncă. Împrumutul este structurat în 2 componente: Sănătate și Suport pentru Întreprinderile Micro, Mici și Mijlocii.

Codul Fiscal prevede o diversitate de beneficii extra-salariale (enumerate mai jos), pentru care angajatorul, în unele cazuri, nu datorează impozit, prime de asigurare obligatorii de asistență medicală și/sau contribuții sociale sau care, în alte cazuri, pot fi deduse din

Conform art. 1242 alin. (1) Cod civil (CC), prin contractul de împrumut o parte (împrumutător) se obligă să dea în proprietate celeilalte părţi (împrumutatul) bani sau alte bunuri fungibile, iar aceasta se obligă să restituie banii în aceeași sumă sau bunuri de același gen, calitate și cantitate la expirarea termenului pentru care i-au fost date.   Din esenţa și natura juridică a contractului de împrumut rezultă că acesta este un acord de voinţă între împrumutător și împrumutat, de regulă gratuit, dacă legea sau contractul nu prevede altfel.