Yieldurile obligaţiunilor guverna­mentale americane şi ale ţărilor din zona euro au scăzut ieri, semn că investitorii văd în aceste active un adăpost într-o piaţă în care preţurile petrolului şi cotaţiile acţiunilor nu reuşesc să se ancoreze de ceva stabil.

Exporturile Germaniei au înregistrat cel mai mare declin din ianuarie 2009 până în prezent, de 5,8%, rezultatele slabe din ultima perioadă crescând îngrijorarea faţă de revenirea celei mai importante economii din Europa, relatează Reuters. Datele publicate de Biroul de Statistică german au indicat o scădere a importurilor cu 1,3% în august, mult sub aşteptările analiştilor intervievaţi de Reuters, care anticipau o creştere de 1%.

Economia europeană continuă să stagneze. În Germania, în luna septembrie „indicele optimismului afacerilor” continuă să scadă vertiginos. Experții prezic că în cel mai fericit caz refacerea economiei europene da dura ani de zile. În acest context sumbru, țările membre ale UE evaluează pierderile produse de politica antirusească a Bruxellesului. Unul din indicii-cheie pentru evaluarea mediului de afaceri din Europa – în Germania „indicele optimismului afacerilor” Ifo – a început o cădere liberă. În septembrie el a fost de 104,7 puncte în comparație cu 106,3 în luna august. Dacă vom ține cont de faptul că în luna august acest indice s-a redus cu 1,7 puncte, bătând cele mai pesimiste prognoze, se poate vorbi deja nu despre tendințe, ci despre un fapt împlinit.

Ultimele prognoze ale Ministerului Economiei, coordonate cu Fondul Monetar Internațional, arată că economia națională va înregistra o creștere modestă anul viitor, de 1,5%.

Leul moldovenesc se află printre primele 10 monede din Europa şi Comunitatea Statelor Independente, care s-au devalorizat cel mai mult în raport cu dolarul, în 2015. Leul moldovenesc se află pe locul nouă în acest top, conform datelor Centrului informaţional-analitic ForexClub din Ucraina.

Banca Centrală Europeană a menţinut joi dobânda de politică monetară aproape de nivelul zero. Decizia este în conformitate cu estimările analiştilor, care aşteaptă indicii din partea preşedintelui Mario Draghi privind o posibilă suplimentare a măsurilor de stimulare.

Banca Centrală Europeană (BCE) va începe, joi, să acorde credite ieftine băncilor din zona euro, prima astfel de operaţiune de refinanţare dintre cele şase pe care instituţia le are în plan până în 2015, în valoare totală de 1.000 miliarde euro, cu scopul stimulării economiei din regiune. Programul de împrumuturi prin care băncile vor primi finanţări mai ieftine ca să suplimenteze creditarea către consumatori face parte din pachetul de măsuri pentru stimularea economiei adoptat de BCE în luna iunie, relatează Financial Times.

Potrivit calculelor preliminare, lichidarea „Băncii de Economii”, „Băncii Sociale” și „Unibank” ar putea costa în jur de 10-12 miliarde de lei, la care se va adăuga și costul convertirii garanției de stat în datorie de stat — circa 15 miliarde de lei. Însă costurile indirecte cauzate de criza de la cele trei bănci sînt mult mai mari, se menționează în comentariul „Realitatea Economică”, prezentat de experții Centrului analitic independent „Expert-Grup”.

Băncile din afara SUA sunt beneficiarii surpriză ai politicii de dobândă monetară a Rezervei Federale americane, cea mai influentă bancă centrală din lume, şi vor obţine în continuare câştiguri pe măsură ce Fed schimbă modalitatea prin care controlează costurile de creditare, ceea ce nu va fi probabil pe placul politicienilor. Băncile străine au primit aproape jumătate din dobânzile de 9,8 miliarde de dolari pe care Fed le-a plătit băncilor de la începutul anului trecut pentru capitalul şi rezervele depozitate la banca centrală americană, deşi acestea controlează doar 17% din activele bancare din SUA, potrivit unei analize efectuate de The Wall Street Journal.

Pînă la finele anului 2016, în Moldova urmează să fie elaborat proiectul Foii de parcurs în domeniul economiei verzi. Acest acord a fost stabilit de membrii Grupului de lucru interministerial pentru promovarea dezvoltării durabile şi economiei verzi, relatează Noi.md.

În sezonul curent Moldova își intensifică activ prezența pe piața de mere a Kazahstanului. Informația a fost comunicată de către experții proiectului „CAI-Inform: legume și fructe”, referindu-se la datele statistice oficiale, relatează Noi.md.

Anul 2015 a fost unul destul de dificil din punct de vedere economic, majoritatea riscurilor anticipate la început de an s-au materializat. Economia moldovenească bazată pe consum şi-a epuizat resursele, iar autorităţile nu au asigurat o trecere la un alt model economic mai eficient, potrivit noului raport MEGA lansat ieri de Centrul Analitic Independent Expert-Grup, relatează Moldpres.

Autorităţile examinează posibilitatea instituirii unui consiliu fiscal în Republica Moldova, care ar urma să reprezinte o instituţie publică independentă, cu capacităţi analitice, care va elabora şi va prezenta publicului rapoarte în probleme fiscale.

Valoarea obligațiunilor și bondurilor emise de statele din G7 plus Brazilia, China, India și Rusia, care ajung la maturitate în 2016, se ridică la un total de 7.100 de miliarde de dolari, un nivel comparabil cu cel din 2015 dar mai mic decât nivelul de 7.600 de miliarde de dolari înregistrat în 2012, arată datele publicate luni de Bloomberg.

Ministrul ungar al Economiei, Mihaly Varga, se aşteaptă ca reducerea taxei pe activele băncilor de la 1 ianuarie 2016 să revigoreze creditarea, care nu reuşeşte să ţină pasul cu expansiunea economiei din ultimele trimestre.

În timp ce experții spun că prețul combustibilului ar trebui să fie cu cel puțin 9% mai ieftin ca în prezent, sugerând existența unor înțelegeri de cartel, importatorii motivează costurile mari cu scumpirile înregistrate în ultimele luni la cotațiile PLATT'S și costurile ridicate ale combustibililor la rafinării.

Expertul în domeniul energiei și transporturilor, Ana Otilia Nuțu, consideră că Transgaz, compania românească de transport al gazelor, ar putea investi în construirea gazoductului Ungheni – Chișinău, după ce a decis recent deschiderea unui birou în capitala Republicii Moldova.

Guvernul francez a anunţat, miercuri, că va rata anul viitor şi în 2016 ţinta de reducere a deficitului bugetar la 3% din produsul intern brut, dar a avertizat că nu va lua măsuri suplimentare de austeritate, în ciuda presiunilor Uniunii Europene, informează AFP. Proiectul de buget pentru 2015 prevede un deficit bugetar de 4,3% din PIB, faţă de 4,4% la finalul acestui an. Indicatorul ar urma să ajungă în 2017 la nivelul de sub 3% stabilit de Uniunea Europeană.

Bursele de pe pieţele emergente au scăzut luni la cel mai redus nivel din ultimii şase ani, iar monedele ţărilor respective s-au depreciat pentru a şaptea zi consecutiv, deoarece temerile privind perspectivele de creştere ale Chinei au determinat investitorii să renunţe la activele mai riscante, transmit Reuters şi Bloomberg.

Guvernul în exercițiu a aprobat Regulamentul privind modul de selectare a societăților de audit și termenii de referință pentru auditarea situației financiare anuale a întreprinderilor de stat și societăților pe acțiuni în care cota statului depășește 50 la sută din capitalul social.