Cine sunt subiecţi ai impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare? Subiecţi ai impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare / impozitul funciar sunt persoanele juridice şi persoanele fizice rezidenţi şi nerezidenţi ai Republicii Moldova: a) proprietarii bunurilor imobiliare de pe teritoriul Republicii Moldova; b) arendaşii care arendează un bun imobiliar agricol proprietate privată, dacă contractul de arendă nu prevede altfel;

Întreprinderea X primește în perioada fiscală 2019 de la furnizorul său marfă (de ex: înghețată) spre realizare. Dat fiind faptul că este necesar ca această marfă să fie păstrată în condițiile prielnice, furnizorul oferă în folosință cu titlu gratuity (comodat) un frigider cu logotipul întreprinderii și mărfii. Vor fi permise spre deducere cheltuielile privind reparția acestui frigider cât și suma amortizării acestuia?

În Monitorul Oficial din 23 noiembrie curent Curtea de Conturi a publicat Hotărârea cu privire la Raportul auditului situațiilor financiare consolidate ale Ministerului Apărării la 31 decembrie 2017. Curtea menționează că, deși Ministerul Apărării și entitățile din subordine au efectuat autoevaluarea sistemului de management financiar și control, fiind emisă Declarația de bună guvernare, în vederea asigurării bunei guvernări a resurselor financiare publice și a patrimoniului public, auditul a constatat unele deficiențe în gestionarea mijloacelor financiare și a bunurilor publice.

În cazul divizării construcţiei în încăperi izolate, la deciza de formare a bunurilor imobile, se va indica cota-parte aferentă fiecărei încăperi izolate din construcție şi se va calcula de executantul lucrării de formare ca raportul suprafeței încăperii izolate la suprafața totală interioară a construcției. Un proiect ce se referă la formarea bunurilor imobile a fost votat în lectură finală în cadrul ședinței Legislativului din 25 mai curent.

Identificarea activelor de capital este necesară în scopul determinării corecte a obligațiilor fiscale la înstrăinarea acestora, adică la calcularea și declararea în modul cuvenit a impozitului pe venit, precum și în scopul îndeplinirii corecte a obligațiilor de reținere a impozitului la sursa de plată de către subiecții prevăzuți la art.90 alin.(1) din Codul Fiscal. Uneori însă este dificil de a stabili dacă anumite bunuri pot fi clasificate ca active de capital în sensul prevederilor legislației în vigoare, sau care sunt condițiile de atribuire a proprietății în categoria activelor de capital.

(Continuare. Partea I în nr. 7 (62), partea II în nr. 8 (63) 2020)) Determinarea rezultatului fiscal la ieșirea mijloacelor fixe Potrivit pct. 31 din SNC „INC” imobilizările se derecunosc la ieșirea acestora în cazul transmiterii (înstrăinării, cedării) prin vânzare, în baza unui contract de leasing financiar, schimb, donaţie etc., lichidării din motivul uzurii fizice și/sau învechirii morale, distrugerii în urma calamităţilor naturale etc.

1. (28.15.67) Care este data eliberării facturii fiscale în cadrul realizării contractului de vînzare-cumpărare a bunului imobil în construcție?

În ediția nr. 5(60) este publicat un interviu realizat cu Directorul interimar al Serviciului Fiscal de Stat, Ludmila Botnari.   - La 1 iulie Serviciul Fiscal de Stat a marcat 30 de ani de activitate. Pe parcursul acestei perioade, autoritatea fiscală națională a trecut prin mai multe reforme structurale.În opinia Dumneavoastră, ce a stat la baza creării unei structuri eficiente ce reușește să promoveze o administrare fiscală echilibrată?

Potrivit art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare şi necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător.

La înregistrarea subdiviziunilor impozabile, contribuabilul nu va mai anexa la cererea privind înregistrarea/lichidarea și suspendarea subdiviziunilor/obiectelor impozabile confirmarea eliberată de către primărie, în care se indică suprafaţa terenului (ha), în cazul în care acesta deţine mai multe contracte de arendă asupra pământului. În Monitorul Oficial din 31 mai curent a fost publicat Ordinul nr. 216 al Serviciului Fiscal de Stat din 17 mai 2019. Potrivit Ordinului, pct.106 din Instrucțiunea privind evidența contribuabililor se exclude. Astfel, la subdiviziunea SFS de la locul de deservire al contribuabilului sau prin SIA „e-Cerere” modulul „Înregistrarea on–line a subdiviziunilor”, contribuabilul va transmite doar cererea privind înregistrarea/ lichidarea și suspendarea subdiviziunilor/obiectelor impozabile, fără atașarea documentelor confirmative – contractele de posesie, locaţiune, chirie, arendă, folosinţă etc.

În conformitate cu legislaţia în vigoare, organele administraţiei publice centrale și locale (în continuare – fondatori) pot transmite proprietatea publică (terenuri, obiecte de mijloace fixe și alte bunuri) autorităţilor și instituţiilor publice la autogestiune (autonomie financiară), instituţiilor medico-sanitare, instituţiilor de învățământ superior, întreprinderilor de stat sau municipale (în continuare – entităţi):

În cazul în care persoana fizică cetăţean transmite în locațiune agentului economic un teren (altul decât cel agricol), care sunt obligațiile fiscale ale participanților aferente impozitului pe venit? Potrivit Codului civil al RM nr. 1107 din 6 iunie 2002, prin contractul de locațiune o parte (locator) se obligă să dea celeilalte părţi (locatar) un bun determinat individual în folosinţă temporară sau în folosinţă şi posesiune temporară, iar locatarul se obligă să plătească chiria.

Contribuabilii din raionul Anenii Noi care au adus cele mai mari venituri la bugetul public național au fost menționați, ieri, 13 iunie 2019, în cadrul unui eveniment cu genericul „Cel mai bun contribuabil”. Reprezentanții Serviciului Fiscal de Stat au venit cu un discurs de mulțumire tuturor celor circa 100 de contribuabili din raion pentru activitatea pe care o desfășoară și atitudinea conștiincioasă față de onorarea obligațiilor fiscale. Totodată, reprezentanții autorității fiscale naționale au asigurat contribuabilii prezenți că le vor oferi asistența de care au nevoie și vor crea condiții favorabile pentru buna desfășurare a activității.

Conform prevederilor Codului civil: – părţile contractului de schimb au obligaţia de a transmite reciproc dreptul de proprietate asupra unui bun. Fiecare parte a contractului de schimb este considerată vânzător al bunului pe care îl înstrăinează şi cumpărător al bunului pe care îl primeşte în schimb (art.1195). – asupra contractului de schimb se aplică în modul corespunzător regulile contractului de vânzare-cumpărare (art.1196). – în cazul în care bunurile schimbate nu au aceeaşi valoare, diferenţa de valoare poate fi compensată printr-o sumă de bani, numită sultă, dacă aceasta este prevăzută de contract. Un contract este contract de vânzare-cumpărare, şi nu contract de schimb, în cazul în care sulta depăşeşte valoarea bunului care are valoarea mai mică (art.1197).

Rapoartele financiare ale Biroului Național de Statistică nu prezintă o imagine corectă și fidelă la situația din 31 decembrie 2017 în conformitate cu cerințele normelor de contabilitate și de raportare financiară în sistemul bugetar din Republica Moldova. Concluzia este formulată de Curtea de Conturi ca urmare a realizării misiunii de audit a situațiilor financiare ale BNS. În Monitorul Oficial nr. 526-528 din 29 decembrie 2018 a fost publicată Hotărârea Curții de Conturi cu privire la Raportul auditului situațiilor financiare ale Biroului Național de Statistică încheiate la 31 decembrie 2017.

În cadrul ședinței Guvernului din 11 februarie 2019 a fost aprobat Regulamentul ce stabilește modul de delimitare a bunurilor imobile proprietate publică ale statului, ale unităților administrativ-teritoriale de nivelul întâi şi nivelul doi, inclusiv ale UTA Găgăuzia, după apartenență — de stat sau locală, şi pe domenii — public sau privat. Regulamentul prevede că, în cazul în care pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale, concomitent cu lucrările de delimitare a proprietăţii publice în mod masiv, se execută lucrări de delimitare a bunurilor imobile proprietate publică, în mod selectiv, autorităţile responsabile informează executanţii lucrărilor despre necesitatea coordonării reciproce a materialelor de delimitare, în scopul neadmiterii erorilor de hotar.

Prin Legea cu privire la modificarea unor acte legislative nr.171/2019, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2020, au fost modificate normele din Codul fiscal aferente donațiilor efectuate de către persoanele fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător, precum și de către agentul economic, și anume: 1.Donarea mijloacelor bănești de către persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător

Particularitățile anului 2020 au condiționat un proces al politicii fiscale complex condiționând necesitatea identificării și promovării unor măsuri axate pe relansarea economică ca urmare a crizei pandemice, perfecționarea reglementărilor fiscale prin reguli clare de impozitare bazate pe echitate, simplitate și asigurarea unei previzibilități reglementărilor fiscale.   În acest sens, urmează o sistematizare și descriere a celor mai importante modificări ale legislației fiscale și vamale care se regăsesc în Legea nr.257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative (în continuare – Legea nr.257/2020).

În contractul încheiat între doi agenți economici a fost stabilită clauză penală, conform căreia, în cazul nerespectării termenului de livrare a mărfii, furnizorul urmează să achite pentru fiecare zi de întârziere o penalitate în mărime de 0,05% din valoarea mărfii. Furnizorul, însă, nu a putut să-și onoreze obligația în termenii stabiliți, deoarece materia primă pentru fabricarea mărfii a fost livrată cu întârziere, ceea ce a perturbat procesul de producere, fapt care a cauzat depășirea termenului de livrare și, respectiv, achitarea unei penalități în mărime de 10 000 lei. Dat fiind faptul că suma penalității este prevăzută în contract, se va permite oare aceasta la deducere în scopuri fiscale?

O persoană fizică cetăţean a vândut un depozit comercial în luna iunie 2018 cu preţul de 800 000 lei, iar achitarea s-a efectuat în două rate: 50% din sumă la data semnării contractului de vânzare-cumpărare și restul, la finele anului 2018 (pe parcursul lunii decembrie). Baza valorică a depozitului constituia suma de 600 000 lei. Cum va fi determinată obligația fiscală privind impozitul pe venit în situaţia descrisă?