1. (29.2.4.8) Are obligația persoana fizică rezidentă, care este unul din doi fondatori ai unui SRL de a depune Declarația cu privire la impozitul pe venit, în cazul în care aceasta îşi vinde cota sa unei persoane juridice rezidente la valoarea de 22000 lei, pe parcursul timpului a contribuit, pe lîngă cota obligatorie ce urmează a fi depusă în capitalul social (2700 lei), cu un utilaj introdus, de asemenea, în capitalul statutar pe parcursul activității (10000 lei)?

Statul va reveni la practica potrivit căreia organizațiile particulare de detectivi și pază nu erau în drept să presteze servicii pentru instituțiile de stat. Amintim, prin Legea nr. 232/2015 pentru modificarea și completarea unor acte legislative agențiilor private li s-a oferit dreptul să presteze servicii către obiectivele de stat, cu excepția Băncii Naționale a Moldovei, depozitele de arme și muniții, substanțele radioactive, toxice și periculoase.   Parlamentul va examina inițiativa legislativă înregistrată încă în anul 2019, prin care au fost propuse modificări în Legea nr.845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi. Astfel, prevederile ce țin de permisiunea de exercitare a anumitor activități exclusiv de către întreprinderile de stat pot fi completate

Prevederi privind gestionarea mijloacelor bănești în numerar Normele pentru efectuarea operațiunilor de casă în economia națională a Republicii Moldova (Normele) sunt aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 764 din 25.11.1992 (HG nr. 764/1992). Conform Normelor menționate, toate întreprinderile de stat, cooperatiste, pe acţiuni, de arendă colective, mixte, obștești etc., asociaţiile, organizaţiile și instituţiile (în continuare – întreprinderi), indiferent de statutul lor juridic, sunt obligate să consemneze mijloacele lor bănești în instituțiile financiare.

Conform prevederilor art. 667 din Codul civil,(CC) gajul este dreptul real în al cărui temei titularul (creditorul gajist) poate pretinde, din valoarea obiectului gajului, satisfacerea creanţelor sale garantate cu preferinţă faţă de ceilalţi creditori ai titularului obiectului gajului (debitorul gajist). Valabilitatea gajului depinde de valabilitatea obligaţiei garantate prin gaj.

Săptămâna trecută, Guvernul a anunțat lansarea începând cu 1 iunie 2023 a unui nou Program guvernamental de suport a antreprenoriatului și stimularea investițiilor inovaționale, întitulat generic Programul ”373” , elaborat de către Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării și care va fi implementat de către Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA).

Salariul minim pe țară se va stabili și se va reexamina de Guvern, în modul prevăzut de legislație, după consultarea partenerilor sociali, în funcţie de creşterea sumară anuală a indicelui preţurilor de consum şi a ratei de creştere a productivităţii muncii la nivel național.   Ministerul Muncii și Protecției Sociale a elaborat proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative ce prevede substituirea noțiunii „cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real” cu „cuantumul salariului minim pe țară” prin care se subînțelege valoarea minimă obligatorie a retribuției muncii garantată de către stat pentru munca prestată de salariați, stabilită în Legea salarizării nr.847/2002.

Prin contractul de locațiune, o parte (locator) se obligă să dea celeilalte părți (locatar) un bun determinat individual în folosință temporară sau în folosință şi posesiune temporară, iar aceasta se obligă să plătească chirie (art. 1251 din Codul civil).   Contractul de locațiune a unui bun imobil trebuie să fie întocmit în scris.

În luna ianuarie 2020 pe piața de capital reglementată au fost efectuate 38 tranzacții în volum de 12,79 mil. lei raportate la 0,03 mil. valori mobiliare, potrivit Buletinului lunar publicat de Comisia Națională a Pieței Financiare. În structura tranzacțiilor, ponderea maximă revine celor de vânzare-cumpărare în volum de 12,45 mil. lei, ceea ce reprezintă 97,34 % din totalul operațiunilor înregistrate. Totodată, costul tranzacțiilor efectuate prin intermediul licitațiilor cu strigare constituie 0,34 mil. lei sau 2,66 % din volumul valorilor mobiliare tranzacționate pe piața reglementată.

Ca urmare a modificărilor efectuate în Codul fiscal (CF) prin prisma Legii nr. 356/2022 cu privire la modificarea unor acte normative (ce vizează politica fiscală și vamală pentru anul 2023), conform art. 21 alin. (6) din CF, veniturile contribuabililor care desfăşoară activitate de întreprinzător obţinute din tranzacţiile economice cu fondatorii sau alte persoane interdependente efectuate la preţ mai mic decât preţul de piaţă se ajustează în scopuri fiscale la preţul de piaţă.

BPO (business process outsourcing) desemneaza acele activitati externalizate de către o companie către un terț și este unul din domeniile cu cea mai mare rata de angajabilitate la momentul actual. În cadrul BPO se evidențiază zona de call-center, cu o pondere semnificativă în special în ceea ce privește numărul de angajați. Republica Moldova a devenit locul ideal pentru serviciile near-shore ca rezultat al unui sistem de învățământ cu rezultate satisfăcătoare ca medie și a forței de munca de bună calitate. Conform Association Business Service Leaders (ABSL), industria BPO/call-center a crescut cu 10-30% în ultimii ani și continuă să se extindă de la an la an. Principalii jucători din industrie prezic că aceasta poate sa ajungă domeniul cu cea mai mare angajabilitate. Prin urmare, se impune necesitatea investigării veniturilor generate de angajații acestui sector, din punct de vedere fiscal și contabil.

Administrațiile publice centrale și locale, instituțiile publice, în conformitate cu legislația în vigoare sunt în drept să transmită elementele patrimoniale publice (terenuri, mijloace fixe, inclusiv bunuri distincte, clădiri, edificii etc.) în gestiunea întreprinderilor de stat, municipale și altor entități similare, inclusiv entităților la autogestiune financiară și societăților comerciale cu capital public.

În practică entitățile se confruntă cu multiple întrebări, precum: • Care este structura obligatorie a politicilor contabile, ce pot sa conțină politicile contabile, dar nu este obligatoriu, precum și: − trebuie să includem în politici contabile proceduri contabile interne, precum aspecte ale contabilității de gestiune, cu privire la organizare si administrarea documentelor primare în cadrul entității etc.; − normele de pierderi stabilite și adoptate;

Ministerul Economiei a anunțat elaborarea proiectului de modificare și completare a Legii nr. 77/2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informație (Legea nr.77/2016) care va asigura stimularea dezvoltării și susținerea industriei IT.   Necesitatea elaborării proiectului de act normativ este justificată de circumstanțele cu care se confruntă comunitatea IT din Moldova și din regiune, precum și în vederea oferirii unei previzibilități și perspective investitorilor și potențialilor rezidenți ai parcurilor IT. Proiectul va fi implementat în vederea depășirii constrângerilor imediate și prevede mai multe inițiative în acest sens.

Care sunt obligațiile fiscale ale persoanei fizice care nu desfășoară activitate de întreprinător în cazul în care obține venit sub formă de dobânzi din sursele de venit din Republica Moldova?    Conform art. 89 din Codul fiscal, fiecare plătitor, menţionat la art.90, de dobânzi în folosul persoanelor fizice, cu excepţia celor efectuate în folosul întreprinzătorilor individuali şi al gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), este obligat să reţină din fiecare dobândă şi să achite ca parte a impozitului o sumă egală cu 12% din plată. Menționăm că dobânzile de la valorile mobiliare de stat constituie sursă de venit neimpozabil (art. 20 lit. u1) din CF).  

În conformitate cu prevederile art.103 alin.(1) pct.29) din Codul fiscal se scutesc de TVA fără drept de deducere mijloacele fixe utilizate nemijlocit la fabricarea produselor

Economia modernă se deosebește prin interesul de a crea sau produce valoare prin utilizarea rațională şi eficientă a resurselor. În condițiile Republicii Moldova, care dispune de resurse naturale minime, realizarea acestei sarcini este de o importanţă majoră. Gestionarea şi folosirea eficientă a resurselor și potenţialului de producţie impune crearea unui cadru organizațional la agenții economici din sfera de producţie (inclusiv entitățile care desfășoară activitate agricolă).

Dacă licența de desfășurare a activității pe piața de capital a fost retrasă în baza deciziei Comisiei Naţionale a Pieței Financiare, în baza hotărârii definitive și irevocabile a instanţei de judecată sau, în cazul băncilor comerciale, în baza deciziei Băncii Naționale, persoana nu mai are dreptul să solicite o altă licență sau autorizație pentru desfășurarea activității pe piața de capital. Prevederea se conține într-un proiect de lege ce stipulează modificarea Legii privind piața de capital.

Ținând cont de ajustările efectuate în textul Legii nr.845/1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi (în continuare Legea nr.845/1992), în partea ce vizează măsurile de plafonarea a plaților/încasărilor efectuate în numerar în cadrul activităților economice, în prezentul articol se propune examinarea principalelor întrebări aferent noilor reglementări prevăzute la art.6 din lege, în partea ce vizează drepturile și obligațiile  întreprinderilor.     Este necesară deschiderea conturilor curente de către plătitor în vederea onorării obligațiilor de plată?  

De la 1 iulie 2022, salariul minim pe ţară poate fi stabilit în cuantum de 3500 lei lunar pentru un program complet de lucru de 169 de ore (în medie pe lună), ceea ce reprezintă 20,71 lei pe oră, stabilește proiectul hotărârii Executivului elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Documentul ce vine cu propunerea de operare a modificărilor și abrogarea unor hotărâri ale Guvernului a fost examinat în cadrul ședinței din 5 mai 2022 a secretarilor de stat ai ministerelor și prevede abrogarea Hotărârii Guvernului nr.165/2010 cu privire la cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real, cu transferarea indicării sumei minime de remunerare a muncii în HG nr.550/2014 privind stabilirea cuantumului salariului minim pe ţară.

Conform datelor preliminare prezentate de Biroul Național de Statistică (BNS), Produsul Intern Brut al Moldovei în anul 2021 a constituit în prețuri curente (de piață) 241,9 mld. lei, majorându-se comparativ cu anul 2020, în termeni reali, cu 13,9% pe fundalul reducerii indicatorului în anul 2020 față de anul 2019 cu 8,3%. Astfel, în comparație cu nivelul anului pre-criză (2019), PIB-ul în anul precedent s-a majorat cu 4,5% în termeni reali.   La creșterea PIB în anul 2021 au contribuit agricultura, silvicultura şi pescuitul cu ponderea de 10,4% la formarea PIB; comerțul cu ridicata – cu 8,2%; transporturile și depozitarea – cu 4,2%; informațiile și comunicațiile – cu 5,5%; producția și furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă și aer condiționat – cu 2,1%; arta, activități de recreere și de agrement – cu 1%.