Noțiunile „Platts” (cotația pentru produsul petrolier principal, în conformitate cu European Marketscan, recalculată în monedă națională) și „marjă comercială specifică” (suma dintre profit și cheltuielile aferente activității de import și de comercializare a produselor petroliere principale (inclusiv costurile de transportare și de asigurare a produselor petroliere pe teritoriul altor țări, taxa pentru efectuarea procedurilor vamale și plata pentru emisiile de poluanți), calculată la 1 litru de produs petrolier) vor fi excluși din Legea privind piața produselor petroliere. În Monitorul Oficial din 12 decembrie curent a fost publicată legea ce conține modificări la o serie de acte legislative. Documentul prevede și modificarea art. 4 din Legea nr. 461, ce se referă la formarea prețurilor acestora.

Cursul se adresează celor care doresc să studieze o perfecționare avansată în contabilitate. Pentru a vă fixa cunoștinţele dobândite, puteți parcurge numeroasele exemple și exerciţii din fiecare pachet de curs, precum și material special dedicate unor aplicații inspirate din practica de zi cu zi a unui contabil cu modele de documente. Materialul este oferit sub aspect practic, cuprinde majoritatea aşteptărilor dvs., extrase din lege, exemple practice, documente practice, informaţii actuale şi utile. Cursurile pun accent pe APLICAŢII PRACTICE EXCEPȚIONALE.

Codul practic ce stabileşte norme şi reguli pentru elaborarea metodologiei efective de determinare a consumului neînregistrat şi a pierderilor de apă la transportare, distribuire şi depozitare în sistemele comunale de alimentare cu apă caldă menajeră este propus spre consultare de Ministerul Economiei și Infrastructurii.

Care este modalitatea de completare a facturii fiscale ca urmare a ajustării valorii impozabile a livrării impozabile în urma acordării discontului? În cazul ajustării valorii impozabile a livrărilor impozabile în urma acordării discontului, prevăzută la art. 98 din CF, valoarea impozabilă a livrării impozabile a mărfurilor, serviciilor, după livrarea sau achitarea lor, urmează a fi ajustată, cu condiția prezentării documentelor de confirmare.

Înainte de a purcede la examinarea regimului fiscal este important să precizăm statutul, modul de creare și funcționare a parcurilor IT, precum și cine este eligibil de a activa în calitate de rezidenți ai acestor parcuri. Prin Legea nr. 77 din 21 aprilie 2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informației, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat în premieră pentru țara noastră cadrul legal ce reglementează procesul de creare și activitate a parcurilor pentru tehnologia informației.

La 1 septembrie curent vor fi marcați cinci ani de semnarea Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană. Documentul prevede și implementarea Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA), care urmărește o relație comercială preferențială bazată pe condiții mutual avantajoase, acordând fiecărei părți un acces mai bun pe piață decât cel ce este oferit altor parteneri de comerț. Acesta are ca scop eliminarea barierelor în accesul companiilor pe piețele respective, prin eliminarea taxelor vamale de import în comerțul produselor între părți. Astfel, după cinci ani de implementare a DCFTA se constată că exporturile totale au crescut cu $1,5 mld. sau cu 34% față de cele înregistrate până la semnarea DCFTA (2011-2014).

În Republica Moldova, o dezvoltare semnificativă a sectorului de asigurări a început din anul 1993, odată cu adoptarea primei legi în domeniu. Pe parcursul anilor, acest sector a suferit modificări și perfecţionări, devenind o importantă componentă economică. Atât activitatea, cât și numărul participanţilor pieţei de asigurări din RM a înregistrat în timp fluctuaţii semnificative rezultate de schimbarea cadrului regulator. Odată cu instituirea, prin Legea nr. 407/2006 cu privire la asigurări (Legea nr. 407/2006), a noilor reguli pe piaţa de asigurări, în special a cerinţelor privind capitalul minim și rezervele obligatorii, numărul companiilor de asigurări s-a redus considerabil ca rezultat al imposibilității de conformare a unora dintre companii la cerința de majorare a capitalului social până la nivelul minim de 15 mil. lei, pentru asigurătorii care practică activitate în categoria „asigurări generale”, și 22,5 mil. lei, pentru cei care practică activitate în categoria „asigurări de viaţă”. Astfel, dacă în anul 2006, în RM activau 321 entități de asigurare, atunci în momentul actual pe piață, conform informațiilor oficiale ale Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF), sunt înregistrate 12 companii2.

La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a art. 50 alin. (2) lit. c) din Legea insolvabilității nr.149. Obiectul excepţiei îl constituie textul ,,creanţelor persoanelor fizice, născute din contracte de investire în construcţia de locuinţe” din art. 50 alin. (2) lit. c) din Legea nr.149, ridicată de către autorul sesizării în dosarul pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru. Pe data de 18 octombrie 2012, între agentul economic ,,X” și agentul economic ,,Z” a fost încheiat un contract cu privire la investirea capitalului în construcție. Potrivit contractului, agentul economic ,,Z” a executat în beneficiul agentului economic ,,X” lucrări de finisare a fațadei blocului locativ.

În procesul de desfășurare a activității compania de leasing achită taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în RM (atât pentru mijloacele de transport care se transmit ulterior în folosința persoanelor fizice, cât și în folosința persoanelor juridice) în momentul înmatriculării primare a autovehiculelor. Ca rezultat, aceste sume se înscriu în contul curent al contribuabilului (adică al companiei de leasing, la clasificația bugetară 114633 ”Taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în RM”).

Guvernul nu susține aplicarea cotei reduse TVA de 8% pentru mărfurile stipulate în art. 96, lit.b din Codul fiscal, cum ar fi pâinea şi produsele de panificaţie, producţia din zootehnie în formă naturală, unele tipuri de medicamente, precum și alte mărfuri, livrate de către persoanele fizice și juridice care se află pe teritoriul Republicii Moldova și care nu au relații fiscale cu sistemul ei bugetar, către persoanele juridice și fizice rezidente, care se află pe teritoriul țării noastre și care au relații cu sistemul fiscal.

În curând va ieși de sub tipar nr. 4(52)) al revistei „monitorul fiscal FISC.md”, care conține informații actuale, veridice și detaliate, așa cum v-am obișnuit. După cum am promis anterior, în nr. 4(52)) continuăm publicarea articolelor cu tematică din sectorul turismului. În actuala ediție, într-un compartiment dedicat domeniului, veți avea ocazia să citiți următoarele 3 articole care abordează mai multe aspecte ale activității în sectorul turismului: Formarea și comercializarea pachetelor de servicii de călătorie: unele aspecte fiscale, autor Nicolae PlatonБухгалтерский учет доходов от реализации туристического продукта: некоторые аспекты, autor Natalia ZlatinaServicii turistice – soluții contabile prin prisma standardelor internaționale de

În conformitate cu prevederile art. 542 alin. (1) din Codul fiscal, obiect al impunerii este venitul din activitatea operațională obținut în perioada fiscală de declarare. În scopul aplicării IVAO agentul economic urmează să determine obiectul impunerii prin aplicarea contabilității de angajamente reieșind din prevederile legislației contabile care reglementează tipurile de venituri ce se includ în activitatea operațională.

1. Destinația și importanța sistemului PERLAS în analiza activității AEÎ Asociațiile de economii și împrumut (AEÎ) prezintă anual, trimestrial și lunar către Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF), dar și altor părți interesate situații financiare și rapoarte speciale, în conformitate cu prevederile Indicațiilor metodice privind particularitățile contabilității și prezentării informațiilor în situațiile financiare ale asociațiilor de economii și împrumut (aprobate prin ordinul MF nr. 166 din 30.12.2016, în continuare – Indicații) și Instrucțiunea cu privire la raportarea asociațiilor de economii și împrumut (aprobată prin Hotărârea CNPF nr. 54/3 din 11.12.2017, în continuare - Instrucțiunea), care stabilesc formele și regulile de întocmire și prezentare a situațiilor financiare și rapoartelor specifice (în continuare – rapoarte).

1. (8.3.1.0) Ce sancțiuni se aplică în cazul în care pe teritoriul Republicii Moldova se depistează autovehicule neînmatriculate în Republica Moldova fără vinietă sau se constată că perioada de valabilitate a vinietei a fost depăşită?

Are dreptul în acest caz posesorul autovehiculului la folosirea sumei plătite în plus pentru stingerea obligației fiscale pentru anul următor sau la restituirea acestei sume?

Notă: Pentru o mai bună înțelegere a materialului prezentat în articol, autorii recomandă consultarea articolelor „Implicații fiscale ale statutului de rezident și nerezident al cetățeanului străin la determinarea obligației privind impozitul pe venit”1 și „Determinarea obligațiilor privind impozitul pe venit în cazul desfășurării activității pe teritoriul țării de către o entitate străină”2 ale acelorași autori. Veniturile salariale și alte venituri personale (venituri independente, activități sportive și de agrement, pensii, burse) ale persoanelor fizice nerezidente reprezintă un subiect pe cât de interesant, pe atât de complicat în știința impozitării internaționale. În mare parte, în funcţie de modul de impozitare a acestor venituri într-o țară sau alta, aceasta poate accelera sau diminua mobilizarea forței de muncă internaționale.

Partea I a fost publicată în nr. 6(54) Veniturile independente Cu referire la veniturile independente, merită a fi menționat că acestea acoperă, în mare parte, activitatea de întreprinzător definită în Codul fiscal1 desfășurată de persoanele fizice (inclusiv activitatea profesională sau independentă în sensul CF).

Conducerea Ministerului Economiei a discutat cu reprezentanții asociaților de producători autohtoni proiectul legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative în domeniul comerțului interior la compartimentul relațiilor furnizor – comerciant, elaborate anterior în colaborare cu operatorii lanțului alimentar din țară (producătorii de mărfuri alimentare și comercianții acestora).

Entitatea „S” SRL în luna curentă este supusă controlului fiscal prin metoda verificării tematice în cadrul căruia s-a constatat că aceasta la 13.10.2014 a transferat mijloace băneşti în avans în sumă de 50 000 euro unui nerezident (rezident al Ucrainei) pentru procurarea unui strung uzat care, potrivit contractului, urma să fie livrat până la 01.03.2015. Până în prezent contribuabilul „S” SRL nu a primit strungul, dar nici nu i-au fost restituite mijloacele băneşti achitate, iar conform acordului adițional de modificare a contractului cu nerezidentul termenul de livrare a fost modificat până la 31.08.2017. Va fi aplicată amendă entității „S” SRL ca rezultat al controlului? Dacă da, poate contribuabilul beneficia de reducere în mărime de 50% şi în care condiții?

O simplă analiză a procedurilor de achiziții publice, în special a celor de lucrări, scoate în evidență faptul că numărul de operatori economici care au decis să depună o ofertă scade cu cât complexitatea lucrărilor, inclusiv valoarea estimată a acestora este mai mare.