Penultimul loc în Europa îl ocupă România în ceea ce priveşte valoarea PIB-ului per capita. Singura ţară cu un PIB per capita mai mic decât România este Bulgaria. La celălalt capăt al spectrului se găseşte Luxemburg, conducând detaşat clasamentul cu un PIB per capita de circa 85.000 de euro. Următoarea clasată, Danemarca, are un PIB per capita de 45.000 de euro.

În 2013, economia moldovenească a avut o evoluţie relativ pozitivă, impulsionată în special de sectorul agricol, care şi-a revenit după seceta devastatoare din 2012. Pe fundalul anului agricol bun s-au dinamizat şi exporturile. Un impuls de creştere a venit şi de la consumul intern susţinut, în mare parte, de transferurile de bani din străinătate, aflate în ascensiune odată cu trecerea pe plus a principalelor economii europene. Prin urmare, factorii economici pozitivi au prevalat asupra crizei politice din prima jumătate a anului. Totuşi, investitorii străini au fost destul de sceptici în a-şi plasa capitalurile în economia moldovenească.

Pin Ordinul Ministrului Finanţelor nr. 83 din 25.06.2014 au fost operate modificări şi completări la Clasificaţia bugetară, aprobată prin Ordinul Ministrului Finanţelor nr.91 din 20 octombrie 2008. Paragrafului 20 “Impozitul pe venitul din activitatea de întreprinzător reţinut la sursa de plată” din capitolul 111.00 „Impozite pe venit”, începînd cu 4 iulie 2014 s-a redenumit în „111.20 „Impozitul pe venit reţinut la sursa de plată”.

Miniştrii de Finanţe ai Uniunii Europene au discutat sâmbătă soluţii pentru finanţarea economiei comunitare cu sume de ordinul miliardelor de euro fără să crească datoriile, ei analizând opţiuni de la crearea unei pieţe de capital pan-europene până la înfiinţarea unui fond uriaş de investiţii. Pe fondul redresării economice fragile din cea mai gravă criză financiară din ultima generaţie, miniştrii de Finanţe au însărcinat Comisia Europeană şi Banca Europeană de Investiţii (BEI) să redacteze o listă de proiecte care să creeze creştere şi să decidă cum să fie finanţate, relatează Reuters.

Creşterea economică din Grecia, Bulgaria, România şi Ungaria este încetinită de corupţie, a declarat directorul adjunct al Departamentului European al Fondului Monetar Internaţional (FMI), Aasim Husain. Ţările cu cea mai rapidă creştere economică din Europa de Est vor fi Polonia şi Letonia, care îşi revine rapid după contracţia puternică din timpul crizei economice, a sugerat Husain, potrivit cotidianului macedonean Utrinski vestnik, citat de Novinite.

Pieţele financiare ar putea fi prea optimiste în privinţa perspectivelor zonei euro, unde îndatorarea şi şomajul la cote ridicate, precum şi inflaţia redusă, ar putea afecta creşterea economică, a avertizat directorul Fondului Monetar Internaţional (FMI), Christine Lagarde. Europa se confruntă în continuare cu provocări majore în privinţa viitorului pe termen lung, iar pieţele financiare riscă printr-o atitudine lipsită de precauţie, a spus Lagarde.

Economia Moldovei şi-a revenit puternic de la contracţia cauzată de seceta din 2012, însă activitatea economică în 2014 va fi caracterizată printr-o încetinire semnificativă. Cel puțin de această părere sunt experții Fondului Monetar Internațional, scrie IPN cu referire la un comunicat de presa al instituției financiare.

Economia SUA s-a contractat în primul trimestru pentru prima oară din 2011, cu 1%, din cauza iernii deosebit de aspre care a perturbat activităţile economice şi construcţiile de proprietăţi rezidenţiale şi comerciale, potrivit datelor revizuite publicate joi, transmite MarketWatch.

Сapitolul 1. Oferta internă Analiza obiectivă a datelor statistice dezavuează ideea că creșterea economică din 2013 ar fi fost determinată integral de agricultură. Agricultura a avut un rol foarte important, dar componentelor non-agricole le revin circa 50% din sporul de PIB realizat, iar creșterea acestora a accelerat în comparație cu anul 2012.

Luni, 22 septembrie, Republica Moldova a primit o veste bună: în următorii trei ani putem conta pe o asistenţă financiară de până la 450 mil. de dolari din partea Băncii Mondiale. Pe de o parte, proiectele finanţate de Banca Mondială vor contribui la „avansarea țării pe calea integrării europene”, după cum s-a exprimat preşedintele Nicolae Timofti. Pe de altă parte, această asistenţă va contribui la creşterea datoriei publice externe, care şi aşa este la un nivel care îi sperie pe mulţi sceptici şi constituie un motiv de critici dure la adresa guvernării.

Cancelarul Germaniei Angela Merkel repro­şea­ză Italiei şi Franţei că au încălcat regulile fiscale pe care singure s-au angajat să le respecte şi că astfel au contribuit la frânarea redresării economice din zona euro, în timp ce economişti de top dau vina chiar pe sistemul de austeritate promovat de Merkel pentru rata ridicată a şomajului şi creşterea anemică din regiune, scrie The Guardian.

Parlamentul bulgar a adoptat marţi seara, în primă lectură, un buget rectificativ propus de către Guvernul demisionar al premierului Plamen Oreşarski în vederea soluţionării crizei bancare din ţară. Astfel, deficitul public bugetar va creşte la 2,7% din Produsul Intern Brut (PIB) în 2014, cel prevăzut iniţial fiind de 1,8%, cu scopul de a ajuta a patra bancă din ţară, Corporate Commercial Bank (CCB), aflată în pragul falimentului.

România: Patronatele din agricultură au anunţat săptămâna trecută că încep o campanie pentru reducerea TVA la carne. Din perspectiva celor care susţin măsura reducerilor de TVA argumentul scăderii poverii fiscale este că ar încuraja consumul, dar, important şi pentru buget, că ar diminua evaziunea fiscală reducând astfel impactul asupra veniturilor statului. Dar ce sorţi de izbândă au astfel de argumente când vorbim de una dintre principalele resurse ale statului?

Datele recente publicate de Biroul Național de Statistică oferă o imagine contradictorie asupra dinamicii economiei moldovenești din prima jumătate a anului 2014. Pe de o parte, creșterea de 4,2% în trimestrul 2 este una din cele mai înalte din regiune (Federația Rusă: +0,8%; Ucraina: -4,7%; România: 1,5%; iar întreaga Uniune Europeană a avansat cu doar 0,2%, față de aceeași perioadă a anului precedent).

Bulgaria, cel mai sărac stat membru al UE, a reuşit să obţină aproape 1,5 miliarde de euro printr-o nouă emisiune de obligaţiuni pe zece ani care a atras comenzi de patru miliarde de euro, chiar dacă recent Standard and Poor's a retrogradat ratingul suveran al ţării la 'BBB minus', se arată într-un articol apărut joi în publicaţia britanică 'Financial Times' (FT). Banii obţinuţi din vânzarea obligaţiunilor urmează să fie folosiţi pentru achitarea bondurilor scadente în ianuarie şi pentru finanţarea deficitului bugetar. Obiectivul Guvernului de la Sofia este înregistrarea unui deficit de 1,8% din PIB anul acesta.

Perspectivele pentru majoritatea economiilor avansate se stabilizează, deşi Germania şi Japonia arată semne de încetinire, potrivit unui raport publicat luni de Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (OECD), transmite Reuters. Indicatorul compozit CLI calculat de OECD pentru cele 33 de state membre ale organizaţiei s-a menţinut în iunie la 100,5 puncte, depăşind media pe termen lung de 100 de puncte.

Institutul naţional de statistică din Franţa (Insee) a confirmat vineri că a doua mare economie din zona euro a stagnat în primul trimestru al acestui an, după o creştere de 0,2% în ultimele trei luni ale anului trecut, transmite Reuters. Această creştere economică zero se explică prin scăderea cererii interne (cheltuieli de consum şi investiţii).

După ce a promovat crea­rea unei uniuni energetice pentru întă­rirea poziţiei Europei în negocierile cu Rusia, Polonia, un stat care a început să se afirme puternic pe plan internaţional, propune acum infiinţarea unui fond comunitar de 700 de miliarde de euro pentru investiţii în proiecte paneuropene de infrastructură. Scopul este ca UE să evite un deceniu pierdut în ceea ce priveşte creşterea şi o „generaţie pierdută“ de tineri care nu-şi pot găsi locuri de muncă.

În Republica Moldova există trei fonduri de pensii private, însă, acestea nu sunt deocamdată funcționale. Principalul impediment în punerea în aplicare a acestor fonduri este întârzierea votării în lectură finală a proiectului de lege, care a fost elaborat de Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF), dar și rezistența din partea populației. Cel puțin așa susține vicepreședintele CNPF, Aurica Doina.

Guvernul rus ar trebui să evite majorarea cheltuielilor bugetare şi de asemenea să nu relaxeze politica monetară în ideea de a menţine inflaţia sub control, a apreciat marţi Fondul Monetar Internaţional (FMI) care şi-a redus estimările privind creşterea economică înregistrată în acest an de Rusia, transmite Reuters.