Cu ocazia marcării celor 7 ani de activitate ai Publicației Periodice „Monitorul Fiscal FISC.MD”, vom publica o serie de materiale cu personalităţi care cunosc în detalii „bucătăria publicației”. Nicolae Platon a activat în calitate de şef al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat în anul 2011, când a fost lansată revista, domniei sale aparținân- du-i, de fapt, ideea revistei.

(Continuare. Partea I — nr. 4 (52)) În continuare vom examina modul de contabilizare a contractelor de parteneriat public-privat (PPP) sub formă de concesiune. Aspecte generale Scopul concesiunii este atragerea sectorului privat la dezvoltarea, finanţarea, exploatarea și întreţinerea obiectelor de infrastructură care aparţin statului sau a unităților administrativ- teritoriale (UAT) cu condiția ca acestea să fie necesare pentru executarea lucrărilor și/sau prestarea serviciilor.

Poate sau nu solicita organul vamal acte și informații suplimentare referitoare la valoarea în vamă? Temeiul legal Un drept general al organelor vamale de a solicita documente și informații suplimentare necesare vămuirii este prevăzut de art. 178 și 179 din Codul vamal al RM (CV):

Raportul auditului situațiilor financiare ale Întreprinderii de Stat „MoldATSA” la situaţia din 31 decembrie 2017 a fost publicat în Monitorul Oficial din 28 septembrie 2018. Curtea de Conturi menționează că situațiile financiare ale întreprinderii, sub toate aspectele semnificative, oferă o imagine reală și fidelă a situațiilor patrimonială și financiară, în corespundere cu cadrul aplicabil de raportare. Totodată, unele carențe ale managementului contabil, deficiențele unor procese operaționale, precum și lacunele prevederilor din politicile contabile au generat anumite nereguli, care, în ansamblul lor, au afectat autenticitatea și fidelitatea informațiilor prezentate în situațiile financiare.

Legea nr. 131 din 03.07.2015 privind achizițiile publice (Legea nr. 131/2015), cu modifcările și completările ulterioare, reglementează la art. 43 condițiile referitoare la impozite, aspectele de mediu și la protecția muncii. Astfel, potrivit alin. (1) din articolul menționat, autoritatea contractantă va indica în caietul de sarcini organismele de la care ofertanţii pot obţine informaţii pertinente privind obligaţiile referitoare la impozite, la protecţia mediului, privind dispoziţiile referitoare la protecţia muncii și la condiţiile de muncă în RM, care vor fi aplicate lucrărilor efectuate sau serviciilor prestate în decursul perioadei de executare a

Bunurile atribuite la categoria de mijloace fixe sunt unul dintre cele mai valoroase și importante elemente de evidență contabilă pe care le dețin autoritățile/instituțiile bugetare (entități bugetare). Autoritățile/instituțiile bugetare utilizează „Planul de conturi contabile în sistemul bugetar1 și Normele metodologice privind evidența contabilă și raportarea financiară în sistemul bugetar”, aprobat prin Ordinul MF nr. 216 din 28.12.20152 (OMF nr. 216/2015), conform cărora activele se clasifică în 2 clase: • clasa 3 – active nefinanciare, și • clasa 4 – active financiare.

În cazul care organizația necomercială corespunde condițiilor stabilite de art. 52 din Codul fiscal, aceasta este scutită de plata impozitului pe venit. Potrivit art. 5 alin. (2) din Legea contabilității nr. 113-XVI din 27 aprilie 2007, drept bază pentru determinarea venitului impozabil al entităților servește rezultatul (profitul/pierderea) contabil, reflectat în situațiile de profit şi pierdere, întocmite şi prezentate în conformitate cu cerințele prezentei legi şi ale standardelor de contabilitate.

În urma solicitării Băncii Naționale a Moldovei, instituțiile mass-media și site-urile de știri din Republica Moldova au obținut posibilitatea să adreseze întrebări guvernatorului BNM, Octavian Armașu. Acest interviul este unul cumulativ, fiind realizat în baza întrebărilor adresate. — Ați venit de scurt timp în funcția de guvernator al Băncii Naționale. Cum vedeți sistemul bancar din noul fotoliu? Ce garanții puteți oferi că nu vom mai avea parte de surpriza unei fraude bancare?

Prin Legea cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 178 din 26.07.2018 (Monitorul Oficial al RM, 2018, nr. 309-320), care a intrat în vigoare la 1 octombrie 2018, au fost operate modificări la Codul fiscal (CF) şi la Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului Fiscal nr. 1164-XIII din 24.04.1997 (Legea nr. 1164-XIII), care au generat necesitatea operării unor schimbări în modul de raportare pentru anul 2018. Acestea şi vor fi descrise în cele ce urmează.

Acordul de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană, ratificat prin Legea nr.112 din 2 iulie 2014 (în vigoare din 1.09.2014) și Planurile naționale de acțiuni pentru implementarea acestuia, prin care Republica Moldova și-a asumat angajamentul de a transpune în legislația națională Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 privind situațiile financiare anuale, situațiile financiare consolidate și rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi, stabilesc că prevederile actelor normative europene urmează a fi încorporate în legislația națională în termen de 3 ani de la intrarea în vigoare a acordului (până la 1 septembrie 2017).

În MO nr. 301 – 315 din 18 august 2017 a fost publicată Legea nr. 178 din 21 iulie 2017 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, prin care sunt aprobate modificări la art. 13 alin. (31) din Legea nr.146 – XIII din 16 iunie 1994 cu privire la întreprinderea de stat (în continuare — Legea nr-146). Conform prevederilor art.13 din Legea nr.146 (MO, 1994, nr.2, art.9), profitul net al întreprinderii de stat poate fi utilizat pentru:

În conformitate cu prevederile art. 17 alin. (16) din Legea contabilității nr. 113-XVI din 27 aprilie 2007, pierderea contabilă reportată conform statutului entităţii se acoperă din profitul net al perioadelor de gestiune curentă şi precedentă, din rezerve şi din capitalul social, din contribuţiile suplimentare ale proprietarilor (asociaţilor, participanţilor, acţionarilor) potrivit hotărîrii adunării generale a acestora, iar în întreprinderile de stat şi municipale – de organele centrale de specialitate ale administraţiei publice, de autorităţile administraţiei publice locale.

În procesul desfăşurării activităţii comerciale, întreprinzătorul intră în diverse raporturi juridice cu alţi reprezentanți ai circuitului economic, majoritatea raporturilor având drept scop obţinerea de profit și de cele mai dese ori îmbracă forma unor contracte, astfel realizându-se activitatea de producere şi circulaţie a mărfurilor, executarea de lucrări şi prestarea de servicii. Succesul activităţii comerciale depinde de executarea cu buna credinţă şi la timp a obligaţiilor de către toţi întreprinzătorii participanţi la raporturile juridice, în conformitate cu contractele încheiate. Respectiv, orice derogare de la prevederile acestora pot provoca consecințe negative pentru una din părțile contractante, inclusiv insolvabilitatea. În continuare vom examina unele aspecte ce tin de aplicarea procedurii insolvabilităţii asupra întreprinzătorului individual.

Conform modului de completare a Notei de informare

Stimați cititori, Cunoașteți deja că rubrica Microfon a fost prevăzută din start pentru a fi un loc de liber-schimb al opiniilor între specialiștii din domeniile fiscal și contabil. Astăzi, vă propunem două opinii diferite la un subiect: Majorarea capitalului social din contul profitului nerepartizat – repartizare de dividende? Aspecte contabile și fiscale (opinia autorului Veaceslav Ciobanu) și Об определении налогового обязательства при внесении в уставный капитал чистой прибыли, остающейся в распоряжении ООО после налогообложения дохода, и налогообложении дивидендов (opinia autorului Lev Gorenștein).

Dacă e să ne uităm din punt de vedere simbolic, cifra 7 are un șir de conotații semnificative – 7 zile în care Dumnezeu a creat lumea, cele 7 minuni ale lumii, 7 culori ale curcubeului, 7 ani de acasă și altele. Parafrazând, am putea spune că și pentru „Monitorul fiscal” această cifră este încărcată de simbolism pentru că semnifică, în primul rând, maturitatea.

Aspecte generale Parteneriatul public-privat (PPP) se bazează pe cooperarea între partenerul public şi partenerul privat asumându-şi riscurile şi responsabilitățile în scopul sporirii eficienței patrimoniului public în baza unui contract.

Ordinul: Anexa A Termeni definiţi Prezenta anexă este parte integrantă din prezentul standard. data începerii derulării unui contract de leasing (data începerii derulării: Data la care un locator pune la dispoziția locatarului, pentru utilizare, un activ-suport.

Notă: Acest articol este al doilea din seria de articole dedicate impozitării persoanelor fizice și juridice străine pentru activitatea în țara noastră, inclusiv prin prisma convențiilor de evitare a dublei impuneri la care Republica Moldova este parte. ENTITATE STRĂINĂ

În condițiile în care unele bunuri ale entităților publice nu le aparțin cu drept de proprietate, ci se află doar în gestiune, acestea sunt obligate să urmeze anumite proceduri şi să se conformeze anumitor cerințe în procesul de circulație a acestora.