În ce cazuri urmează cetățeanul Republicii Moldova să declare și să achite un impozit pe venit din sursele obținute peste hotarele RM?   În conformitate cu prevederile art. 14  alin. (1) din CF, obiect al impunerii cu impozitul pe venit pentru persoanele fizice rezidente cetățeni ai Moldovei îl  constituie: b) venitul din orice surse aflate în afara RM pentru activitatea în RM, cu excepția deducerilor și scutirilor la care au dreptul, obținut de persoanele fizice rezidente cetățeni ai RM care nu desfășoară activitate de întreprinzător;c) venitul din investiții și financiar din orice surse aflate în afara RM, obținut de persoanele fizice rezidente cetățeni ai RM care nu desfășoară activitate de întreprinzător.

Ministerul Economiei și Infrastructurii a publicat Raportul de evaluare a activității Parcului pentru tehnologia informației „Moldova IT Park” în anul 2020. Potrivit documentului, la sfârșitul anului 2020, calitatea de rezident o dețineau 658 entități (513 companii cu capital local și 145 companii cu capital străin), în creștere cu 25% comparativ cu anul 2019 și cu 95% – în raport cu anul fondării 2018. Fondatori ai companiilor sunt atât investitori din Republica Moldova, cât și din alte 34 țări, lideri în crearea întreprinderilor cu capital străin fiind Statele Unite ale Americii (25 companii), România (18 companii), Italia (13 companii), Marea Britanie (11 companii) și Germania (11 companii), care au apreciat modelul fiscal și de operare al Moldova IT Parc.

Promovarea de către agenții economici a mărfurilor și serviciilor sale prin intermediul rețelelor de socializare a devenit la momentul actual simplă, accesibilă și eficientă, acest instrument de publicitate fiind utilizat frecvent de antreprenori. Cu toate acestea, încă nu toate entitățile conștientizează că efectuează import de servicii, care reprezintă obiect al impunerii cu TVA.   Deci, în continuare vom examina apariția obligației respective și procedura de declarație a obligațiilor la compartimentul TVA aferente serviciilor de publicitate prestate prin intermediul rețelelor de socializare.

Persoana juridică a procurat un automobil de la o persoana fizica. Contractul de vânzare - cumpărare a fost semnat cu reprezentantul proprietarului automobilului în baza procurii. Potrivit clauzelor contractuale, plata pentru automobilul procurat a fost transferat la contul reprezentantului proprietarului. Care persoană fizică urmează a fi declarată prin Nota de informare IALS21 – persoana fizică  care este proprietarul automobilului sau reprezentantul acestuia, căruia i-a fost transferată plata de la înstrăinarea automobilului?  

Conform art.18 alin.(1) al Legii contabilității și raportării financiare nr.287/2017, entitatea are obligaţia de a ţine contabilitatea şi de a întocmi situaţiile financiare în modul prevăzut de lege, de standardele de contabilitate şi de alte acte normative aprobate în conformitate cu art.8 alin.(1) lit.b).

Conform art.35 din Codul vamal nr.1149-XIV din 20.07.2000, în cazul în care mărfurile sînt puse în liberă circulaţie cu acordarea de facilităţi fiscale şi vamale pe motivul destinaţiei lor finale, acestea rămîn sub supraveghere vamală.

În sensul Codului fiscal, persoana interdependentă este definită ca membru al familiei contribuabilului sau persoana care controlează contribuabilul, este controlat de contribuabil sau se află împreună cu acesta sub controlul unui terţ. În conformitate cu această definiție:

Deseori în procesul de negocieri dintre persoanele fizice și juridice privind vânzarea-cumpărarea bunurilor, se negociază valoarea netă ce urmează a fi achitată persoanei fizice  de către entitate. Însă, odată cu intrarea documentelor justificative în contabilitatea entității, contabilii se confruntă cu dificultăți de genul: în contractul de vânzare-cumpărare, autentificat notarial, valoarea tranzacției nu include reținerile ce urmează a fi efectuate din aceste sume și virate la buget. În acest articol ne propunem să atragem atenția asupra modului de calcul al valorii ce urmează a fi reflectată în contractul de vânzare-cumpărare, modul de contabilizare a operațiunilor privind procurarea terenurilor de la persoane fizice și modul de reflectare a acestor tranzacții în dările de seamă.

Prin Legea nr. 204/2021 pentru modificarea unor acte normative ce vizează politica fiscală și vamală au fost operate modificări și completări la Codul fiscal, inclusiv la compartimentul ce ține de reținerea impozitului pe venit la sursa de plată. În continuare vom examina aspectele ce sunt puse în aplicare începînd cu 1 ianuarie 2022.   Reiterăm, că obligația privind reținerea impozitului pe venit la sursa de plată apare în următoarele situații: 1. La plata salariului (art. 88, parțial 881 din CF); 2. La efecuarea altor plăți efectuate în folosul rezidentului:        2.1. reținerea prealabilă (art. 90,89 din CF)

Ministerul Finanțelor va selecta și va încheia contractele cu instituțiile financiare specializate care vor asigura intermedierea plasării valorilor mobiliare de stat (VMS) pe piețele externe și cu companiile specializate pentru acordarea asistenței juridice, în vederea diminuării riscurilor aferente datoriei de stat.   Autoritatea propune pentru consultări publice proiectul de lege privind modificarea unor acte normative, ce a fost elaborat ca urmare a recomandărilor experților internaționali expuse în cadrul misiunilor de asistență tehnică din partea Fondului Monetar Internațional privind statistica datoriei sectorului public în Republica Moldova, care s-au desfășurat în cadrul

Guvernul a susținut proiectul de lege cu privire la modificarea și completarea Legii nr.171/2012 privind piața de capital (Legea nr.171/2012), ce reglementează activitatea agențiilor de rating de credit pe piața de capital. Documentul a fost elaborat de Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF), care, după intrarea modificărilor în vigoare, va înregistra și supraveghea agențiile ale căror ratinguri de credit vor fi utilizate în contextul legislației privind piața financiară nebancară. Conform proiectului, agenție de rating de credit va fi persoana juridică a cărei activitate include acordarea, cu titlu profesional, de ratinguri de credit, înregistrată în modul stabilit de CNPF.

Interesul primordial al oricărei entități economice este să realizeze profit prin prisma activității sale comerciale. Este evident că orice antreprenor va urmări, pe cât este de posibil, creșterea profitului în propria sa întreprindere, încercând să-și maximalizeze câștigurile și, în același timp, să-și diminueze costurile. Astfel, unii agenți economici apelează la serviciile societăților comerciale de tip offshore, care sunt amplasate în paradisurile fiscale.În momentul de față nu există un consens între state cu privire la activitatea paradisurilor fiscale. Controversa

Este știut faptul că, în perioadele de criză, atunci când agenții economici se confruntă cu o insuficiență stringentă de lichidități, banii nu se investesc. În momentul de față, entitățile încearcă să identifice diverse forme de căutare a soluțiilor pentru ameliorarea situației financiare.

Relațiile în cadrul contractului de societate civilă sunt reglementate de prevederile Capitolului XXVII din Titlul III al Cărții a treia a Codului civil.          În conformitate cu art.1926 din Codul civil, prin contract de societate civilă, două sau mai multe persoane (asociaţi, participanţi) se obligă reciproc să urmărească în comun scopuri economice ori alte scopuri, fără a constitui o persoană juridică, împărţind între ele foloasele şi pierderile. 

Scutirea de TVA fără drept de deducere stabilită la art.103 alin.(1) pct.29) din Codul fiscal este determinată de îndeplinirea unor condiții, care își pierdе aplicabilitatea în urma nerespectării sau respectării neadecvate a condițiilor respective prevăzute de legislația fiscală.

Studiu de caz. Entitatea A a semnat un contract de antrepriză cu entitatea B în luna februarie 2022. Conform contractului, entitatea A urmează să efectueze lucrări de termoizolare a blocului locativ în proces de construcție al entității B, în valoare totală de 2 mil. lei (fără TVA).

Scopul Strategiei de Specializare Inteligentă a Republicii Moldova - SMART MOLDOVA 2030, elaborarea căreia a fost inițiată de către Ministerul Educației și Cercetării, este crearea în RM a unui ecosistem dinamic de cercetare-inovare, puternic conectat cu mediul antreprenorial, cu mecanisme permanente de comunicare transversală în vederea reflectării rapide și cuprinzătoare a rezultatelor cercetării științifice și pregătirii academice în competitivitatea mediului de afaceri și în performanța economică a țării, oferind soluții la adresa provocărilor societale, susțin autorii.   În anunțul privind elaborarea proiectului Strategiei se menționează că, în rezultatul realizării măsurilor din Strategie, până în 2030 Moldova va deveni o țară cu o economie

Anterior efectuării activităților investiționale în domeniile de importanță pentru securitatea statului sau al căror obiect constituie bunuri de importanță pentru securitatea statului, oricare investitor potențial va fi obligat să obțină aprobarea prealabilă a Consiliul pentru promovarea proiectelor investiționale de importanță pentru securitatea statului, organ colegial al Guvernului.   Punerea în aplicare în RM a acestei norme este prevăzută de proiectul legii privind mecanismul de examinare a investițiilor de importanță pentru securitatea statului, susținut de către comisia parlamentară economie, buget și finanțe și propus pentru a fi examinat în cadrul următoarei ședințe a Legislativului.

Conform art. 1242 alin. (1) Cod civil (CC), prin contractul de împrumut o parte (împrumutător) se obligă să dea în proprietate celeilalte părţi (împrumutatul) bani sau alte bunuri fungibile, iar aceasta se obligă să restituie banii în aceeași sumă sau bunuri de același gen, calitate și cantitate la expirarea termenului pentru care i-au fost date.   Din esenţa și natura juridică a contractului de împrumut rezultă că acesta este un acord de voinţă între împrumutător și împrumutat, de regulă gratuit, dacă legea sau contractul nu prevede altfel. 

În luna octombrie 2021 prețurile producătorului în industrie s-au majorat față de luna septembrie cu 0,3%, iar comparativ cu luna octombrie 2020 – cu 7,7%, comunică Biroul Național de Statistică.   Astfel, în industria extractivă prețurile s-au majorat față de septembrie curent cu 1,0% și cu 6,1% în raport cu luna octombrie 2020, iar în industria prelucrătoare cu crescut cu 0,3% în comparație cu septembrie cu 8,3% față de luna octombrie din anul precedent.