Astăzi, 1 aprilie 2019, este pus în aplicare Formularul IRM 19, Informaţia privind stabilirea drepturilor sociale şi medicale aferente raporturilor de muncă (în continuare Forma IRM 19), aprobat prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr. 33 din 18 februarie 2019, fiind operate modificări la Ordinul Ministerului Finanţelor nr. 126 din 4 octombrie 2017. Dat fiind faptul că Forma IRM 19 substituie formularul DSA 19, precum şi informaţia din tabelul nr. 2 al Dării de seamă IPC 18, modul de completare a acestuia este similar modului de completare a formularelor menţionate. În continuare vom atenţiona asupra principalelor aspecte ce ţin de completarea corectă a Formei IRM 19.

În cadrul juridic din domeniu va fi introdusă Lista instituțiilor de cultură și artă naționale de stat și municipale, angajații cărora beneficiază de dreptul de pensie în conformitate cu prevederile art. 561 din Legea privind sistemul public de pensii. Aprobarea Listei va aduce în concordanță actele normative ale Guvernului cu prevederile Legii privind sistemul public de pensii din 14 octombrie 1998, la expirarea a 19 ani din momentul adoptării Legii respective.

Cererile privind subvenţionarea creării noilor locuri de muncă vor putea fi depuse până la 31 august curent. Inițial, acesta era preconizat până la 31 iulie. Executivul a aprobat în ședința de ieri extinderea termenului de prezentare a acestora. Proiectul vine să acorde suport suplimentar economiei și mediului de afaceri. După cum cunoașteți, avem Regulamentul respectiv. În esență, noi propunem majorarea termenului cu o lună pentru a face posibilă depunerea cererilor de către beneficiari, a menționat secretarul de stat al Ministerului Finanțelor, Ion Chicu.

Parlamentul a votat în lectură finală ratificarea Acordului de împrumut dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, precum și a Acordului de grant dintre cele două părți.

În Monitorul Oficial al Republicii Moldova din 21 septembrie 2018 au fost publicate modificările şi completările la Ordinul Ministerului Finanţelor nr. 126 din 4 octombrie 2017. Prin prevederile documentului dat au fost introduse unele modificări în Darea de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii, Forma IPC 18 (în continuare – IPC 18), precum şi Instrucţiunea cu privire la modul de completare a acesteea.

În contextul întrebărilor care continuă să parvină de la contabili cu privire la corelaţia dintre categoriile persoanelor asigurate declarate şi prestaţiile de asigurări sociale, oferim explicaţii la unele aspecte ce apar la completarea Darii de seamă IPC 18, în special în cazurile de activitate cu program parţial de muncă la o altă întreprindere a persoanelor aflate în concediul de îngrijire a copilului până la vârsta de 3 ani sau de activitate a acestora pe bază de contract de prestare a serviciilor. Persoana „X”, aflându-se în concediu de îngrijire a copilului până la vârsta de 3 ani la locul de muncă de bază, a decis să se angajeze prin cumul, cu program parţial, la o nouă întreprindere,

Circa 20 de acțiuni sunt prevăzute în planul sectorial anticorupţie în domeniul administrării şi deetatizării proprietăţii publice pentru anul 2018-2020, propus spre consultare de Ministerul Economiei și Infrastructurii.

În anul 2018, în sistemul public de asigurări sociale a fost introdusă o categorie nouă de plătitori de contribuţii, aceştia fiind persoanele care desfăşoară activităţi necalificate cu caracter ocazional în agricultură (zilierii). Legea nr. 22 din 23 februarie 2018 privind executarea unor activităţi necalificate cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri (în continuare — Lege) a intrat în vigoare la data de 2 septembrie 2018 şi reglementează activitatea zilierului pentru un beneficiar care poate fi o întreprindere sau organizaţie cu statut de persoană juridică ori fizică, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, pentru care zilierii exercită activităţi necalificate cu caracter ocazional (în continuare – zilieri).

Codul Civil stipulează că prin contract de factoring, o parte, care este furnizorul de bunuri și servicii (aderent), se obligă să cedeze celeilalte părți, care este o întreprindere de factoring (factor), creanțele apărute sau care vor apărea în viitor din contracte de vînzări de bunuri, prestări de servicii și efectuare de lucrări către terți, iar factorul își asumă cel puțin 2 condiții stipulate la alin. 1 art.1290 din actul menționat mai sus.

Reprezintă livrare impozabilă cu TVA transmiterea drepturilor de proprietate asupra bunurilor de către întreprindere către fondator în cazul pierderii acestuia a calității de fondator? Este necesar de eliberat factura fiscală? În conformitate cu prevederile art. 95 alin. (1) lit. a) și art. 93 pct. 3) și 6) din CF,livrarea de mărfuri în cadrul activității de întreprinzător cu transmiterea drepturilor de proprietate asupra acestora constituie obiect al impunerii cu TVA.

La o întreprindere cu capital străin (întreprindere fiică) administratorii sunt cetățeni străini, care nu sunt rezidenți, și mai activează ca angajați la întreprinderea mamă. Pentru ei întreprinderea închiriază apartament. Aceste cheltuieli se consideră facilitate pentru angajați sau pot fi considerate cheltuieli de reprezentanță și care, în aceste condiții, sunt impozitele ce urmează a fi achitate în ambele cazuri?

Într-o tranzacție pe picior de egalitate — unde cumpărătorul şi vânzătorul nu au nici un drept de proprietate sau control unul fată de altul, dar sunt motivați de interesul propriu de a-şi mări profitul — prețul negociat reprezintă valoarea de piață a bunurilor. Pe de altă parte, tranzacțiile cu părțile afiliate (interdependente, legate) nu au loc pe deplin în condiții de concurență şi, prin urmare, prețul părților poate fi determinat având la bază şi alte scopuri decât cele de piață.

În conformitate cu prevederile art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare şi necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul anului fiscal, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător.

Acordul-cadru între Republica Moldova şi Corporaţia Financiară Nordică de Mediu (NEFCO), semnat la Chișinău la 21 iulie 2017, a fost aprobat și propus de Guvern Parlamentului pentru ratificare. Astfel, vor fi create noi oportunități pentru finanțarea proiectelor cu impact benefic asupra mediului înconjurător. NEFCO oferă fonduri destinate implementării proiectelor în domeniul eficienţei energetice, energiei regenerabile și a mediului. Printre acestea se înscriu cele ce țin de reabilitarea clădirilor, a sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică, renovarea şi modernizarea parcurilor auto, soluţionarea problemelor aferente managementului apelor uzate şi deşeurilor municipale.

Poate fi acordat ajutorul material, dacă la întreprindere nu avem organizație de sindicate și suntem entitate privată? Poate întreprinderea privată să achite premii salariaților în mărime de un salariu, de exemplu, 10 mii lei?

Vor fi permise la deduceri cheltuielile de sponsorizare suportate de către întreprindere în folosul Primăriei pentru construcția drumului care constituie proprietate publică?

În ultimele săptămâni se discută mult la nivel de experţi, instituţii publice şi, evident, în presă, posibilitatea obţinerii celor 100 mil. euro de asistenţă macrofinanciară, negociate cu UE. Cu precizări asupra intrepretărilor eronate privind asistența macrofinanciară și suportul bugetar oferit Republicii Moldova de către Uniunea Europeană au venit şi Guvernul, şi Ministerul Finanţelor.

Potrivit art. 20 lit. p2) din Codul fiscal, cîştigurile de la campaniile promoţionale în partea în care valoarea fiecărui cîştig nu depăşeşte mărimea scutirii personale stabilite la art.33 alin.(1) din Codul fiscal, reprezintă sursă de venit neimpozabilă.

Potrivit art. 20 lit. p2) din Codul fiscal, cîştigurile de la campaniile promoţionale în partea în care valoarea fiecărui cîştig nu depăşeşte mărimea scutirii personale stabilite la art.33 alin.(1) din Codul fiscal, reprezintă sursă de venit neimpozabilă

Gospodăriile ţărăneşti care au salariaţi vor prezenta Declaraţia IPC18 lunar sa o singură data la sfârşit de an?