Pentru implementarea Strategiei naționale de dezvoltare regională, autoritățile au elaborat Documentul unic de program pentru anii 2022-2024, acesta fiind aprobat în ședința de Guvern din 29 decembrie 2021. Anexă la proiectul votat este Lista celor 46 de proiecte ce vor fi finanțate din mijloacele Fondului național pentru dezvoltare regional (FNDR) în perioada imediat următoare, suma mijloacelor bănești destinate acestora constituind circa 1,58 mld. lei, din FNDR în următorii doi ani fiind alocate 912,33 mil. lei.   Proiectele aprobate spre finanțare au fost selectate în rezultatul concursului desfășurat în perioada noiembrie 2020 – aprilie 2021, în cadrul apelului fiind depuse 76 cereri de finanțare.

În rezultatul analizei și evaluării informațiilor macroeconomice recente asociate mediului extern și intern, în special accelerării inflației din ultima perioadă, Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) a decis în ședința din 13 ianuarie 2022 cu vot unanim, majorarea ratei de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt cu 2,0 p. p. – până la 8,5% anual. Totodată, cu 2% se vor mări ratele de dobândă la creditele și la depozitele overnight – până la 10,5% și, respectiv, până la 6,5% anual.   În același timp, se majorează norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în lei moldovenești și în valută neconvertibilă, începând cu perioada de aplicare a rezervelor obligatorii în lei moldovenești 16 februarie–15 martie 2022,

Asociațiile de economii și împrumut (în continuare – AEÎ) reprezintă piloni fundamentali ai accesului la resurse financiare pentru comunitățile în care activează, au drept scop sprijinirea activităților legale ale membrilor lor și contribuie la îmbunătățirea condițiilor economice și sociale. Succesul și credibilitatea acestor entități depind, în mare măsură, de un control intern solid și de o guvernanță transparentă.

Executivul a aprobat proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Programului de lucrări statistice pentru anul 2022. Acesta include 2 categorii de lucrări: cercetările realizate de Biroul Național de Statistică, ce conține 106 denumiri și informațiile furnizate de alte autorități, ce include alte 115 lucrări statistice.   După cum a menționat directorul BNS, Oleg Cara, în comparație cu Programul aprobat pentru anul curent Programul pentru anul viitor prevede includerea, la solicitarea utilizatorilor, a 3 lucrări noi

Suburbiile mun. Chișinău sunt defavorizate în raport cu celelalte localități din țară, fiind lipsite de posibilitatea de a beneficia de fonduri de dezvoltare regională, drept prevăzut de Legea nr. 438/2016 privind dezvoltarea regională în RM. Respectiv, crearea Agenției de Dezvoltare Regională Chișinău va permite deblocarea posibilităților de finanțare a proiectelor de investiții regionale din cadrul programelor de dezvoltare aprobate de Guvern, deși, conform datelor oficiale, mun. Chișinăul contribuie în proporție de 80% la formarea bugetului național.    Procesul de creare a ADR Chișinău a fost lansat în cadrul unei ședințe de lucru cu participarea primarilor localităților din componența municipiului. În calitate de membri ai acestui organ au fost aleși cinci primari din suburbiile capitalei:

La Subdiviziunile Teritoriale ale Agenției de Intervenții și Plăți pentru Agricultură au fost depuse 8468 de cereri de finanțare pentru investițiile efectuate în diverse domenii conexe agriculturii, cu 1030 mai multe față de anul 2020, iar suma subvențiilor solicitate de producătorii agricoli pentru anul curent constituie 1,3 mld. lei, în creștere cu 18% comparativ cu anul precedent,  comunică AIPA.   Cel mai solicitat domeniu pentru investiții este dezvoltarea infrastructurii post recoltare și procesare, valoarea subvențiilor constituind 369 mil. lei (667 cereri). Acesta este urmat de investițiile efectuate în procurarea tehnicii și utilajelor agricole – 333 mil. lei (2673 cereri),

Scopul Strategiei de Specializare Inteligentă a Republicii Moldova - SMART MOLDOVA 2030, elaborarea căreia a fost inițiată de către Ministerul Educației și Cercetării, este crearea în RM a unui ecosistem dinamic de cercetare-inovare, puternic conectat cu mediul antreprenorial, cu mecanisme permanente de comunicare transversală în vederea reflectării rapide și cuprinzătoare a rezultatelor cercetării științifice și pregătirii academice în competitivitatea mediului de afaceri și în performanța economică a țării, oferind soluții la adresa provocărilor societale, susțin autorii.   În anunțul privind elaborarea proiectului Strategiei se menționează că, în rezultatul realizării măsurilor din Strategie, până în 2030 Moldova va deveni o țară cu o economie

În contextul intensificării comerțului internațional, ca urmare a diversificării relațiilor comerciale dintre agenții economici din RM și partenerii externi, identificarea originii mărfurilor și certificarea acestora a devenit o procedură tot mai des întrebuințată în tranzacțiile comerciale. Astfel, pentru RM,

Una din principalele atribuții manageriale este asigurarea securității și sănătății în muncă a lucrătorilor, prin instituirea de măsuri menite să asigure condiții bune de lucru, pentru apărarea vieții, sănătății și integrității fizice și psihice a lucrătorilor.

Parteneriatul public-privat (în continuare – PPP) este un instrument de dezvoltare pe termen mediu și lung a infrastructurii şi a serviciilor publice, îmbinând avantajele sectorului privat şi ale sectorului public.

Lacunele cadrului juridic și lipsa colaborării la nivel interinstituțional tergiversează dezvoltarea unui sistem de management integrat al deșeurilor din plastic, care ar asigura o gestiune intercomună, eficace și durabilă a acestora, se menționează în Raportul Curții de Conturi privind auditul performanței de mediu în domeniul managementului deșeurilor din plastic. Hotărârea nr. nr. 26 din 21 iunie cu privire la raport a fost publicată în Monitorul Oficial din 9 iulie curent.   Misiunea de audit public extern a fost realizată în conformitate cu Programele activității de audit pe anii 2020-2021, având drept scop evaluarea măsurilor întreprinse de autoritățile responsabile de managementul deșeurilor din plastic

Mari producători autohtoni, dar şi reţelele comerciale se arată împotriva introducerii modificărilor la Legea privind plata pentru poluarea mediului. Motivul invocat reprezintă daunele care urmează a fi aduse bugetului de stat, în timp ce nu există o infrastructură ce ar putea soluţiona una dintre cele mai mari probleme ecologice din ţară. Această opinie a fost expusă în cadrul unei conferinţe de presă, susţinute de Asociaţia producătorilor de conserve „Speranţa Con”, de companiile autohtone „Gelibert”, „ Orhei-Vit”, „Rusnac-Mold Aqua”, „ JLC”, dar şi reţeaua de magazine „Fourchette”.

Ieri, 5 octombrie 2021, în ședința extraordinară a Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei (BNM)  a fost aprobată majorarea ratei de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt până la 5,5 puncte procentuale. Totodată, a fost diminuat coridorul ratelor cu 0.5 p.p.- de la 2,5% la 2,0%. Astfel, rata la depozitele overnight va constitui 3,5% la sută, iar creditele overnight – 7,5%.   Potrivit comunicatului BNM, regulatorul continuă măsurile de înăsprire graduală a politicii monetare cu scopul de a atenua presiunile inflaționiste generate de efectele de runda a doua a creșterii prețurilor la nivel global, a costurilor de producție și de distribuție, a resurselor energetice și a produselor alimentare.

În cadrul ședinței de astăzi, din 23 februarie, Executivul a aprobat conceptual proiectul de lege privind instituirea unor măsuri de susținere a activității gospodăriilor țărănești (de fermier), înaintat cu titlu de inițiativă legislativă de un deputat în Parlament, scopul căruia este simplificarea procedurii de radiere din Registrul gospodăriilor țărănești și din Registrul fiscal de stat a GȚ care sunt inactive (mecanism reglementat la momentul de față prin Legea nr. 1353/2000).   În același timp, proiectul prevede susținerea GȚ inactive prin anularea

Reglementarea activității de subvenționare în agricultură se realizează potrivit Legii cu privire la principiile de subvenționare în dezvoltarea agriculturii și mediului rural nr. 276/2016, legii bugetului de stat pe anul respectiv, hotărârilor de Guvern, precum şi prin actele normative ale autorităților administrației publice centrale.

În Monitorul Oficial din 1 septembrie curent este publicată Hotărârea Guvernului nr. 143 din 25 august 2021 cu privire la organizarea și funcționarea Ministerului Economiei. Reamintim, Ministerul Economiei și Infrastructurii a fost reorganizat în Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, fiind creat (prin separare) Ministerul Economiei, iar hotărârea publicată conține Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea Ministerului, organigrama autorității, lista autorităților administrative din subordinea Ministerului și a instituțiilor publice în care acesta are calitatea de fondator.   Potrivit Regulamentului, domeniile de competență atribuite noului minister sunt: reglementarea mediului de afaceri și a IMM;

În vederea susținerii activității de întreprinzător pentru atenuarea efectelor negative asupra economiei generate de situația epidemiologică(COVID-19), se instituie mecanismul de subvenționare după cum urmează: (1) Subiecții subvenției Subiecții subvenției sunt întreprinderile și organizațiile necomerciale, rezidenți ai Republicii Moldova, care au instituit șomaj tehnic și/sau staționare, conform prevederilor art. 80 și 801 din Codul muncii al Republicii Moldova nr.154/2003.

1. (30.3.21) Care este baza impozabilă pentru mărfurile importate indicate în anexa nr.8 din Legea nr.1540 din 25 februarie 1998 privind plata pentru poluarea mediului, în cazul acordării unui bonus sub formă monetară din partea nerezidentului în adresa rezidentului?

Potrivit topului celor mai bine plătite locuri de muncă vacante realizat de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), cel mai mare salariu promis de angajatorii din țara noastră rămâne a fi cel de 50 mii lei oferit pentru ocuparea funcției vacante de director la o companie din domeniul cosmetic.   Topul este continuat de salarii maxime de 20 mii lei propuse pentru ocuparea funcțiilor vacante de consultant, geodez, mașinist la excavatorul cu o singură cupă (SA „Cariera de granit și pietriș din Soroca”), mecanic auto, sudor și inginer programator. 

Legislația fiscală în vigoare prevede că se consideră nesemnificativă încălcarea fiscală dacă suma impozitului sau taxei constituie până la 100 de lei pentru persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi până la 1000 de lei pentru persoanele fizice care desfăşoară această activitate şi persoanele juridice, inclusiv pentru fiecare perioadă fiscală în parte – în cazul nedeclarării, declarării tardive sau diminuării impozitului sau taxei (art. 231 alin.(4) din Codul fiscal).