Situațiile în care persoanele fizice ce nu practică activitate de întreprinzător intră în incapacitate de plată a obligațiilor asumate prin diferite contracte (de exemplu, cele de împrimut de la peroane fizice și juridice sau de creditare de la instituțiile financiare) sunt destul de frecvente. În acest context, apare întrebarea ce ține de baza legală a insolvabilității acestora și consecințele de neexecutare a obligațiilor de către aceste persoane în Republica Moldova, dar vom prezenta și unele aspecte de reglementare a procedurii de insolvabilitate/ faliment în alte țări.  

Premiul anual pentru rezultatele activității din anul 2018 se va acorda angajaților care au beneficiat de premii anuale până la intrarea în vigoare a Legii privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, conform explicațiilor oferite de Ministerului Finanțelor. Astfel, de premiu anual pentru rezultatele activității în anul 2018, proporțional timpului efectiv lucrat, pot beneficia: • angajații din unitățile bugetare care, până la 1 decembrie 2018, erau salarizați în baza Rețelei tarifare unice

A intrat în vigoare Convenția colectivă (nivel național) cu privire la modelul Contractului de formare profesională continuă, care a fost publicată vineri, 10 august, în Monitorul Oficial. Astfel, entitățile, indiferent de tipul de proprietate și forma juridică de organizare, vor utiliza, la încheierea contractelor de formare profesională continuă, modelul Contractului de formare profesională continuă, aprobat prin această Convenție.

Poate entitatea – subiect al sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii (prezintă darea de seamă forma IVAO15 sau, începând cu anul 2020, forma SIMM 20) să beneficieze de anumite scutiri (facilități) la plata impozitului pe venit, inclusiv ca rezultat al majorării numărului de salariați (angajați)?

Până la 31 martie 2021 companiile private pot depune dosarul pentru a participa la concursul „Implementarea  standardelor de integritate în sectorul privat”. Premiul Integrității va fi acordat de Centrul Naţional Anticorupţie (CNA) şi Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) în cadrul concursului „Marca comercială a anului” organizat de Camera de Comerț și Industrie.   La concurs pot participa societățile comerciale reprezentante ale businessului mare, mic şi mijlociu (cu excepția celor care dețin statut de entitate publică potrivit Legii Integrității) și care dețin cel puțin o cerere de înregistrare a mărcii sau o marcă comercială înregistrată.

Activitățile necalificate cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri sunt reglementate prin Legea nr. 22/2018.   Aceasta stabilește și prevederea că, în scopul ţinerii evidenţei persoanelor ce prestează aceste activități, întreprinderea înregistrează toți zilierii în Registrul de evidență în pagini distincte, în ordine cronologică. În cazul în care o persoană a activat în cadrul unei întreprinderi agricole la recoltarea roadei doar o zi pe parcursul lunii, este necesar ca acest zilier să fie înregistrat în Registru? Totodată, această persoană este obligată să meargă la Casa teritorială de asigurări sociale pentru a plăti contribuţii de asigurări sociale, activând doar o zi, iar remunerarea pentru ziua respectivă este de 200 lei?

Comisia parlamentară economie, buget și finanțe a organizat audieri publice pe marginea pachetului de amendamente legislative pentru digitalizarea economiei. La eveniment au participat autorii documentului – Ministerul Economiei și Infrastructurii în comun cu reprezentanții Consiliului Economic pe lângă Prim-ministrul RM, autoritățile publice responsabile de domeniile de reglementare vizate în proiect, reprezentanți ai comunității de afaceri și deputați din Parlament.   În cadrul evenimentului au fost prezentate raționamentele necesității urgentării procesului de digitalizare a interacțiunilor dintre Guvern, Cetățean și Business, precum și soluții de ajustare corespunzătoare a cadrului legal existent. Astfel, autorii proiectului propun ajustări la 30 de legi, care să elimine o serie de restricții și impedimente.

La finele anului trecut, Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova a lansat portalul www.client.chamber.md care oferă posibilitatea agenților economici să solicite expertiza mărfurilor în regim online.   Serviciul de depunere online a cererilor permite reducerea timpului şi a costurilor. Astfel,

Statul asigură libertatea activităţii de întreprinzător, protecţia concurenţei loiale şi apărarea drepturilor şi intereselor întreprinderilor şi ale cetăţenilor contra practicilor anticoncurenţiale şi concurenţei neloiale. Întrucât protecţia, menţinerea şi stimularea concurenţei are drept scop promovarea intereselor legitime ale consumatorilor, pentru încălcarea legislației concurențiale sunt aplicate sancțiuni,

Serviciul Fiscal de Stat a operat modificări în Ordinul nr.622/2018 privind particularitățile administrării prevederilor art.901 alin.(34) din Codul fiscal1. Astfel, de rând cu intervenții redacționale, autoritatea fiscală vine și cu precizări ce țin de modul de înregistrare, evidență a contractelor de locaţiune, arendă, uzufruct, superficie a imobilelor, precum și termenii de onorare a obligațiilor fiscale obținute în urma acestor acțiuni.   Conform Ordinului nr.180 din 31 martie 2021, anexa nr.1 la Ordinul nr.662/2018 este redenumită din „recomandări metodologice” în Regulamentul privind particularităţile administrării prevederilor art. 901 alin. (34) din Codul fiscal, unele prevederi ale acestuia fiind actualizate.

Serviciul Vamal asigură că operațiunile de vămuire a bunurilor livrate prin intermediul trimiterilor poștale internaționale vor fi mai sigure, dar și mai rapide. Autoritatea vamală, cu sprijinul Programului USAID Reforme Structurale în Moldova, a elaborat mecanismul de declarare prealabilă a coletelor livrate prin poșta rapidă. Noul sistem este prevăzut pentru procesarea prealabilă a trimiterilor poștale internaționale. Potrivit instrucțiunii elaborate și prezentate în cadrul unei ședințe care a avut loc zilele trecute, noul mecanism va funcționa în baza schimburilor de informații dintre organul vamal și operatorii poștali.

Pe parcursul ultimilor ani datele din Dările de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate Forma IPC18/21 sunt expediate de către Serviciul Fiscal de Stat (SFS) şi preluate ulterior de către Casa Naţională de Asigurări Sociale (CNAS) conform cadrului normativ. Totodată, se constatată situaţii când angajatorii nu respectă normele stabilite de declarare a venitului asigurat şi contribuţiilor de asigurări sociale pentru angajaţi.   Dat fiind faptul că prima parte a tabelului nr. 2 din Darea de seamă IPC21 include datele pe fiecare persoană asigurată cu privire la venitul asigurat şi contribuţiile de asigurări sociale,

Agentul economic – subiect al sectorului întreprinderilor mici și mijlocii, în cadrul activității sale desfășurate pe parcursul anului 2020 a vândut un teren agricol la un preț mai mic decât valoarea contabilă a acestuia. Cum urmează a fi ajustate pierderile înregistrate ca rezultat al vânzării la un preț mai mic al activului? Concomitent, pe parcursul anului contribuabilul a mai obținut venit din recuperarea prejudiciului material în rezultatul deciziei judiciare. Urmează să fie incluse aceste surse de venit în componența obiectului impunerii cu impozitul pe venit pentru regimul fiscal menționat și care este forma dării de seamă anuale care urmează a fi prezentată în situația dată?

Persoana fizică G. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui S. cu privire la rezoluţiunea contractului de vânzare-cumpărare a autoturismului cu viciu juridic ascuns, solicitând desfiinţarea cu efect retroactiv a contractului, încasarea de la pârât în beneficiul său a sumei achitate pentru autoturismul vândut cu viciu juridic în sumă de 65 mii lei, a cheltuielilor suportate în rezultatul încheieri contractului de vânzare-cumpărare a autoturismului în sumă de 2,69 mii lei (achitate ca taxe pentru folosirea drumurilor şi a altor taxe), a sumei de 2,03 mii lei ce constituie taxa de stat şi 3,35 mii lei cheltuieli pentru asistenţă juridică.

În Monitorul Oficial din 26 martie 2021 a fost publicat Ordinul nr.140 al Serviciului Fiscal de Stat  din 16 martie 2021 cu privire la modificarea Ordinului nr.370 din 24 iulie 2020 „Cu privire la aprobarea formularului UNIF21 – Dare de seamă fiscală unificată/(Declarația) și a Modului de completare a acesteia”. Documentul a fost elaborat urmare a modificărilor operate în Codul fiscal prin Legea nr.257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative, prin care a fost abrogat alin.(1) al art.34 din CF, care prevedea dreptul pentru persoanele fizice rezidente aflate în relaţii de căsătorie de a beneficia de scutire suplimentară pentru soție (soț).

Interesul primordial al oricărei entități economice este să realizeze profit prin prisma activității sale comerciale. Este evident că orice antreprenor va urmări, pe cât este de posibil, creșterea profitului în propria sa întreprindere, încercând să-și maximalizeze câștigurile și, în același timp, să-și diminueze costurile. Astfel, unii agenți economici apelează la serviciile societăților comerciale de tip offshore, care sunt amplasate în paradisurile fiscale.În momentul de față nu există un consens între state cu privire la activitatea paradisurilor fiscale. Controversa

Serviciul Fiscal de Stat amintește contribuabililor persoane fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător, care au obligația de a depune Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (Forma CET18) aferentă anului 2020, că aceasta poate fi depusă până la 30 aprilie, anul curent.   Dreptul de a prezenta CET18 îl au toți contribuabilii, însă obligația de a o depune  survine la persoanele fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător și care:  

Ministerul Finanțelor anunță că în primele 2 luni ale anului 2021 la bugetul public național au fost acumulate venituri în sumă de 10,1 mld. lei, fiind în creștere cu 556,0 mil. lei față de luna februarie a anului trecut, în timp ce cheltuielile au constituit 11,1 miliarde lei, care comparativ cu aceeași perioadă a anului 2020 sunt mai mari cu 982,9 mil. lei.

Conform al. (15) din art.7 al Legii nr.289/2004, baza de calcul a indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de boli obişnuite sau de accidente nelegate de muncă stabilite din contul angajatorului o constituie salariul mediu al angajatului, determinat în modul stabilit de Guvern. Iar din salariu mediu se exclud unele tipuri de venituri, din care se calculeaza contribuții de asigurări sociale. Totusi, care este baza de calcul pentru indemnizațiile stabilite din contul angajatorului – salariul mediu sau venitul mediu asigurat ?

Statele de personal este un act juridic obligatoriu care în conformitate cu legislația în vigoare se întocmește în fiecare unitate și se aprobă prin ordinul (dispoziţia, decizia, hotărârea) angajatorului. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la сonţinutul statelor de personal ale unităţii. Angajatorul este obligat să respecte legile și alte acte normative, precum și clauzele contractelor individuale de muncă, contractului colectiv de muncă și ale convenţiilor colective.