Persoana fizică X desfășoară activitate independentă. În cadrul desfășurării activității aceasta vindea marfa procurată de la agenții economici - rezidenți ai RM, în baza facturilor fiscale emise de ultimii. În curând aceasta intenționează să achiziționeze marfă de la persoane fizice cetățeni pentru ulterioara comercializare. În acest context, are sau nu dreptul persoana fizică ce desfășoară activitate independentă să achiziționeze marfă de la alte persoane fizice pentru ulterioara comercializare? În cazul unui răspuns afirmativ, care este modul de documentare al tranzacțiilor respective și care este regimul fiscal al veniturilor menționate?

Conform art.113 alin. (3) din Codul fiscal, în momentul anulării înregistrării contribuabilului TVA, el se consideră ca subiect care a efectuat o livrare impozabilă a stocurilor sale de mărfuri şi a mijloacelor fixe pentru care, la momentul procurării lor, TVA a fost dedusă şi trebuie să achite datoria la TVA pentru această livrare. Valoarea impozabilă a livrării respective se consideră valoarea ei de piaţă, iar pentru activele supuse amortizării – valoarea cea mai mare dintre valoarea contabilă şi valoarea de piaţă.

Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova la 28.12.2018 a emis Ordinul nr. 216 cu privire la aprobarea Indicațiilor metodice privind contabilitatea pentru persoanele fizice care desfăşoară activitate profesională în sectorul justiției (Indicații metodice). Conform pct. 1 din Indicațiile metodice, acestea sunt elaborate în baza Legii contabilității şi raportării financiare nr. 287/2017 (Legea nr. 287/2017) şi a Codului fiscal (CF).

Studiu de caz: Persoana fizică X,  cetățean și rezident fiscal  al Republicii Moldova, a obținut în anul 2020 venituri din locațiunea unui apartament în străinătate, care îi aparține cu drept de proprietate, în sumă de trei mii euro. Urmează a fi declarate aceste venituri și în Republica Moldova?   Potrivit prevederilor alin. (1) art.14 din Codul fiscal, obiect al impunerii cu impozitul pe venit pentru persoanele fizice rezidente cetăţeni ai RM care nu desfăşoară activitate de întreprinzător îl constituie venitul din orice surse aflate în afara RM pentru activitatea în RM, cu excepţia deducerilor şi scutirilor la care au dreptul, precum și venitul din investiţii şi financiar din orice surse aflate în afara RM.  

Rezidenții parcului IT, fiind înregistrați și având sediul (adresa juridică) în RM, desfășoară activitate inclusiv prin intermediul salariaților care prestează munca la distanță pe teritoriul RM și/sau în afara acestuia. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la garanţii acordate

Accesul persoanelor fizice la serviciile fiscale electronice poate fi obținut fără deplasarea și solicitarea conectării la servicii de la subdiviziunile SFS , fără prezentarea diverselor acte și semnarea acordului de conectare. Acesta se oferă în mod automatizat în momentul accesării și autentificării în cadrul sistemului Cabinetul personal al contribuabilului (CPC) prin intermediul sistemului guvernamental MPass, cu aplicarea semnăturii electronice.   Aici menționăm că persoanele fizice dispun de posibilitatea accesării și utilizării unui spectru larg de servicii fiscale electronice pe portalul https://sfs.md/ro, unele fiind cu acces liber, altele – prin intermediul sistemului CPC, în conformitate cu regulamentul de utilizare a acestora, aprobat prin Ordinul SFS nr. 125/2020.

În anul 2019 o persoană fizică a importat un automobil pentru a fi utilizat în scopuri personale. Prețul acestuia conform contractului de vânzare-cumpărare din 20.09.2019 a constituit 20 000 euro (curs oficial euro/mdl = 19,52), iar accizul și taxa pentru procedurile vamale achitate la importul automobilului au constituit 72 300 lei. În 2020 persoana  fizică a vândut automobilul cu suma de 550 000 lei. La determinarea bazei valorice a automobilului, care cheltuieli se vor lua în considerație la aprecierea creșterii de capital?

În conformitate cu prevederile art.103 alin.(1) pct.10) din Codul fiscal, se scutesc de TVA fără drept de deducere serviciile medicale, cu excepţia celor cosmetice, [...] articolele şi aparatele ortopedice şi de protezare (poziţia tarifară 9021) [...].   În cele ce urmează se propune determinarea regimului fiscal în raport cu: (1) efectuarea livrărilor de articole şi aparate ortopedice şi de protezare; (2) prestarea serviciilor de producere a articolelor şi aparatelor de protezare dentară; (3) prestarea serviciilor stomatologice.

Prin Legea nr. 204/2021 pentru modificarea unor acte normative ce vizează politica fiscală și vamală au fost operate modificări și completări la Codul fiscal, inclusiv la compartimentul ce ține de reținerea impozitului pe venit la sursa de plată. În continuare vom examina aspectele ce sunt puse în aplicare începînd cu 1 ianuarie 2022.   Reiterăm, că obligația privind reținerea impozitului pe venit la sursa de plată apare în următoarele situații: 1. La plata salariului (art. 88, parțial 881 din CF); 2. La efecuarea altor plăți efectuate în folosul rezidentului:        2.1. reținerea prealabilă (art. 90,89 din CF)

Prin Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 49  din  31.03.2021 a fost declarată stare de urgenţă pe întreg teritoriul Republicii Moldova pe perioada 1 aprilie - 30 mai 2021.   În vederea susţinerii întreprinderilor în condiţiile efectelor economice ale situaţiei epidemiologice (COVID-19), prin Dispoziția nr.1 și Dispoziția nr.2 a CSE au fost adoptate următoarele măsuri:

Astfel, potrivit alin. (1) art. 45 din Legea nr. 1134/1997 profitul (pierderile) societăţii se stabileşte în conformitate cu prevederile legislaţiei. Profitul net, după cum stabilește alin. (2) al aceluiași articol, se formează după achitarea impozitelor şi altor plăţi obligatorii şi rămâne la dispoziţia societăţii.

Seceta anului 2022 a avut impact negativ asupra producătorilor agricoli din Moldova. În aceste condiții mai mulți contabili-practicieni întâmpină dificultăți ce țin de contabilizarea și determinarea obligațiilor fiscale în cazul vânzării producției agricole la preț mai mic decât costurile de producție. În articolul dat venim cu recomandări și analiză aferente aspectelor contabil și fiscal la acest subiect.

În urma controlului fiscal la compartimentul „impozit pe venit din activitatea de întreprinzător” s-a stabilit că agentul X a atribuit la deduceri în scopuri fiscale în perioadele fiscale 2018-2019 cotizații la o asociație de business, însă al cărei membru a devenit oficial din 01.07.2019. Respectiv, la determinarea obligațiilor fiscale privind impozitul pe venit din activitatea de întreprinzător cheltuielile suportate de întreprindere sub formă de cotizații pe parcursul anilor 2018-2019 au fost excluse de la cheltuieli deductibile în scopuri fiscale. Întreprinderea este de acord doar cu excluderea cheltuielilor respective când acesta nu era membru oficial al asociației respective. Corect sau nu au procedat angajații SFS?  

Entitatea U SRL a fost supusă controlului fiscal prin metoda verificării tematice la capitolul impozitului pe venit în rezultatul căruia s-a constatat că pe parcursul anului 2018 entitatea a achitat impozitul pe venit în rate în mărime totală de 100 000 lei, trimestrial, în părţi egale, ţinând cont de impozitul achitat în anul precedent (2017). Obligaţia contribuabilului la capitolul privind impozitul pe venit din activitatea de întreprinzător pentru anul 2018 conform Declaraţiei cu privire la impozitul pe venit (forma VEN 12) constituie 120 000 lei. Totodată, în cadrul controlului fiscal s-a constatat că impozitul pe venit pentru anul 2018 a fost diminuat cu 40 000 lei, suma corectă fiind de 140 000 lei. Ce sancțiuni riscă întreprinderea în cazul dat?

Organizația de creditare nebancară preconizează la sărbătorile de iarnă să desfășoare o tombolă, în cadrul căreia clienții-persoane fizice vor câștiga vouchere în sumă de 1000 lei, care le vor putea folosi la achitarea ratei. Cum se vor contabiliza aceste cheltuieli și dacă vor fi deductibile? Ce acte trebuie de îndeplinit?      În conformitate cu art. 5 pct. 38) din Codul fiscal, campanie promoțională este modalitate de promovare a vânzărilor prin organizarea de concursuri, jocuri, loterii anunţate public şi desfăşurate pe o perioadă de timp limitată, cu acordarea de cadouri, premii, câştiguri, precum şi organizarea de către autorităţi şi instituţii publice a acestor activităţi în alt scop decât cel de promovare a vânzărilor.  

Conform legislației în vigoare, contribuabilii persoane fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător au obligația de a depune Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (Forma CET18) aferentă anului 2020 până la 30 aprilie inclusiv a anului curent.   Art.83 din Codul fiscal prevede că, dreptul de a prezenta Declarația cu privire la impozitul pe venit îl au toți contribuabilii. Însă obligația de a depune Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (Forma CET18) survine la persoanele fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător și care: - au obligații privind achitarea impozitului pe venit;

Întreprinderea „X” nu este plătitoare de TVA și activează de 5 ani, având ca activitate de bază prestarea serviciilor de transportare a pasagerilor pe teritoriul țării, precum și servicii de comercializare a biletelor pentru transportul pasagerilor pe teritoriul țării (livrări scutite de TVA conform art. 103 alin. (17) din Codul fiscal) în valoare de 900 000 lei. Totodată, pe parcursul anului 2020 a mai obținut venit din vânzarea mărfurilor (livrări impozabile cu TVA) în valoare de 400 000 lei. Ce regim de impozitare urmează să aplice entitatea pentru anul 2021? Are oare aceasta dreptul de alegere a regimului de impozitare sau apare obligația de a se înregistra ca subiect al TVA?

Indicațiile metodice privind efectuarea vizitelor fiscale (în continuare – Indicații) au fost modificate. Ordinul nr.479 al Serviciului Fiscal de Stat din 22 septembrie 2020 este publicat în MO și a intrat în vigoare.   De rând cu multiplele intervenții redacționale în Ordinul nr.388/2019  prin care au fost aprobate Indicațiile, documentul a fost completat cu prevederi noi. Astfel, la efectuarea vizitei funcționarul fiscal, pentru constatarea datelor de ordin general despre activitatea contribuabilului sau a altor informații relevante efectuării vizitei fiscale, poate solicita în cadrul vizitei fiscale documente și date privind activitatea contribuabilului, precum și explicații.

Interviu cu Patrik Berglund, expert din cadrul Agenției Fiscale Suedeze, referitor la rezultatele scontate ale proiectului de cooperare dintre Agenția Fiscală Suedeză și Serviciul Fiscal de Stat al Republicii Moldova.   - Domnule Berglund, acum trei ani ați devenit reprezentat al Agenției Fiscale Suedeze în cadrul Serviciul Fiscal de Stat al Republicii Moldova, contribuind la implementarea proiectului de cooperare dintre autoritățile fiscale ale țărilor noastre. Impactul general urmărit de Proiect a fost creșterea veniturilor fiscale, îmbunătățirea mediului și condițiilor de lucru, sporirea eficienței, echității, corectitudinii, integrității și profesionalismului în deservirea contribuabililor, personal bine instruit și informat. În opinia Dvs., a fost atins scopul și care au fost cele mai mari provocări în realizarea acestuia?

Conform art. 1251 din Codul civil (CC), prin contractul de locaţiune, o parte (locator) se obligă să dea celeilalte părţi (locatar) un bun determinat individual în folosinţă temporară sau în folosinţă și posesiune temporară, iar aceasta se obligă să plătească chirie.  Bun imobil, conform art. 459 CC, se consideră terenul înregistrat în registrul bunurilor imobile sub număr cadastral distinct. Rămân bunuri imobile materialele separate în mod provizoriu de un teren, pentru a fi reîntrebuințate, atâta timp cât sunt păstrate în aceeași formă, precum și părţile integrante ale unui bun imobil care sunt detașate provizoriu de acesta dacă sunt destinate reamplasării.