Încasările în bugetul public național administrate de Serviciul Fiscal de Stat în 10 luni ale anului curent au constituit 38,3 mld. lei, ceea ce denotă o creștere cu peste 5,7 mld. lei sau cu 17,7 % în raport cu perioada similară a anului precedent.   Astfel, în BPN în lunile ianuarie-octombrie ale anului 2021 au fost încasate 16,2 mld. lei, ceea ce constituie cu 2,5 mld. lei mai mult comparativ cu aceeași perioadă a anului 2020, creșterea fiind cu 18,2%.  În bugetele locale s-au înregistrat încasări în sumă de 4,3 mld. lei, ceea ce reprezintă cu 920 mil. lei mai mult (cu 27,1%) comparativ cu perioada similară a anului precedent.

Câștigul salarial mediu lunar brut în anul 2024 a constituit 14 096,7 lei, fiind în creștere față de anul precedent, în valoare nominală cu 14,1%, iar în termeni reali – cu 9%. Conform datelor Biroului Național de Statistică, în unitățile din sectorul real cu 4 și mai mulți salariați și toate în instituțiile bugetare, în trimestrul IV anul trecut, câștigul salarial mediu lunar brut a constituit 15 024,5 lei, fiind în creștere cu 12,1%.

Numărul mediu al salariaților s-a majorat în lunile ianuarie-martie ale anului curent cu 1,4% față de aceiași perioadă din anul 2021, cele mai semnificative creșteri fiind înregistrate în alte activități de servicii – cu 16,5%; activități de servicii administrative și de suport – cu 6,9% și la distribuția apei, salubritate, gestionarea deșeurilor și activitățile de decontaminare – cu 6,6%. Totodată, s-a diminuat numărul mediu de salariați în construcții – cu 5,2% și în industria extractivă – cu 3,2%.   Tendința de creștere a numărului mediu al salariaților este înregistrată începând cu trimestrul IV din anul 2021, perioadă în care sporul numărului de angajați a fost constatat în alte activități de servicii – cu 15,4%, distribuția apei, salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare – 

Proiectul de lege ce prevede indexarea diferențiată a pensiilor pentru asigurarea echității sistemului de pensii prin reducerea decalajului între cele mai mari și cele mai mici pensii, a fost aprobat în prima lectură în cadrul ședinței plenare din 9 martie cu 78 de voturi.   Astfel, prin derogare de la Legea nr. 156/1998 privind sistemul public de pensii, în luna aprilie curent coeficientul de indexare să fie aplicat doar părții pensiei care nu depășește salariul mediu lunar pe economie prognozat pentru anul 2022, care constituie 9900 lei.

Structurile de primire turistică colective cu funcțiuni de cazare din Republica Moldova pe parcursul anului 2021 au fost frecventate de 178,2 mii de turiști, numărul acestora fiind de 2 ori mai mare față de anul 2020, pe fundalul reducerii indicatorului comparative cu anul 2019 cu circa 284,4 mii de turiști sau de 4,1 ori, comunică Biroul Național de Statistică.   Astfel, din numărul total de turiști cazați, 109,3 mii sau 61,4% au fost turiștii rezidenți și 68,9 mii (38,6%) – nerezidenți. Comparativ cu anul 2020, numărul turiștilor rezidenți cazați în structurile de primire turistică colective a crescut de circa 1,8 ori, iar a celor nerezidenți – de 2,4 ori.

Serviciul Fiscal de Stat a publicat pe pagina-web a instituției Strategia de control fiscal și lista agenților economici ce urmează a fi supuși controalelor fiscale pentru anul 2022. În anul 2022, acțiunile de control vor fi îndreptate spre contribuabilii cu risc major de admitere a încălcărilor fiscale, încurajarea conformării voluntare prin mediatizarea celor mai relevante cazuri de încălcare fiscală.

Incubația ouălor de diferite specii de păsări în aspect industrial are loc în incubatoare. Incubația, în aspect tehnologic se tratează ca proces de dezvoltare naturală sau artificială a embrionului de păsări sub influența anumitor factori fizici (temperatură, umiditate etc.). Incubatorul însă reprezintă o instalație specială amenajată,

În următoarea perioadă, dezvoltarea regională din Republica Moldova se va axa pe trei obiective generale: creșterea competitivității și ocupării forței de muncă a regiunilor, sporirea coeziunii teritoriale și prevenirea excluziunii și îmbunătățirea mecanismelor și instrumentelor de coordonare și implementare a politicii naționale de dezvoltare regională.   În Monitorul Oficial din 1 aprilie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 40 din 26 ianuarie 2022 cu privire la

Cerințele de organizarea instituțională şi administrarea sectorului zootehnic, cele privind comerțul, condițiile de eliberare a certificatelor zootehnice, dar și drepturile și obligațiile deținătorilor de animale vor fi reglementate de o nouă lege a zootehniei, proiectul hotărârii de Guvern privind aprobarea avizului acesteia fiind susținut de Cabinetul de miniștri în ședința din 27 aprilie.    Legea zootehniei se va aplica pentru animalele de reproducție și materialul germinativ provenit de la acestea în cazul în care se intenționează ca animalele sau descendenții să fie înscrise ca animale de reproducție de rasă pură într-un registru genealogic. În același timp, prevederile legii nu se vor extinde

Proiectul de lege  pentru modificarea art.231 alin. 4) din Codul fiscal a fost susținut în Parlament cu 69 voturi ale deputaților, fiind acceptată majorarea pragului financiar pentru încălcările fiscale nesemnificative până la 500 lei pentru persoanele fizice ce nu practică activitate de întreprinzător și, respectiv, până la 5000 lei pentru persoanele juridice.   Amintim că, în momentul de față, Codul fiscal prevede că se consideră nesemnificativă încălcarea fiscală dacă suma impozitului sau taxei constituie până la 100 de lei pentru persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi până la 1000 de lei pentru persoanele fizice care desfăşoară această activitate şi persoanele juridice, inclusiv pentru fiecare perioadă fiscală în parte – în cazul nedeclarării, declarării tardive sau diminuării impozitului sau taxei.

În cazul intentării procedurii de insolvabilitate a unității, contractul colectiv de muncă, încheiat anterior declanșării acestei proceduri, va continua să producă efecte pe întreaga perioadă de valabilitate a contractului. Modificarea, completarea sau încheierea unui nou contract colectiv de muncă la unitatea aflată în proces de insolvabilitate se face numai prin acordul comun al ambelor părți.   Parlamentul a aprobat în prima lectură, cu 59 de voturi,  proiectul de lege ce are drept scop modernizarea relațiilor de muncă, precum și creșterea productivității și competitivității muncii.

Ajustarea valorilor ce servesc drept criterii pentru clasificarea întreprinderilor, stabilite în cap.II din Legea nr. 179/2016 cu privire la întreprinderile mici și mijlocii, este scopul proiectului de lege elaborat de Ministerul Economiei, analiza impactului asupra acestuia fiind propusă pentru consultări publice. Autorii documentului consideră că implementarea prevederilor proiectului va asigura antreprenorilor accesul la instrumentele disponibile de susuținere a afacerilor.   Astfel, drept întreprinderi micro ar putea fi definite cele care realizează o cifră anuală de afaceri sau dețin active totale de până la 18 mil. lei. La moment, în această categorie sunt incluse cele cu până la 9 salariați și care realizează o cifră de afaceri anuală netă sau dețin active totale de până la 9 mil. lei.

Asociațiile de economii și împrumut (AEÎ) sunt organizații necomerciale cu statut juridic special, constituite benevol de persoane fizice și juridice, care activează în baza Legii asociațiilor de economii și împrumut nr. 139/2007 (Legea nr. 139/2007). Ele sunt asociate pe principii comune cu scopul sprijinirii activităților legale ale membrilor săi în vederea îmbunătățirii condițiilor economice și sociale ale acestora.

Serviciul Fiscal de Stat, în șapte luni ale anului 2020, a încasat în bugetul public național 22,5 mld. lei, cu peste 133 mil. lei sau cu 0,6 % mai mult în raport cu perioada similară a anului precedent. Pe componentele BPN statisticile sunt următoarele.    În bugetul de stat au fost încasate 9,4 mld. lei, diminuarea constituind 459,4 mil. lei (– 4,7%) comparativ cu perioada similara a anului 2019.    În bugetele locale s-au înregistrat încasări în sumă de 2,4 mld. lei, ceea ce reprezintă cu 95 mil. lei mai mult comparativ cu perioada similară a anului precedent sau o creștere de 4,1 %.  

Până la începutul lunii mai 2022 Serviciul Vamal își propune să aprobe procedura de declarare electronică a mărfurilor pentru regimurile vamale cu impact economic și destinațiile vamale zonă liberă, magazin „duty free”, reexport, reimport, distrugerea și abandon în folosul statului.  În acest sens a fost elaborat proiectul ordinului directorului Serviciului Vamal ,,Cu privire la procedura declarării electronică a mărfurilor în regimurile vamale cu impact economic, în destinațiile vamale zonă liberă, magazin ”duty free”, reexport, reimport, distrugere și abandon în folosul statului”.   Procedura stabilită în acest proiect de ordin, va permite continuarea modernizării procedurilor vamale prin ajustarea acestora

În primele 9 luni ale anului curent, în Republica Moldova au fost eliberate 3279 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale şi nerezidenţiale, în creștere cu 50,1% față de ianuarie-septembrie 2020, comunică Biroul Național de Statistică.   Astfel, în ianuarie-septembrie 2021 au fost eliberate 2442 autorizații de construire pentru clădiri rezidenţiale și 837 autorizații de construire pentru clădiri nerezidenţiale, în creștere, respectiv, cu 62,2% și cu 23,3% față aceeași perioadă din anul 2020.

Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a inclus în proiectul Planului de acțiuni al Guvernului pentru anii 2021-2022 recomandările părților interesate în domeniul infrastructurii și dezvoltării regionale și propune repetat proiectul pentru consultări publice.   Astfel, în domeniul comunicațiilor obiectivul major este dezvoltarea infrastructurii de comunicații pentru a asigura accesibilitatea, calitatea și fiabilitatea serviciilor digitale, cu majorarea accesului la internet la puncte fixe de la 73% la 77% din numărul gospodăriilor, reducerea cu cel puțin 30% a tarifului  maxim pentru utilizatorii serviciului de roaming care călătoresc în statele Parteneriatului Estic și a tarifelor la roaming pentru cel puțin o țară din UE etc.

Proiectul de lege privind modificarea unor acte normative (politica fiscală și vamală pentru anul 2023), elaborat de Ministerul Finanțelor, este propus de autoritate pentru consultări publice, termenul-limită pentru propuneri asupra proiectului fiind stabilită data de 20 noiembrie 2022. În continuare prezentăm principalele prevederi incluse în document.

Cererea Republicii Moldova privind programul de reforme economice post Covid-19 a fost aprobată luni, 20 decembrie, de Consiliul de directori executivi ai Fondului Monetar Internațional (FMI). Programul va fi finanțat în baza Mecanismului extins de creditare (ECF) și Mecanismului de finanțare extinsă (EFF), comunică Ministerul Finanțelor.    În baza deciziei, FMI urmează să deburseze Republicii Moldova aproximativ $84,4 mil. Plățile totale preconizate în cadrul mecanismelor ECF și EFF pe o perioadă de 40 de luni se va ridica la aproximativ $590,6 mil. În perioada următoare, Guvernul va trebui să implementeze politici capabile să atenueze impactul pandemiei și să impulsioneze dezvoltarea economică.

Inițiativa legislativă înregistrată în Parlament de un grup de deputați presupune completarea Codului muncii (CM) cu noțiunea „formule flexibile de muncă” prin care se subînțeleg programe de muncă care le oferă posibilitatea salariaților să-și adapteze programul de lucru, inclusiv prin utilizarea muncii la distanță, a regimului flexibil de muncă, timpului de muncă parțial sau a săptămânii de lucru comprimată.   În condițiile aprobării proiectului în redacția propusă, formulele flexibile de muncă se vor institui prin acordul dintre salariat şi angajator, la solicitarea salariatului sau a angajatorului, atât la momentul angajării, cât și după încheierea contractului individual de muncă. Acestea se vor referi  la flexibilitate: