Comunitatea de afaceri locală şi internaţională explorează, în perioada 19-20 noiembrie curent, noile tendinţe economice globale, relațiile comerciale și investiționale în noua realitate, precum și potenţialul investiţional al Republicii Moldova, în cadrul celei de-a VII-a ediţii a forumului Moldova Business Week, desfășurat în acest an în format online.   La eveniment participă circa 1000 de reprezentanți ai asociațiilor de business, fondurilor investiționale, camerelor de comerț, investitori străini, oameni de afaceri, iar în calitate de speakeri vor fi reprezentanți guvernamentali și ai mediului de afaceri național.

 Exportatorii care urmează să exporte pentru prima dată din Republica Moldova un produs chimic vor avea obligaţia să notifice Agenția Națională de Reglementare a Activităților Nucleare și Radiologice, cu cel puţin 35 de zile înainte de data la care este prevăzut să aibă loc exportul produsului chimic. Ulterior, exportatorul notifică autoritatea la primul export al unui produs chimic de acest tip în fiecare an calendaristic cu cel puțin 35 de zile înainte de data exportului.   În Monitorul Oficial din 31 iulie curent a fost publicată Hotărârea nr. 505 din 15.07.2020 pentru aprobarea Regulamentului privind exportul și importul de produse chimice periculoase.

[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificare unor acte legislative nr.122 din 16.08.2019 și nr.170 din 19.12.2019, în vigoare 01.01.2020] Potrivit art.96 lit.b) din Codul Fiscal, se stabilesc cote reduse a TVA în mărime de:

Siguranța raporturilor civile, pe lângă stabilirea exactă în prevederile contractuale a drepturilor și obligațiilor părților, presupune și includerea sancțiunilor pentru neexecutarea conformă a obligațiilor asumate prin contract. Legislația civilă consacră principiul executării conforme a obligației, și anume, că aceasta trebuie executată în modul corespunzător, cu bună-credință, la locul și în momentul stabilit.

Potrivit prevederilor Regulamentului privind modul de subvenționare a dobînzilor la creditele bancare contractate în perioada 1 mai 2020 – 31 decembrie 2020 (Ordinul MF nr.66 din 20.05.2020) și, în special, modelului cererii de acordare a subvenției (anexa nr.1 din Regulament), subiectul urmează să indice date referitoare la creditele pentru care se solicită subvenționarea. Reglementările specificate nu obligă solicitantul să indice toate creditele contractate în cadrul Programului și nici nu stabilesc condiția de realizare a dreptului la subvenționare în ordinea cronologică de contractare a acestora.

Prim-ministrul Ion Chicu a discutat cu Laszo Diosi, președintele Asociației Businessului European, și Mariana Rufa, directorul executiv al Asociației. Discuția a fost concentrată pe impactul economic produs de acțiunile întreprinse pentru combaterea epidemiei Covid-19, atât la nivel național, cât și global. Reprezentanții EBA au apreciat dialogul deschis cu Guvernul în această perioadă și au prezentat premierului un set de propuneri de măsuri pentru susținerea sectorului privat.

Adoptarea legislației cu privire la parcurile pentru tehnologia informației a fost cea mai importantă inițiativă de dezvoltare a industriei IT din Republica Moldova și de sporire a competitivității acesteia la nivel regional.   Primul parc IT virtual a fost lansat la 1 ianuarie 2018, iar rezultatele nu s-au lăsat mult așteptate.  Numărul rezidenților Moldova IT Park a depășit, recent, cifra de 600 companii, dintre care 100 companii au aderat la parcul IT pe parcursul anului 2020. Aproape 50% dintre rezidenți sunt companii create după lansarea Moldova IT Park.

Pentru obținerea accesului pe piața Uniunii Europene pentru produsele lactate autohtone, autoritățile au elaborat un document, care a fost publicat în Monitorul Oficial din 22 mai curent – Ordinul comun al Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului și al Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor cu privire la aprobarea Planului de acțiuni. În scopul eficientizării activității de conlucrare comună, aceste structuri vor face schimb de informație trimestrial pentru implementarea Planului comun de acțiuni. Planul conține 32 de acțiuni, printre care: revizuirea cadrului juridic existent și elaborarea legislației care necesită alinierea la normele UE;

În cazul reorganizării agentului economic (înregistrat în calitate de plătitor de TVA) în instituție publică, se permite oare redirecționarea sumei TVA destinate deducerii în perioada ulterioară către alte impozite și taxe restante sau în contul viitoarelor obligații fiscale ale contribuabilului față de bugetul public național?

Care este modalitatea de atribuire/confirmare a codului fiscal  persoanei fizice străine, care deține bunuri imobiliare pe teritoriul Republicii Moldova? În conformitate cu prevederile art.162 alin.(1) lit. b) din Codul fiscal, se atribuie cod fiscal oricărei persoane fizice – cetăţean al Republicii Moldova, cetăţean străin sau apatrid – care dispune de obiecte impozabile sau care are obligaţii fiscale.

În perioada 29-31 iulie curent Ministerul Economiei și Infrastructurii, cu susținerea Programului USAID Reforme Structurale în Moldova, desfășoară trei sesiuni de instruire on-line cu privire la aplicarea Modelului Costului Standard. La instruiri vor participa peste 90 de reprezentanți din cadrul a 30 de autorități publice printre care ministere și subdiviziuni ale acestora, agenții și servicii de stat, comisii, consilii, inspectorate și alte autorități publice cu impact asupra mediului de afaceri. Pentru a asigura funcționalitatea tehnică a platformei electronice aceste autorități au fost separate în trei grupuri  de participanți, precum și repartizate pentru 3 zile consecutive.

Discuțiile privind digitizarea economiei naționale continuă pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru. Astăzi, în cadrul unei ședințe online, au fost prezentate rezultatele studiului „Moldova Rapid e-Commerce Review” elaborat cu suportul USAID.   Studiul a început în luna iulie curent, fiind realizat de o echipă formată din experți locali și internaționali, fiind organizate peste 40 de întâlniri cu reprezentanți ai ministerelor, autorităților de reglementare, partenerilor de dezvoltare, asociațiilor, furnizorilor de telecomunicații și de plăți, IMM-urilor și operatorilor de comerț electronic. Întâlnirile au avut ca scop aprecierea obstacolelor critice pentru dezvoltarea comerțului electronic.

În ianuarie-martie 2020, importurile de mărfuri au constituit $1365,8 mil., cu 0,1% mai mult decât în perioada similară din anul 2019. Totodată, deficitul balanței comerciale în luna martie 2020 a fost de $290,7 mil., majorându-se cu $51,2 mil. față de cel înregistrat în luna februarie 2020, iar comparativ cu luna martie 2019 – cu $14,6 mil., potrivit datelor Biroului Național de Statistică. Din țările Uniunii Europene au fost importate mărfuri în valoare de $647,7 mil., deținând o pondere de 47,4%, iar din țările CSI – în sumă de $341,6 mil. sau 5,0% în totalul importurilor. În perioada de raportare au crescut livrările de mărfuri și servicii din Turcia, Polonia, Grecia, Franța, Singapore, Portugalia, Pakistan, Spania, Emiratele Arabe Unite, Indonezia, Arabia Saudită, Letonia, Germania etc. În același timp, s-au diminuat importurile din Federația Rusă, China, Austria, Italia, România, Belarus, Elveția, SUA etc.

Care sunt reglementările de care agenții economici trebuie să țină cont când stabilesc prețurile de comercializare la produsele social importante? Care este autoritatea care verifică modul de formare a acestor prețuri și ce riscă agenții economici pentru nerespectarea prevederilor legislației?   Republica Moldova a adoptat sistemul economic în care deciziile ce privesc producția și distribuția de bunuri este bazată pe interacțiunea dintre cerere și ofertă, care determină prețurile bunurilor și serviciilor. Excepție fac doar o anumită categorie de bunuri/ produse, prețul cărora este reglementat de către stat. În acest context, Legea nr. 231/2010  cu privire la comerțul interior statuează că produsele și serviciile se comercializează pe teritoriul RM la prețuri libere de vânzare, cu excepția celor reglementate.

Ministerul Finanțelor și Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF) invită specialiștii în finanțe publice din cadrul autorităților publice centrale să participe la cursul de instruire online dedicat planificării bugetare, ce va avea loc în perioada 19 – 26 mai curent. Acesta va fi desfășurat de către CTIF, în regim de videoconferință, pe platforma Zoom.

Conform legislației în vigoare, contribuabilii persoane fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător au obligația de a depune Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (Forma CET18) aferentă anului 2020 până la 30 aprilie inclusiv a anului curent.   Art.83 din Codul fiscal prevede că, dreptul de a prezenta Declarația cu privire la impozitul pe venit îl au toți contribuabilii. Însă obligația de a depune Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (Forma CET18) survine la persoanele fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător și care: - au obligații privind achitarea impozitului pe venit;

În conformitate cu art.94 lit. e) din Codul fiscal, subiecți impozabili cu TVA sunt persoanele juridice şi fizice, care practică activitate de întreprinzător şi procură pe teritoriul Republicii Moldova proprietatea întreprinderilor înregistrate în calitate de plătitori de TVA, declarate în proces de insolvabilitate, cu excepţia celor în procedură de restructurare şi realizare a planului, în conformitate cu prevederile Legii insolvabilităţii nr.149/2012. 

Adoptarea Legii nr. 131/2015 privind achizițiile publice (Legea nr. 131/2015), inclusiv modificările ulterioare, au avut drept scop armonizarea cadrului legislativ în corespundere cu directivele europene, în deosebi cu prevederile Directivei 2014/24/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26.02.2014 privind achiziţiile publice, oferind autorităţilor publice din RM oportunitatea introducerii de noi concepte şi abordări în domeniul achiziţiilor publice. Și anume, utilizarea fondurilor publice în mod eficient, prin generarea valorii pentru bani (value of money) de către sistemul de achiziţii, în detrimentul alegerii banale a celui mai mic preţ. Autorităților publice în acest sens, revenindu-le responsabilitatea de bază de alegere a celei mai bune oferte din punct de vedere tehnico-economic, care generează valoare economică autentică, şi nu doar executarea unei cheltuieli în limita bugetului planificat, aşa cum încă, în mare parte se mai percepe în prezent.

(Continuare. Partea I în nr. 4 (59), partea II în nr. 5 (60), 2020)   Avizul de evaluare în vamă nr. 15.1: Tratamentul aplicabil rabaturilor cantitative Care este tratamentul aplicabil rabaturilor cantitative, în conformitate cu articolul 1 din Acord? Comitetul tehnic de evaluare în vamă a exprimat următorul aviz: Rabaturile cantitative reprezintă reduceri ale preţului mărfurilor, care sunt acordate de vânzător clientului său în funcţie de cantităţile cumpărate într-o perioadă determinată.

O companie cu sediul în mun. Chișinău desfășoară activitate de închiriere a utilajelor de construcţii. Serviciile de închiriere se prestează doar persoanelor juridice, compania nu dispune de unități comerciale de prestare a serviciilor, ci doar de depozit necomercial, situat în com. Stăuceni, mun. Chișinău, în care se depozitează mașinile și echipamentele pe perioada în care nu sunt preluate în chirie. În incinta depozitului respectiv nu se desfășoară activităţi de prestare nemijlocită a serviciilor, acestea fiind prestate exclusiv la adresa locatorului amplasată în Chișinău.