În scopul determinării valorii în vamă conform metodei de determinare a valorii în vamă bazată pe valoarea de tranzacție, reducerile se vor lua în considerare dacă vor fi atribuite mărfurilor de evaluat şi la momentul acceptării declaraţiei vamale vor fi indicate în actele comerciale aferente tranzacţiei.

În contextul actual economic dificil cauzat de multiplele crize care au afectat Republica Moldova în ultima perioadă de timp (criza energetică, seceta, inflația etc.),

La 1 noiembrie 2022, Uniunea Europeană și Republica Moldova au recunoscut reciproc statutul de Operator Economic Autorizat (AEO), facilitând astfel schimburile comerciale între părți.

Elementele identificate la etapa actuală și pentru care se oferă soluții sunt divizate convențional în două blocuri. Primul se va axa pe subiecte tehnice, iar cel de-al doilea ve reglementa atât munca, cât și desfășurarea activității economice la distanță.

La data de 10 iulie 2025 Parlamentul a adoptat Legea 251 pentru modificarea unor acte normative (revizuirea unor aspecte din cadrul regimului juridic al moștenirii) (Legea nr. 251/2025),

Din alocațiile aprobate în bugetul de stat pentru anul 2019, vor fi efectuate către bugetele autorităților administrației publice locale transferuri cu destinație specială în sumă de 294,3 mii lei și alte transferuri curente cu destinație generală în sumă de 2604,5 mii lei, în scopul acoperirii parțiale a cheltuielilor pentru implementarea Legii privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar. În Monitorul Oficial de vineri, 25 octombrie, a fost publicată Hotărârea nr. 498 din 23 octombrie curent privind repartizarea unor alocații aprobate prin Legea bugetului de stat pentru anul 2019.

Hotărârea Guvernului nr.901/2024 cu privire la modificarea unor hotărâri ale Guvernului (aspecte ce țin de domeniul fiscal și vamal) (HG nr.901/2024) a fost elaborată în temeiul art.XVII alin.(3) din Legea nr.214/2024 cu privire la modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală și vamală) și are drept scop aducerea în concordanţă actelor normative secundare cu prevederile Codului fiscal și

Asociațiile de economii și împrumut (AEÎ) țin contabilitatea și întocmesc situațiile financiare în modul prevăzut de Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 (Legea nr. 287/2017), Standardele Naționale de Contabilitate (SNC), Indicațiile metodice privind particularitățile contabilității și prezentării informațiilor în situațiile financiare ale AEÎ

Oferirea angajatorilor, angajaţilor şi autorităţilor statutului a instrumentelor automatizate de evidenţă a raporturilor de muncă vor contribui la simplificarea proceselor de prezentare, extragere, eliberare, păstrare, monitorizare a informaţiilor ce țin de raporturile de muncă a devenit o necesitate odată cu excluderea din normele legale a prevederilor de aplicare a carnetului de muncă. Totodată, evidența perioadelor contributive și celor ce se referă la experiența de muncă a angajaților este importantă pentru toți actorii implicați în relațiile de muncă. Conceptul Sistemului Informațional Automatizat „Registrul electronic al angajaților” (SIA „REA”) va fi examinat astăzi, 13 februarie, în cadrul ședinței secretarilor de stat.

În baza unui contract de leasing operațional, compania rezidentă (locator) a transmis în locațiune un utilaj în folosul unui nerezident (locatar) pe un termen de 3 ani. La momentul transmiterii către nerezident (locatar) utilajul a fost plasat în regimul vamal de „export temporar” la valoarea de 50 000 euro conform declarației vamale.

Entitatea comercializează cartele telefonice la prețul cu care le-a procurat. Clientul achită prețul cartelei și o plată contractuală pentru serviciul prestat. Se iau în calcul aceste încasări la aprecierea pragului de înregistrare în calitate de plătitor al TVA?

O sursă importantă de informare pentru luarea deciziilor manageriale de orice nivel sunt rapoartele financiare, pentru întocmirea cărora în art. 6 din Legea contabilității nr. 113/20071 (Legea nr. 113/2007) sunt stipulate cerințele calitative: inteligibilitatea, relevanța, credibilitatea, comparabilitatea.   Pentru îndeplinirea acestor cerințe, este necesar ca managementul organizațional să asigure funcționalitatea permanentă a metodelor și procedeelor manageriale, care asigură calitatea informațiilor prezentate de contabilitate în rapoartele financiare. În acest articol ne-am propus să dezvăluim unul din procedeele importante ale managementului - inventarierea patrimoniului public din cadrul autorităților și instituțiilor bugetare. Vom examina următoarele aspecte:

Modul de achitare şi evidenţă a plăților la BPN prevede că, TVA la mărfurile produse și serviciile prestate pe teritoriul RM (cod ECO 114110) achitată de către subiecții impozabili prevăzuți în art.94 lit.d) din CF, se va vira la codul IBAN: MD04TRGAAA11411001000000.

Ministerul Economiei și Dezvoltării Economice a elaborat proiectul hotărârii Guvernului cu privire la aprobarea Codului de guvernanță corporativă pentru întreprinderile de stat și societățile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat.

Adoptarea Legii nr. 131/2015 privind achizițiile publice (Legea nr. 131/2015), inclusiv modificările ulterioare, au avut drept scop armonizarea cadrului legislativ în corespundere cu directivele europene, în deosebi cu prevederile Directivei 2014/24/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26.02.2014 privind achiziţiile publice, oferind autorităţilor publice din RM oportunitatea introducerii de noi concepte şi abordări în domeniul achiziţiilor publice. Și anume, utilizarea fondurilor publice în mod eficient, prin generarea valorii pentru bani (value of money) de către sistemul de achiziţii, în detrimentul alegerii banale a celui mai mic preţ. Autorităților publice în acest sens, revenindu-le responsabilitatea de bază de alegere a celei mai bune oferte din punct de vedere tehnico-economic, care generează valoare economică autentică, şi nu doar executarea unei cheltuieli în limita bugetului planificat, aşa cum încă, în mare parte se mai percepe în prezent.

   În perioada 3-18 iulie 2020 s-a desfășurat sondajul ”Impactul pandemiei COVID-19 asupra activității companiilor din Moldova: realități, așteptări, acțiuni”, efectuat de Camera de Comerț Americană din Moldova, în colaborare cu Secretariatul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru. Menționăm că aceasta este cea de-a doua ediție a sondajului, prima fiind efectuată în luna aprilie curent.   Astăzi, rezultatele sondajului au fost prezentate pe platforma Consiliului Economic, în cadrul unei ședințe online. 

Rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt va fi diminuată cu 2 puncte procentuale și va constitui până la 5,5% anual. Anunțul a fost făcut de Guvernatorul Băncii Naționale, Octavian Armașu, în cadrul unui eveniment, fiind prezentate deciziile Comitetului executiv ale BNM din 11 decembrie. Această decizie vine ca urmare a Raportului asupra inflației din luna octombrie, unde noi deja am prevăzut că, în anul 2020, vom avea un mediu mai dezinflaționist, adică o inflație mică, spre deosebire de anul 2019, când am avut o inflație destul de înaltă, care la sfârșitul lunii noiembrie a constituit 7,1% și, probabil, va mai crește puțin în luna decembrie, a menționat Octavian Armașu.

Vinieta este o taxă pentru folosirea drumurilor din Republica Moldova de către autovehiculele neînmatriculate în RM şi de remorcile ataşate la acestea (autoturisme, autobuze, camioane, tractoare), a cărei plată se atestă printr-o confirmare valabilă pentru o anumită perioadă. Prin folosire a drumurilor de către autovehiculele neînmatriculate

La determinarea regimului fiscal privind TVA în cazul prestării serviciilor de către/către un rezident/nerezident Republicii Moldova, este necesar de a stabili locul livrării serviciilor.          Conform art. 93 pct. 15) din Codul fiscal, locul livrării serviciilor se determină conform regulilor stabilite în art.111 al Codului fiscal, „Locul livrării serviciilor”.

Inițiativa legislativă înregistrată în Parlament de un grup de deputați presupune completarea Codului muncii (CM) cu noțiunea „formule flexibile de muncă” prin care se subînțeleg programe de muncă care le oferă posibilitatea salariaților să-și adapteze programul de lucru, inclusiv prin utilizarea muncii la distanță, a regimului flexibil de muncă, timpului de muncă parțial sau a săptămânii de lucru comprimată.   În condițiile aprobării proiectului în redacția propusă, formulele flexibile de muncă se vor institui prin acordul dintre salariat şi angajator, la solicitarea salariatului sau a angajatorului, atât la momentul angajării, cât și după încheierea contractului individual de muncă. Acestea se vor referi  la flexibilitate: