Biroul Naţional de Statistică informează că, indicele preţurilor de consum (IPC) în martie 2014 faţă de februarie 2014 a constituit 100,3%, iar faţă de martie 2013 – 105,7% (informativ: în martie 2013 faţă de februarie 2013 IPC a marcat 100,1% şi faţă de martie 2012 – 104,2 %).

În conformitate cu prevederile art. 35 al CF (în redacţia de pînă la 01.01.2014), contribuabilul era în drept să utilizeze scutirea pentru persoana întreţinută, dacă aceasta întrunea cumulativ cîteva condiţii:

În conformitate cu prevederile art. 35 din CF, scutirea pentru persoanele întreţinute se acordă din luna următoare lunii apariţiei acestui drept, în condiţiile respectării cerinţelor de mai jos:

„Proiectele de lege pentru implementarea politicii bugetar fiscale pentru anul 2014 nu vor diminua povara fiscală și de raportare a agenților economici și contribuabililor persoane fizice iar acceptarea proiectului în varianta actuală ar însemna sporirea prețului la carburanți cu cel puțin 1 leu, ceea ce ar duce la o creștere a inflației de la 0.6 p.p la 1.5 p.p.”, estimează un studiu al centrului analitic.

Evoluţia preţurilor de consum în Republica Moldova în luna ianuarie 20141 Biroul Naţional de Statistică informează că, indicele preţurilor de consum (IPC) în ianuarie 2014 faţă de decembrie 2013 a constituit 100,8%, iar faţă de ianuarie 2013 – 105,1% (informativ: în ianuarie 2013 faţă de decembrie 2012 IPC a marcat 100,9% şi faţă de ianuarie 2012 – 104,7%)2.

Situația înregistrată în ultima perioadă pe piața valutară internă este generată în mare parte de caracteristicile sezonului rece, dar și de evenimentele din exterior. De această părere este guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Dorin Drăguțanu, care spune că din primăvară starea de lucruri la acest capitol se va schimba.

Joseph Stiglitz, laureat al Premiului No­bel pentru economie, analizează într-un articol publicat de CNBC dificul­tăţile cu care se confruntă societatea şi concluzionează că acestea sunt rezul­tatul politicilor greşite ale guvernelor, iar cei care trebuie să se adapteze la standardele de viaţă în scădere sunt cei mulţi, cetăţenii. El subliniază că există alternative la aceste politici deficiente, dar ele „nu vor fi găsite“ în nepăsarea unor elite satisfăcute, care acumulează venituri tot mai mari.

Doar nouă dintre primele o sută de companii hi-tech ca mărime la nivel mondial îşi au sediul în Europa, iar acestea generează doar o zecime din veniturile globale ale sectorului, potrivit unui studiu realizat de AT Kearney privind riscurile pe termen lung cu care se poate confrunta economia Europei dacă sectorul de tehnologie este lăsat în paragină, scrie The Financial Times. Analiza arată cum afacerile europene pierd teren în faţa rivalilor din Asia şi SUA, care au o creştere mai rapidă. Un exemplu al vieţii grele din Europa este cel al companiei britanice UK Autonomy, cumpărată de americanii de la Hewlett Packard.

În conformitate cu prevederile art.35 din Codul fiscal, scutirea pentru persoanele întreţinute se acordă din luna următoare lunii apariţiei acestui drept în condiţiile respectării cerinţelor de mai jos:

Creşterea cotei unice ar fi necesară dacă FMI şi CE nu acceptă pentru 2014 un deficit bugetar mai mare din cofinanţarea fondurilor UE, pentru a permite majorarea salariilor şi a pensiilor, mai ales după o încasare la nouă luni cu mult sub programul de la începutul anului, afirmă surse oficiale. Surse oficiale au declarat pentru MEDIAFAX că după primele nouă luni, veniturile bugetare au fost cu aproximativ 6 miliarde de lei sub estimarea de la începutul anului, din cauza unor performanţe sub aşteptări la nivelul sistemului bancar, provenite şi din modificări ale legislaţiei fiscale, o colectare mai slabă, explicată inclusiv prin procesul de reorganizare a ANAF, şi nerealizarea profitului estimat la BNR.

Deputații au aprobat pe data de 23 decembrie, în lectura a II-a, Politica bugetar-fiscală pentru anul 2014. Aceasta a fost aprobată în urma unui șir de contradicții și prevede că persoanele fizice, care vor avea venituri mai mici de 27 852 de lei – să achite impozite de 7% din suma venitului. În același timp, cei care vor avea venituri mai mari de 27 852 lei – să achite impozite de 18%. Asta în timp, ce în anul care trece, cetățenii cu venituri de până la 26 700 lei se impozitează cu 7%, iar cele de peste 26 700 – 10%.

Biroul Naţional de Statistică informează, că în anul 2013 veniturile disponibile ale populaţiei au constituit în medie pe o persoană pe lună 1681,4 lei, fiind în creştere cu 11,4% faţă de anul precedent. În termeni reali (cu ajustarea la indicele preţurilor de consum) veniturile populaţiei au înregistrat o creştere de 6,5%1.

Programul cu România se menține în parametri și toate criteriile pentru finalul lunii septembrie au fost îndeplinite, a declarat marți, într-o conferință de presă, șeful Delegației Fondului Monetar Internațional(FMI), Andrea Schaechter. Timp de două săptămâni, Misiunea FMI a efectuat la București prima evaluare a noului acord cu România, s-a ajuns la un acord tehnic, iar evaluarea trebuie aprobată de Board-ul FMI.

Evoluţia preţurilor de consum în Republica Moldova în luna decembrie 20131 Biroul Naţional de Statistică informează, că indicele preţurilor de consum (IPC) în decembrie 2013 faţă de noiembrie 2013 a constituit 100,8%, iar faţă de decembrie 2012 – 105,2% (informativ: în decembrie 2012 faţă de noiembrie 2012 IPC a marcat 100,5% şi faţă de decembrie 2011 – 104,1%).

Biroul Naţional de Statistică informează, că indicele preţurilor de consum (IPC) în noiembrie 2013 faţă de octombrie 2013 a constituit 100,8%, iar faţă de noiembrie 2012 – 104,9% (informativ: în noiembrie 2012 faţă de octombrie 2012 IPC a marcat 100,5% şi faţă de noiembrie 2011 – 103,7%).

Legea Bugetului de stat pe anul 2014 a fost votată, în prima şi a doua lectură, la venituri în sumă de 25,7 miliarde de lei, la cheltuieli în valoare de 28,1 miliarde de.lei şi un deficit de 2,4 miliarde de lei. Deficitul bugetului de stat pe 2014 se preconizează că nu va depăşi 2,3 la sută din Produsul Intern Brut, mai mic decât cel estimat pentru anul curent. Se estimează că până la finele anului 2013, politica bugetar – fiscală va rămâne una prudentă, iar deficitul bugetar nu va depăşi 2,35% în PIB. Cea mai mare parte, 66,5 la sută, a deficitului bugetului de stat pentru 2014 reprezintă cheltuielile pentru proiectele finanţate din surse externe.

Preşedintele Trăian Băsescu a declarat, miercuri, că în prezent constata că se trece la crearea de taxe noi, care să hrănească sistemul bugetar, el precizînd că astfel se ajunge iar la situaţia în care «omul gras — statul, se urcă în spatele omului slab — economia», ceea ce este greşit, notează Mediafax. Şi economiştii şi consultanţii au reacţionat dur după ce Guvernul a anunţat o avalanşă de măsuri fiscale care pe de-o parte înaspresc fiscalitatea şi ameninţa să destabilizeze bugetul, iar pe de alta parte au un puternic iz electoral. Vestea bună, reducerea CAS, este păstrată pentru a doua parte din 2014, an în care se va duce lupta pentru prezidenţiale.

Franţa intenţionează să propună în octombrie liderilor UE introducerea de reglementări şi reguli fiscale la nivel comunitar pentru companiile americane de Internet cu activităţi în Europa, potrivit Wall Street Jornal.

Guvernul ungar nu va implementa măsuri de austeritate anul viitor, nu va majora taxele şi nici contribuţiile, ci, din contră, va reduce TVA pe produse din carne, a declarat ministrul economiei Mihály Varga, citat de Portfolio.hu. Performanţele economice mai bune de anul viitor fac realist obiectivul guvernului de a cheltui mai mult decât anul acesta pe sănătate, educaţie şi siguranţă socială, a explicat Varga la un post public de radio, asigurând că niciunui sector nu-i va fi mai greu în 2014 în raport cu anul acesta.

Următorul model economic post criză nu se va mai baza pe creditare şi se va migra de la vânzare directă la leasing, iar statele vor pune taxe foarte înalte pentru materii prime şi materiale şi vor impozita minim munca, sistem care ar putea fi preluat şi de România, afirmă Adrian Vasilescu.