Sectorul comerțului informal O problemă comună, adesea citată ca o problemă majoră în eficacitatea controlului evaluării, este sectorul comercial informal. Comerțul informal activează la diferite niveluri: de la mici întreprinderi individuale care tranzacționează mărfuri locale peste hotare până la operatori de rețele mai mari care realizează tranzacții în mai multe țări. În sensul prezentului articol „comerț informal” cuprinde, în principal, importatorii cu următoarele caracteristici esențiale: • tranzacții efectuate, de regulă, în numerar;

Persoanele fizice, care desfășoară activități independente și procură mărfuri (produse agricole) de la persoanele fizice (cetățeni), vor avea dreptul de a întocmi actul de achiziție a mărfurilor. Modificări și completări în acest sens la Ordinul nr.130 din 30 septembrie 2010, care se referă la aprobarea formularului tipizat de document primar cu regim special ”Act de achiziție a mărfurilor”, este propus pentru consultări publice de Ministerul Finanțelor. Perfectarea acestui act va confirma cheltuielile din veniturile obținute pentru procurare mărfurilor (produselor agricole respective).

În decursul anului curent, Centrul de Tehnologii Informaţionale în Finanţe (CTIF) va extinde serviciile de implementare și mentenanță a sistemelor informaționale de evidență contabilă pe platforma 1C, va aplica noi practici de instruire și de acordare la distanță a serviciilor de suport și consultanță în ținerea evidenței contabile pentru autoritățile și instituțiile publice, precum și în utilizarea de către acestea a sistemelor nominalizate. În perspectivă, CTIF va oferi, de asemenea, servicii de suport și consultanță utilizatorilor sistemului informatic de achiziții publice MTender. Aceste obiective au fost stabilite în ședința Direcției generale administrarea și prestarea serviciilor publice a CTIF privind bilanțul activității în anul 2019 și prioritățile acesteia pentru anul 2020 convocată de directorul interimar al CTIF, Vitalie Coceban.

În conformitate cu art.3 din Legea nr.1540 din 25 februarie 1998 privind plata pentru poluarea mediului

În corespundere cu dispoziţiile prevăzute de art. 8 (1) (a) i) din Acordul privind aplicarea art. VII al Acordului General pentru Tarife Vamale și Comerț (GATT), 1994 (în continuare, Acord) la care Republica Moldova este parte:

Raportul financiar al programelor naționale în ocrotirea sănătății a fost denaturat cu suma de 350,8 mii lei, inclusiv din cauza nerespectării unor prevederi ale cadrului de reglementare în domeniul evidenţei contabile şi raportării financiare în sectorul bugetar. Curtea de Conturi a publicat în Monitorul Oficial de vineri, 15 iunie 2018, Raportul auditului programelor naționale în ocrotirea sănătății la 31.12.2017.

1.(28.15.77) Apare obligația de emitere a facturii fiscale în format electronic (e–Factura) în cazul în care livrările de bunuri/ servicii impozabile cu TVA se efectuează în adresa instituției publice/bugetare în cadrul achizițiilor publice de mică valoare?

Conform prevederilor art. 117 alin. (12) din Codul fiscal, începînd cu 1 iulie 2019, la efectuarea livrării impozabile în cadrul achiziţiilor publice pe teritoriul ţării, subiectul impozabil este obligat să prezinte cumpărătorului (beneficiarului) pentru livrarea respectivă factura fiscală electronică (e-factura). Prevederile alineatului în cauză nu se aplică pentru livrările de energie electrică, de energie termică, de gaz natural, pentru serviciile de comunicaţii electronice şi serviciile comunale.

Casarea mărfurilor prelevate ca mostre pentru poze/broşuri, utilizate ulterior în scopuri publicitare, este considerată ca cheltuială deductibilă? Referitor la tratamentul TVA, se consideră casarea acestora ca livrare impozabilă? Dacă nu, se permite trecerea în cont a TVA aferent valorii de achiziţie?

Context Cu mai mult timp în urmă am participat la o masă rotundă, organizată de redacția revistei Monitorul Fiscal FISC.md, la care au fost puse în discuție problemele de ordin contabil şi fiscal cu care se confruntă întreprinderile din domeniul turismului. La acest eveniment contabilii practicieni, participanți la discuții, au vorbit de multiple probleme contabile (de metodologie) şi fiscale (incertitudini în aplicarea legislației fiscale) cu care se confruntă entitățile din acest domeniu de activitate. De atunci am urmărit cu atenție evoluarea lucrurilor, menite să schimbe situația în domeniul turistic, în partea ce ține de publicațiile pe paginile edițiilor periodice de specialitate, actele normative, scrisorile explicative emise de organele de reglementare şi supraveghere.

În perioada 2017 o persoană fizică cetățean a obţinut venituri sub formă de salariu doar de la entitatea „X” SRL și venit din înstrăinarea unoractive de capital care au fost comercializate la un preţ ce nu depăşeşte prețul cu care acestea au fost achiziționate anterior. Urmează de stabilit dacă în cazul dat cetățeanul este obligat să prezinte declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit.

Producătorul de produse de panificație înscrie în factura fiscală, boxa 10. 9 prețul de livrare a produsului care nu este social important (pâine feliată și ambalată). Suntem în drept să nu ţinem cont de prețul indicat în boxa 10.9, pentru a forma prețul de realizare corect? Luăm în considerare că producătorul indicat încalcă prevederile Hotărârii Guvernului Nr. 774 din 20.06.2016 cu privire la prețurile de comercializare a produselor social importante, conform căreie pâinea feliată și ambalată nu este produs social important.

Întreprinderea agricolă, în urma activității de producere, a acumulat TVA, ca urmare a diferenței dintre achiziții la cota standard de 20% și vânzări la cota redusă de 8%. Export, import nu există, ca și alte genuri de activitate. Nu producem produse de panificație și lactate. Există oare posibilitatea de restituire a sumei TVA? Sau posibilitatea de transfer la alte impozite?

Turismul ca domeniu economic, în ultimii 5 ani, își accelerează ritmurile de dezvoltare în Republica Moldova. Tot mai mulți agenți economici doresc să practice acest gen de activitate, odată ce au fost eliminate barierele administrative, precum licența de turism. În vara anului 2017, Parlamentul RM a votat Legea nr. 185 privind modificarea și completarea unor acte legislative (MO nr. 371-382/632 din 27.10.2017), potrivit căreia a fost optimizat semnificativ numărul actelor permisive, fiind anulate 140 tipuri de autorizații, certificate, inclusiv 18 licențe pentru diverse genuri de activitate.Printre domeniile de activitate care pot fi desfășurate în continuare fără licențe, se regăsește și activitatea de turism.

Chiar dacă suntem la finele lunii noiembrie, autoritățile exprimă convingerea că proiectul politicii fiscale și vamale va intra în vigoare la 1 ianuarie 2020. Pentru aceasta lucrurile trebuie să se miște foarte repede, ca, până la 31 decembrie curent, acest document să fie aprobat de Guvern, discutat în comisiile parlamentare, să treacă cele două lecturi în Parlament, să fie semnat decretul de Președintele țării și să fie publicat în Monitorul Oficial. Despre aceasta a anunțat ministrul Finanțelor, Serghei Pușcuța, în cadrul unui ședințe la care au participat reprezentanți ai mediului de afaceri. Ministrul a menționat că, la elaborarea proiectului s-a depus efort pentru ca acesta să corespundă tuturor așteptărilor persoanelor interesate, care se vor călăuzi în anul viitor de acest document important.

În săptămâna curentă Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF) a desfășurat, în parteneriat cu Ministerul Finanțelor, cinci seminare de instruire cu genericul ”Introducere în managementul finanțelor publice locale” pentru primarii din raioanele Criuleni, Dubăsari, Ialoveni, Strășeni și Orhei aflați la primul lor mandat. La instruiri au participat, per total, 68 de primari ai localităților din raioanele menționate. Noul ciclu de seminare, lansat în premieră săptămâna trecută, are scopul de a consolida cunoștințele și a dezvolta capacitățile primarilor noi aleși în gestionarea finanțelor publice locale.

Venezuela a devenit primul stat care emite o criptomonedă, El Petro, susţinută de rezervele petroliere ale ţării, în încercarea de a depăşi criza economică pe care o traversează. „Naşterea El Petro înseamnă un succes total pentru bunăstarea Venezuelei”, a declarat preşedintele Nicolas Maduro. Vicepreşedintele republicii, Tarek El Aissami, a deschis procesul de pre-vânzarea a criptomonedei în primele ore ale dimineţii. Din 20 februarie îndrumarele de achiziţie a monedei digitale sunt disponibile şi va începe şi procesul de vânzare a El Petro, care are 82,4 mil. de unităţi disponibile.

Antreprenorul independent va fi obligat să țină evidența vânzărilor şi procurărilor într-o modalitate simplificată, elaborată și aprobată de Ministerul Finanțelor, cu coordonarea preliminară a Ministerului Economiei și Infrastructurii. În cazul vânzărilor cu achitare la contul bancar, acesta urmează să utilizeze facturi (sau alte documente legale) pentru efectuarea livrării (eliberării) mărfurilor vândute către cumpărător, în modul stabilit de Guvern. Veniturile din vânzări în activitatea independentă se propune a fi calculate conform prevederilor Codului fiscal și să fie raportate în declarația anuală pe venit a antreprenorului independent, prezentată SFS în forma și modul stabilit.

Principii de aplicare Potrivit principiilor generale de determinare a valorii în vamă, prima și principala bază pentru stabilirea valorii în vamă este ,,valoarea de tranzacție”, aşa cum este definită în Articolul 1 din Acordul privind aplicarea Articolului VII al Acordului General pentru Tarife şi Comerţ, GATT 1994 (în continuare – Acord) și, respectiv, art. 11 din Legea nr.1380/1997 cu privire la tariful vamal (Legea nr.1380/1997).

În anul 2018 două companii străine au depus o cerere de chemare în judecată cu privire la apărarea drepturilor exclusive asupra mărcilor, repararea prejudiciului material și moral împotriva SRL „X” din RM. Nerezidenții au indicat că dispun de mărci înregistrate pe teritoriul Republicii Moldova. „X” dispune de un butic amplasat într-un centru comercial din mun. Chişinău, în care a organizat comerţul cu amănuntul al articolelor de încălţăminte sport care poartă mărcile companiilor străine, deşi acestea nu au încheiat nici un contract de distribuţie cu entitatea moldovenească, care ar avea ca obiect comerţul de produse ce poartă mărcile respective ale companiilor străine şi nu a avut niciodată anumite relaţii comerciale cu SRL „X”.