Astăzi, 18 noiembrie, în cadrul unui eveniment organizat de PRIAevents în colaborare cu Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor, Asociația Națională a Companiilor din Domeniul TIC, Asociația Femeilor Antreprenoare din Moldova și alți parteneri, au fost premiate cele mai bune ÎMM-uri din țara noastră.   Astfel, 13 întreprinderi din sector ce activează în mai multe localități din țară (Bălți, Dondușeni, Drochia, Soroca, Chișinău, Cimișlia, Ungheni etc.)  au primit distincții la o serie de categorii precum:

În anul 2021, gospodăria țărănească „X”, plătitoare a TVA, deoarece nu respecta condițiile din art. 3 alin. (2) din CF a fost lichidată, iar drept consecință a fost creată o SRL, astfel având loc reorganizarea GȚ în SRL. În cazul examinat, care este modalitatea de declarare a obligațiilor privind impozitul pe venit pentru anul 2021? Pentru început e necesar de menționat că, în baza art. 3 alin. (2) din Legea privind gospodăriile ţărănești (de fermier) nr. 1353-XIV din 03.11.2000 (Legea nr. 1353/2000), suprafaţa terenurilor și mărimea altor bunuri, inclusiv arendate, ale GȚ trebuie să asigure utilizarea preponderentă în cadrul acesteia (mai mult de 50% anual) a muncii personale a membrilor ei.

În perioada 23 iunie – 8 august 2025 se desfășoară apelul V de depunere a cererilor de solicitare a subvenției pentru plata directă în sectorul zootehnic, reamintește Agenția de Intervenție și Plăți în Agricultură (AIPA).

Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA) reamintește că 23 august este ultima zi de depunere a cererilor de solicitare a plății directe per kg de produs (lapte de vacă, oaie și capră).

Diversificarea investițiilor pe piețele de capital străine, obținerea unor venituri sub forma dobânzilor bancare pentru banii depozitați sau obținerea unor prestații sociale într-un stat străin (ex. alocația de stat pentru copiii sub vârsta de 18 ani). Acestea reprezintă câteva motive pentru care cetățenii deschid diferite tipuri de conturi în străinătate, iar extinderea procesului de globalizare, liberalizarea circulației cetățenilor în străinătate, digitalizarea serviciilor și simplificarea accesului la diferite platforme de investiții peste hotare creează premise favorabile în acest sens.

Proiectul noii legi cu privire la subvenționarea în agricultură și mediul rural, elaborat de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, a fost aprobat de către Parlament în lectura a doua în cadrul ședinței plenare din 31 martie anul curent. De menționat, că principiile subvenționării în agricultură au fost revizuite în contextul obținerii de către Republica Moldova a statutului de țară-candidat pentru aderare la UE, precum și a angajamentelor internaționale asumate de țara noastră privind apropierea graduală a normelor naționale cu cele ale Politicii Agricole Comune.

Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură anunță despre lansarea unui nou apel de depunere a cererilor de solicitare a subvenției pentru plata directă în sectorul zootehnic. Apelul IV de depunere a cererilor de solicitare a plăților directe în sectorul zootehnic din Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural vizează măsura 1: plăți directe per kilogram de lapte, la următoarele submăsuri:

Companiilor asociate cu cultivarea și promovarea plantelor și produselor din plante le este oferită posibilitatea de a-și sporiri oportunitățile comerciale transfrontaliere. Republica Moldova, Grecia, Armenia și Georgia și-au propus modernizarea respectivelor întreprinderi din țările bazinului Mării Negre, implementată în cadrul proiectului european „HEGO - plante pentru creștere economică” din Programul Operațional Comun în Bazinul Mării Negre 2014 – 2020.    Partenerul de implementare a proiectului în țara noastră este Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM), care a organizat primul eveniment național de diseminare a acestei inițiative transfrontaliere, la care au participat reprezentanți ai autorităților publice, instituții de cercetare, centre universitare/de formare antreprenori și partenerii proiectului.

(29.1.7.8.2) La ce cotă urmează a se reţine impozitul pe venit la sursa de plată în cazul achiziţionării de la persoanele fizice – cetăţeni a peştelui viu, de către persoanele specificate la art.90 din Codul fiscal? (29.1.7.8.1) Urmează a se reține impozitul pe venit la sursa de plată în cazul în care persoana juridică achiziționează de la persoanele fizice producție agricolă în formă naturală?

ASP reamintește că, termenul-limită de depunere a cererii de înregistrare a beneficiarului efectiv, însoțită de declarația cu privire la beneficiarii efectivi ai persoanei juridice sau a întreprinzătorului individual, semnate cu semnătură electronică calificată, este 31 decembrie 2025.

Este obligată gospodăria țărănească (de fermier) să rețină impozit, la distribuirea membrilor săi, venitului rămas după impozitare la cota de 7%. Aceste plăți se consideră dividende?

La 25 septembrie curent expiră termenul de prezentare a Calculului impozitului pe bunurile imobiliare (Forma BIJ 17), dar și de achitare a impozitului pe bunurile imobiliare/impozitului funciar

Ce tip de declarație prezintă Întreprinderea individuală - neplătitoare de TVA pentru perioada fiscală 2024, dacă în cadrul acesteia activează 4 persoane, dintre care 3 salariați și fondatorul persoana fizică. Are dreptul să prezinte declarația UNIF21 sau e obligat să prezinte forma VEN12?

Gospodăria ţărănească (în continuare – GȚ) este o întreprindere individuală bazată pe proprietate privată asupra terenurilor agricole şi asupra altor bunuri, pe munca personală a membrilor unei familii (membri ai gospodăriei ţărăneşti), având ca scop obţinerea de produse agricole, prelucrarea lor primară, comercializarea cu preponderenţă a propriei producţii agricole. Noțiunea este definită în art. 2 alin. (1) din Legea nr.1353/2000 privind gospodăriile țărănești (de fermier).   Procedura de lichidare a unei gospodării țărănești (de fermier) (în continuare – GȚ) provoacă întrebări contribuabililor, fapt ce ne impune să venim astăzi cu unele explicații asupra subiectului.

În baza căror informații perceptorul fiscal din cadrul SCITL ține evidența contribuabililor și a obligațiilor fiscale a acestora pentru bunurile imobile care nu se regăsesc în Registrul bunurilor imobile ținut de Î.S. Cadastru, având în vedere faptul că Instrucțiunea din Anexa nr. 2 la HG nr. 998/2003, după

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a elaborat un proiect de lege care, în condițiile aprobării de către Parlament în redacția propusă spre examinare în cadrul ședinței secretarilor generali de stat, va stabili un șir de măsuri de sprijin cu caracter temporar,

Reglementarea activității de subvenţionare în agricultură şi mediul rural se realizează potrivit Legii cu privire la principiile de subvenționare în dezvoltarea agriculturii și mediului rural nr. 276/2016 (Legea nr. 276/2016), legii bugetului de stat pe anul respectiv, hotărârilor de Guvern, precum şi prin actele normative ale autorităţilor administrației publice centrale, aprobate în limita competenţelor stabilite de prevederile Legii nr. 276/2016. Unele hotărâri de Guvern vor fi menționate în continuare.

Termenul-limită de achitare a impozitului pentru bunurile imobiliare existente și/sau dobândite de către persoanele fizice până la 31 martie inclusiv a anului fiscal în curs este 30 iunie a anului curent. În acest sens,

Serviciul Fiscal de Stat informează persoanele fizice-cetățeni și gospodăriile țărănești (de fermier) că la data de 30 iunie 2025 expiră termenul de achitare a impozitului pe bunurile imobiliare și impozitului funciar pentru anul 2025,

Codul fiscal prevede expres cazurile în care o creanţă care este nerambursabilă poate fi calificată ca datorie compromisă. Datorie compromisă este o creanţă care este nerambursabilă în cazurile în care: