Desfășurarea în baza patentei de întreprinzător a activității de comerţ cu produse alimentare şi mărfuri uşor alterabile autohtone, cu condiţia respectării cerinţelor sanitar-epidemiologice privind depozitarea, păstrarea şi comercializarea lor, precum și a comerţului cu amănuntul la tarabe, tejghele, tonete, în chioşcuri (gherete), pavilioane şi din autovehicule ar putea fi extinsă până la 31 decembrie 2024. Propunerea este inclusă în inițiativa legislativă înregistrată în Parlament și, potrivit autorilor acesteia, vine în susținerea persoanelor ce activează în acest domeniu și termenul de valabilitate al patentei deținute nu expiră până la 31 decembrie 2022.

Inițiativa legislativă care prevede că, în perioada concediului de maternitate, femeile vor avea dreptul să realizeze venituri și, în același timp, să beneficieze de indemnizația de maternitate a fost susținută de Comisia protecție socială, sănătate și familie. Raportul asupra proiectului de lege a fost votat în unanimitate în cadrul ședinței de astăzi, 30 noiembrie.

Ministerul Mediului, în colaborare cu alte autorități competente, a anunțat inițierea elaborării unui proiect de hotărâre a Guvernului privind implementarea responsabilității extinse a producătorilor de deșeurile textile. Conform anunțului ministerului, scopul acestui proiect este de a stabili cadrul

Prin Legea nr.356/2022 pentru modificarea unor acte normative (politica fiscală și vamală pentru anul 2023), cu punerea în aplicare din 1 aprilie 2023, în Codul fiscal (CF), au fost introduse prevederi noi, ce reglementează preţul de referinţă al ţigaretelor şi al ţigărilor de foi (cigarillos).

Inițiativa legislativă ce vizează facilitarea activității mediului de afaceri și vine cu modificări în 13 acte normative, a fost susținută de Executiv în cadrul ședinței din 7 martie și urmează a fi examinat în ședință plenară de către Parlament. Hotărârea Guvernului nr.125 a fost publicată în MO din 8 martie.

Secretarii consiliilor locale ar putea obține dreptul de a autentifica procurile pentru stabilirea și reexaminarea pensiei pentru limită de vârstă, pensiei de dizabilitate, pentru stabilirea și calcularea pensiei de urmaș, alocațiilor și indemnizațiilor.

Persoanele care adoptă copii vor beneficia de indemnizații în caz de adopție – ce reprezintă forme de sprijin bănesc ce se stabilesc şi se acordă prin sistemul public de asigurări sociale persoanei asigurate în cazul adopției unui copil sau luarea în plasament în Serviciul de tutelă/curatelă.

Tinerii cu vârsta între 18 și 29 de ani, care își vor desfășura stagiile de practică în cadrul Cancelariei de Stat, a Parlamentului, Aparatului Președintelui Republicii Moldova, precum și în cadrul ministerelor și autorităților administrative din subordinea acestora, ar putea beneficia de o bursă.

Prin derogare de la prevederile art. 56 alin.(1) și (2) din Legea nr. 100/2017 cu privire la actele normative, noile reglementări ce urmează a fi operate prin proiectul modificărilor unor acte normative va intra în vigoare la data publicării în MO și va produce efecte juridice începând cu 1 ianuarie 2023, prevede inițiativa legislativă înregistrată în Parlament, ce are drept scop ajustarea, inclusiv tehnică, a reglementărilor introduse prin Legea nr.356/2022 (politica bugetar-fiscală pentru anul 2023).

Perioada, în care tații își pot lua concediul de paternitate de 2 săptămâni cu salariul integral achitat, ar putea fi extinsă de la 56 de zile, după cum prevăd normele în vigoare, până la o perioadă de 12 luni.

Asiguratul care, pe parcursul celor 12 luni calendaristice premergătoare lunii survenirii riscului asigurat, a realizat venit asigurat aflându-se în concediu pentru îngrijirea copilului până la împlinirea vârstei de 3 ani, poate obține dreptul de a alege cuantumul indemnizației de maternitate și al indemnizației lunare pentru creșterea copilului, fie din baza de calcul în al cărei temei s-au calculat indemnizațiile pentru copilul precedent, fie în temeiul prevederilor1 art. 7 alin. (2) al Legii nr. 289/2004 privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale.

Dacă nu primiți bonul fiscal, aveți obligația să-l solicitați. În cazul unui refuz, aveți dreptul de a beneficia de bunul achiziționat fără plata contravalorii acestuia. Vânzătorii și prestatorii de servicii vor fi obligați să afișeze la vedere respectiva informație, prevede inițiativa legislativă de modificare a Legii nr.105/2003  privind protecția consumatorilor, ce are ca scop responsabilizarea agenților economici să ofere bonurile fiscale, precum și să respecte legislația fiscală, achitând onest toate impozitele și taxele stabilite. Documentul a fost inclus pe agenda comisiei securitate națională, apărare și ordine publică.

În scopul eficientizării activității organului decizional al Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF), se propune diminuarea componenței numerice a Consiliului de administrație de la 5 la 3 membri. În acest sens un grup de deputați a înaintat inițiativa legislativă ce prevede un șir de modificări la Legea nr. 192/1998 privind Comisia Națională a Pieței Financiare care, în opinia autorilor, vor asigura implementarea unui model simplificat de conducere la CNPF.   Mai mult, în nota informativă la proiect este menționat că această reducere

Începând cu 1 ianuarie 2023, Gospodăriile țărănești ar putea fi înregistrate de Agenția Servicii Publice (ASP), fiind exclusă această competență din atribuția primăriilor, în vederea uniformizării evidenței unităților de drept.   În Parlament este înregistrată inițiativa legislativă ce prevede operarea modificărilor în Legea nr. 1353/2000 privind gospodăriile țărănești și în Legea nr. 220/2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali, fiind propusă completarea noțiunii întreprinzător individual cu categoria gospodăriilor țărănești (de fermier).

Proiectul a fost elaborat ca urmare a deciziei Prim-ministei, Natalia Gavrilița, privind reformarea cadrului normativ de reglementare a activității de întreprinzător, fiind format și un grup de lucru.

Bonurile emise de echipamentele de casă și control (ECC) pot avea atât formă fizică (pe hârtie), cât și electronică, în funcție de specificațiile tehnice ale echipamentului emitent. Indiferent de forma bonului, acestea au aceeași valoare juridică în raporturile civile.   Proiectul cu privire la modificarea unor acte legislative, înregistrat în Parlament cu titlu de inițiativă legislativă, prevede completarea pct. 40 al art. 5 din Codul fiscal (CF) cu respective norma care, în opinia autorilor, va exclude cazurile în care bonurile electronice ar putea fi desconsiderate pentru probarea operațiunilor economice atât în relațiile cu aspecte fiscale, cât în cele civile.

Cabinetul de miniștri susține conceptual inițiativa legislativă de modificare a unor acte normative, inclusiv a Codului muncii, prin care se propune revizuirea conceptului programului flexibil și reglementarea formulelor flexibile de muncă (art.100/1 din Cod).

Cabinetul de miniștri susține inițiativa legislativă prin care se propune completarea art. 24 din Codul fiscal, astfel încât limita în mărime de 0,2% din venitul impozabil să nu fie aplicată în cazul cheltuielilor achitate sau suportate exclusiv în cadrul activității de întreprinzător, neconfirmate documentar, care au fost achitate prin intermediul cardului bancar de plată de afaceri (business).   Totodată, ministrul Finanțelor, Dumitru Budianschi, a menționat că în contextul aprobării modificărilor propuse la art. 24 din CF, decade necesitatea completării art. 11 al Legii contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 cu norma ce ar stabili acceptarea bonurilor emise de echipamente de casă și control în calitate de documente confirmative în cazul plății prin intermediul

Persoanele înregistrate cu statut de șomer vor putea exercita activități necalificate cu caracter ocazional fără a pierde statutul din motivul prestării muncii de zilier. Guvernul a susținut parțial inițiativa legislativă ce prevede acordarea unor facilități fiscale și sociale acestei categorii de contribuabili.   Proiectul prevede excluderea obligației zilierului de a se încadra în sistemul public de asigurări sociale obligatorii pe bază de contract individual încheiat cu Casa Națională de Asigurări Sociale, ceea ce presupune modificarea Legii nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale, care stabilește mecanismul de asigurare a zilierilor. În acest sens, Guvernul propune elaborarea unui nou mecanism de asigurare socială a zilierilor în cazul unor riscuri sociale, cum ar fi șomaj și incapacitate de muncă.

Cuantumul salariului minim nu poate fi mai mic decât mărimea minimului de existență calculat, prevede proiectul de lege pentru modificarea articolului 3 din Legea nr. 1432/2000 privind modul de stabilire și reexaminare a salariului minim.   Proiectul este înregistrat recent în Parlament drept inițiativă legislativă. În nota de întemeiere a documentului autorul inițiativei menționează că prevederile normative naționale privind realizarea drepturilor economice și sociale și implicit referitoare la cuantumul minim al salariului minim sunt contrare angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova în domeniul drepturilor omului și, în consecință, neconstituționale în cazul în care, alternativ: