Tinerii cu vârsta între 18 și 29 de ani, care își vor desfășura stagiile de practică în cadrul Cancelariei de Stat, a Parlamentului, Aparatului Președintelui Republicii Moldova, precum și în cadrul ministerelor și autorităților administrative din subordinea acestora, ar putea beneficia de o bursă.

Perioada, în care tații își pot lua concediul de paternitate de 2 săptămâni cu salariul integral achitat, ar putea fi extinsă de la 56 de zile, după cum prevăd normele în vigoare, până la o perioadă de 12 luni.

Prin derogare de la prevederile art. 56 alin.(1) și (2) din Legea nr. 100/2017 cu privire la actele normative, noile reglementări ce urmează a fi operate prin proiectul modificărilor unor acte normative va intra în vigoare la data publicării în MO și va produce efecte juridice începând cu 1 ianuarie 2023, prevede inițiativa legislativă înregistrată în Parlament, ce are drept scop ajustarea, inclusiv tehnică, a reglementărilor introduse prin Legea nr.356/2022 (politica bugetar-fiscală pentru anul 2023).

Dacă nu primiți bonul fiscal, aveți obligația să-l solicitați. În cazul unui refuz, aveți dreptul de a beneficia de bunul achiziționat fără plata contravalorii acestuia. Vânzătorii și prestatorii de servicii vor fi obligați să afișeze la vedere respectiva informație, prevede inițiativa legislativă de modificare a Legii nr.105/2003  privind protecția consumatorilor, ce are ca scop responsabilizarea agenților economici să ofere bonurile fiscale, precum și să respecte legislația fiscală, achitând onest toate impozitele și taxele stabilite. Documentul a fost inclus pe agenda comisiei securitate națională, apărare și ordine publică.

Asiguratul care, pe parcursul celor 12 luni calendaristice premergătoare lunii survenirii riscului asigurat, a realizat venit asigurat aflându-se în concediu pentru îngrijirea copilului până la împlinirea vârstei de 3 ani, poate obține dreptul de a alege cuantumul indemnizației de maternitate și al indemnizației lunare pentru creșterea copilului, fie din baza de calcul în al cărei temei s-au calculat indemnizațiile pentru copilul precedent, fie în temeiul prevederilor1 art. 7 alin. (2) al Legii nr. 289/2004 privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale.

În scopul eficientizării activității organului decizional al Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF), se propune diminuarea componenței numerice a Consiliului de administrație de la 5 la 3 membri. În acest sens un grup de deputați a înaintat inițiativa legislativă ce prevede un șir de modificări la Legea nr. 192/1998 privind Comisia Națională a Pieței Financiare care, în opinia autorilor, vor asigura implementarea unui model simplificat de conducere la CNPF.   Mai mult, în nota informativă la proiect este menționat că această reducere

Începând cu 1 ianuarie 2023, Gospodăriile țărănești ar putea fi înregistrate de Agenția Servicii Publice (ASP), fiind exclusă această competență din atribuția primăriilor, în vederea uniformizării evidenței unităților de drept.   În Parlament este înregistrată inițiativa legislativă ce prevede operarea modificărilor în Legea nr. 1353/2000 privind gospodăriile țărănești și în Legea nr. 220/2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali, fiind propusă completarea noțiunii întreprinzător individual cu categoria gospodăriilor țărănești (de fermier).

Bonurile emise de echipamentele de casă și control (ECC) pot avea atât formă fizică (pe hârtie), cât și electronică, în funcție de specificațiile tehnice ale echipamentului emitent. Indiferent de forma bonului, acestea au aceeași valoare juridică în raporturile civile.   Proiectul cu privire la modificarea unor acte legislative, înregistrat în Parlament cu titlu de inițiativă legislativă, prevede completarea pct. 40 al art. 5 din Codul fiscal (CF) cu respective norma care, în opinia autorilor, va exclude cazurile în care bonurile electronice ar putea fi desconsiderate pentru probarea operațiunilor economice atât în relațiile cu aspecte fiscale, cât în cele civile.

Proiectul a fost elaborat ca urmare a deciziei Prim-ministei, Natalia Gavrilița, privind reformarea cadrului normativ de reglementare a activității de întreprinzător, fiind format și un grup de lucru.

Cabinetul de miniștri susține conceptual inițiativa legislativă de modificare a unor acte normative, inclusiv a Codului muncii, prin care se propune revizuirea conceptului programului flexibil și reglementarea formulelor flexibile de muncă (art.100/1 din Cod).

Cabinetul de miniștri susține inițiativa legislativă prin care se propune completarea art. 24 din Codul fiscal, astfel încât limita în mărime de 0,2% din venitul impozabil să nu fie aplicată în cazul cheltuielilor achitate sau suportate exclusiv în cadrul activității de întreprinzător, neconfirmate documentar, care au fost achitate prin intermediul cardului bancar de plată de afaceri (business).   Totodată, ministrul Finanțelor, Dumitru Budianschi, a menționat că în contextul aprobării modificărilor propuse la art. 24 din CF, decade necesitatea completării art. 11 al Legii contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 cu norma ce ar stabili acceptarea bonurilor emise de echipamente de casă și control în calitate de documente confirmative în cazul plății prin intermediul

Persoanele înregistrate cu statut de șomer vor putea exercita activități necalificate cu caracter ocazional fără a pierde statutul din motivul prestării muncii de zilier. Guvernul a susținut parțial inițiativa legislativă ce prevede acordarea unor facilități fiscale și sociale acestei categorii de contribuabili.   Proiectul prevede excluderea obligației zilierului de a se încadra în sistemul public de asigurări sociale obligatorii pe bază de contract individual încheiat cu Casa Națională de Asigurări Sociale, ceea ce presupune modificarea Legii nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale, care stabilește mecanismul de asigurare a zilierilor. În acest sens, Guvernul propune elaborarea unui nou mecanism de asigurare socială a zilierilor în cazul unor riscuri sociale, cum ar fi șomaj și incapacitate de muncă.

Cuantumul salariului minim nu poate fi mai mic decât mărimea minimului de existență calculat, prevede proiectul de lege pentru modificarea articolului 3 din Legea nr. 1432/2000 privind modul de stabilire și reexaminare a salariului minim.   Proiectul este înregistrat recent în Parlament drept inițiativă legislativă. În nota de întemeiere a documentului autorul inițiativei menționează că prevederile normative naționale privind realizarea drepturilor economice și sociale și implicit referitoare la cuantumul minim al salariului minim sunt contrare angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova în domeniul drepturilor omului și, în consecință, neconstituționale în cazul în care, alternativ:

Acordarea scutirilor de TVA fără drept de deducere aferente importului de materii prime, materiale și ambalaje de către producătorii autohtoni de medicamente va avea loc în baza autorizației de import eliberate de către Agenția Medicamentelor și Dispozitivelor Medicale, fără aplicarea unei liste suplimentare aprobate la nivel de hotărâre de Guvern. Potrivit proiectului de lege pentru modificarea unor acte normative, modificările propuse în Codul fiscal, Legea nr.1380/1997 cu privire la tariful vamal și Legea nr.1456/1993 cu privire la activitatea farmaceutică au drept scop eliminarea impedimentelor la importul mărfurilor enumerate supra, ceea ce va simplifica și va facilita importul acestora.  

Se interzice importul de produse alimentare cu termenul de valabilitate de până la 90 de zile în cazul în care au rămas mai puțin de 1/3 din termenul de valabilitate stabilit de producător, iar pentru restul produselor alimentare se interzice importul în cazul în care au rămas mai puțin de 60 de zile până la expirarea termenului de valabilitate al acestora, prevede proiectul modificărilor la Legea nr. 306/2018 privind siguranța alimentelor, înregistrat în Parlament cu titlu de inițiativă legislativă. Documentul prevede revenirea la termenii de valabilitate stabiliți în redacția anterioară a Legii prenotate (art.21 alin. 3)).   Autorul menționează că, la momentul aprobării în anul 2018 a Legii nr. 306/2018, legiuitorul a stabilit două condiții diferențiate:

Valoarea nominală deductibilă în scopuri fiscale a unui tichet de masă ar putea constitui, pentru o zi lucrătoare, între 40 și 70 lei. În Parlament este înregistrată o inițiativă legislativă ce prevede modificarea Legii nr. 166/2017 cu privire la tichetele de masă, ce are ca scop majorarea valorii nominale a acestora în contextul majorării prețurilor la produsele alimentare, la carburanți, dar și a înregistrării unei cote înalte a inflației.   La momentul de față art. 4 din Legea nr. 166/2017 prevede că valoarea nominală deductibilă în scopuri fiscale a unui tichet de masă pentru o zi lucrătoare este cuprinsă între 35 și 55 de lei. Precizăm, valoarea nominală nu include contribuția individuală de asigurări sociale de stat obligatorii.

Indemnizația de eliberare din serviciu la încetarea contractului individual de muncă în legătură cu restabilirea la locul de muncă, conform hotărârii instanței de judecată, a salariatului care a îndeplinit anterior munca respectivă, va fi majorată până la două salarii medii lunare. La etapa actuală, acești salariați beneficiază de o indemnizație în mărimea unui salariu mediu achitată pentru 2 săptămâni.   În Parlament este înregistrată o inițiativă legislativă prin care sunt propuse modificări în prevederile Codului muncii, scopul acestora fiind îmbunătățirea cadrului legal în domeniul legislației muncii și asigurării respectării drepturilor salariaților și angajatorilor.

În ședința din 4 mai curent Guvernul s-a expus asupra proiectului de lege cu privire la stabilirea moratoriului asupra controlului de stat la întreprinderile micro, mici si mijlocii, elaborat de către un grup de deputați. Documentul presupune instituirea moratoriului, până la 31 decembrie 2022, la controlul de stat, inclusiv fiscal și financiar, privind calitatea produselor și serviciilor, parametrii tehnologici și cerințele specifice pentru genul de activitate desfășurat, precum și de respectare a normelor de protecție a muncii. În partea ce ține de controlul vamal, autorii au propus ca moratoriul să fie aplicat doar asupra controalelor ulterioare.  

În Parlament cu titlu de inițiativă legislativă este înregistrat un proiect de lege, aprobarea căruia va restricționa fabricarea și circulația în Moldova a băuturilor alcoolice energizante, fiind propusă suplinirea Legii nr. 1100/2000 cu privire la fabricarea şi circulaţia alcoolului etilic şi a producţiei alcoolice cu noțiunea de „băutură alcoolică energizantă” – producție alcoolică destinată consumului uman, la fabricarea căreia în calitate de materie primă este utilizată cofeina și/sau alte substanțe tonifiante. Totodată, proiectul prevede completarea alin. (2) art. 5 din Legea nr. 1100/2000, potrivit căreia fabricarea și circulația băuturii alcoolice energizante pe teritoriul țării va fi interzisă. În condițiile aprobării inițiativei în redacția propusă, modificările pot fi puse în aplicare din 1 ianuarie 2023.  

Contractele ale căror obiect este prestarea serviciilor de formare profesională a șomerilor ar putea fi exceptate de la procedura de achiziții publice. În Parlament este înregistrată o inițiativă legislativă  prin care se propune completarea art. 5 din Legea nr. 131/2015 privind achizițiile publice.   La momentul de față formarea profesională se realizează în baza contractelor încheiate între Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă și instituțiile de învățământ/centre de instruire învingătoare ale procedurii de achiziții publice.