În trimestrul I din anul curent, structurile de primire turistică colective cu funcțiuni de cazare din țară au fost frecventate de 22,1 mii de turiști sau cu 43,0% mai puțin față de ianuarie-martie 2020, anunță Biroul Național de Statistică.   Pentru comparație, în aceiași perioadă din anul 2019 au fost cazați 55,3 mii turiști, în anul 2018 – 49,7 mii, iar în lunile ianuarie-martie 2017 structurile de primire turistică au găzduit în total 44,8 mii persoane.  

Forța de muncă (populația activă) a Republicii Moldova (include populația ocupată și șomerii), a sporit în lunile ianuarie-septembrie 2021 cu 1,6% față de aceeași perioadă a anului precedent și a atins cifra de 908,3 mii persoane, comunică Biroul Național de Statistică (BNS).  Totodată, populaţia ocupată a constituit 885,7 mii persoane, fiind în creștere cu 2,6% față de trimestrul III 2020 (863,4 mii).   Rata de participare la forța de muncă a populaţiei de 15 ani și peste a constituit 42,8%, fiind în creștere față de nivelul perioadei corespunzătoare ale anului precedent cu 1,3 %.

În luna mai 2021, producția industrială (serie brută) s-a majorat față de luna corespunzătoare a anului precedent cu 11,6% pe fundalul reducerii indicatorului în cauză în luna mai 2020 față de aceeași lună din anul 2019 cu 12,9%. Conform datelor Biroului Național de Statistică (BNS), majorarea volumului producției în luna mai curent față de luna mai 2020 a fost influențată de creșterile în industria extractivă cu 17,6%, în industria prelucrătoare – cu 11,4% și la producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat – cu 12,3%, generând creșterea producției per total industrie cu, 0,5%, 10,1% și 1,0% respectiv.  

În anul 2021, forța de muncă (populația activă) a Republicii Moldova, care include atât populația ocupată, cât și șomerii, a constituit 871,6 mii persoane (comparativ cu 867,3 mii în 2020), iar populaţia ocupată a RM a constituit 843,4 mii persoane, fiind în creștere față de anul 2020 (834,2 mii), ponderea persoanelor ocupate din mediul rural fiind mai mare față de cea a persoanelor ocupate din mediul urban (55,0% mediul rural și, respectiv, 45,0% mediul urban), comunică Biroul Național de Statistică.

Încă 54 proiecte investiționale create de lucrătorii migranți sau rudele acestora vor beneficia de susținere financiară prin intermediul Programului de Atragere a Remitențelor în Economie „PARE 1+1”, gestionat de Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM). Titularii afacerilor au semnat cu ODIMM contractele de finanțare nerambursabilă în sumă totală de 13,27 mil. lei. Potrivit estimărilor, vor fi create și menținute 124 noi locuri de muncă, iar investițiile cumulative în economia națională vor constitui 32,48 mil.lei. Secretarul general de stat al MEI și președintele Comitetului de Supraveghere a Programului PARE 1+1, Iulia Costin, a felicitat antreprenorii pentru că s-au întors și au decis să investească acasă.

Capacitatea de producere a întreprinderilor agricole de procesare din Republica Moldova este utilizată la circa 50% din capacitatea totală, ceea ce majorează costurile în detrimentul competitivității produselor locale și consumului produselor locale pe piața internă, se menționează în analiza impactului de reglementare a proiectului de hotărâre de Guvern cu privire la aprobarea Listei produselor alimentare provenite din lanțul alimentar scurt, inclusă pe ordinea de zi a ședinței Grupului de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activităţii de întreprinzător din 15 iunie curent.

Partea I. 2. Condițiile cerute de la evenimentul justificator   Din conținutul art. 904 din CC se desprind următoarele condiții pe care un eveniment trebuie să le reunească pentru a justifica o neexecutare a unei obligații contractuale.   (1) Evenimentul să fie un impediment pentru neexecutare Justificarea se poate aplica oricărei obligații, inclusiv obligației pecuniare. Art. 904 nu se aplică doar obligațiilor contractuale, ci obligațiilor din orice sursă: contracte, delicte, îmbogățire nejustificată. De exemplu, în situația când un contract a fost anulat, iar vânzătorul trebuie să restituie prețul conform art. 1990, dacă vânzătorul nu îl restituie în termen, el trebuie să repare prejudiciul (inclusiv se aplică art. 942), cu excepția cazului când se poate prevala de dispozițiile art. 904.

Sub pretextul că ofertanții trebuie să prezinte, la momentul depunerii ofertelor, garanții ale înțelegerii depline a modului de executare a viitoarelor lucrări, tot mai multe autorități contractante impun acestora anumite condiții, cerințe de ofertare, astfel că, în ultimul timp, tot mai des întâlnim în cadrul documentațiilor de atribuire cerința privind vizitarea obligatorie a amplasamentului lucrărilor ce fac obiectul viitorului contract.

Timp de aproape două luni de când a fost lansat oficial Programul de dobândire a cetățeniei Republicii Moldova prin investiție, au fost depuse două cereri. Dosarele sunt examinate în prezent de Agenția de Servicii Publice. Totodată, a fost acreditat 1 agent — Henley & Partners SRL, 1 agent potențial în procesul final de due diligence (Republica Moldova), 2 agenți potențiali în procesul de depunere a dosarului (Emiratele Arabe Unite, Malta), 5 agenți potențiali în faza primară de verificare (Emiratele Arabe Unite, Bulgaria, Republica Moldova). Totodată, alte cinci companii sunt în procesul de examinare a mecanismului de acreditare a agenților (Grecia, China, Marea Britanie, Emiratele Arabe Unite).

Principalele provocări şi realizări ale Proiectului de Asistenţă Tehnică pentru Îmbunătăţirea Reformei Managementului Finanţelor Publice în Republica Moldova, de care a beneficiat Ministerul Finanţelor, au fost punctate la evenimentul de închidere a proiectului. Conform informației oferite de Ministerul Finanțelor, pe parcursul implementării proiectului au fost aduse îmbunătăţiri efective reglementărilor, sistemelor şi proceselor în administrarea şi gestionarea bugetar-fiscală, în transparenţa bugetară şi accesul public la informaţii, gestionarea investiţiilor publice, dezvoltarea eficienta a datoriei de stat si dezvoltarea pietei interne a valorilor mobiliare de stat, evidenţa contabilă a autorităţilor publice şi evaluarea riscurilor bugetar-fiscale.

(Partea I în nr. 4 (59), 2020)   Una din formele de comerţ virtual răspândite pe larg la nivel internaţional, dar care cucerește teren și pe piaţa Republicii Moldova este dropshipping-ul (din engleză - livrare directă). Dropshipping-ul reprezintă un tip de activitate de întreprinzător, în special online, care constă în vânzarea mărfurilor producătorului/furnizorului de către un intermediar (denumit în cadrul acestor tranzacţii dropshipper).

Comisia parlamentară economie, buget și finanțe a organizat audieri publice pe marginea pachetului de amendamente legislative pentru digitalizarea economiei. La eveniment au participat autorii documentului – Ministerul Economiei și Infrastructurii în comun cu reprezentanții Consiliului Economic pe lângă Prim-ministrul RM, autoritățile publice responsabile de domeniile de reglementare vizate în proiect, reprezentanți ai comunității de afaceri și deputați din Parlament.   În cadrul evenimentului au fost prezentate raționamentele necesității urgentării procesului de digitalizare a interacțiunilor dintre Guvern, Cetățean și Business, precum și soluții de ajustare corespunzătoare a cadrului legal existent. Astfel, autorii proiectului propun ajustări la 30 de legi, care să elimine o serie de restricții și impedimente.

Datorită utilizării pe scară largă a internetului și a tehnologiilor avansate, un număr din ce în ce mai mare de achiziții se efectuează în format online. Aceasta se întâmplă datorită faptului că este mai convenabil pentru cumpărători să aleagă bunurile de care au nevoie, în fața calculatorului sau telefonului mobil, fără să petreacă timpul vizitând magazinele staționare. Între timp, există o serie de particularități privind vânzarea la distanță a mărfurilor, de care antreprenorii trebuie să țină cont.

Forța de muncă (populația activă) a Republicii Moldova, care include atât populația ocupată, cât și șomerii, a constituit în trimestrul II curent 874,0 mii persoane, fiind în creștere cu 1,9% față de trimestrul II din anul 2020, anunță Biroul Național de Statistică.   Astfel, populaţia ocupată a constituit 842,6 mii persoane, cu 2,6% mai mult decât în trimestrul II din anul precedent. Totodată, ponderea persoanelor ocupate din mediul rural a fost de 56,6%, iar cea a persoanelor ocupate din mediul urban – 43,4%.

În contextul obținerii de către Republica Moldova a statutului de țară-candidat pentru aderare la Uniunea Europeană, este evident faptul că se va accelera și se va intensifica procesul de transpunere a actelor normative europene în legislația națională și punerea în aplicare a acestora în termeni rezonabili.

Context Cu mai mult timp în urmă am participat la o masă rotundă, organizată de redacția revistei Monitorul Fiscal FISC.md, la care au fost puse în discuție problemele de ordin contabil şi fiscal cu care se confruntă întreprinderile din domeniul turismului. La acest eveniment contabilii practicieni, participanți la discuții, au vorbit de multiple probleme contabile (de metodologie) şi fiscale (incertitudini în aplicarea legislației fiscale) cu care se confruntă entitățile din acest domeniu de activitate. De atunci am urmărit cu atenție evoluarea lucrurilor, menite să schimbe situația în domeniul turistic, în partea ce ține de publicațiile pe paginile edițiilor periodice de specialitate, actele normative, scrisorile explicative emise de organele de reglementare şi supraveghere.

Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM) a lansat la sfârșitul anului trecut o nouă versiune electronică a Registrului Membrilor CCI a RM. Acest instrument online permite companiilor interesate să găsească potențiali parteneri pentru cooperare și investiții profitabile în Republica Moldova. Criza fără precedent survenită din cauza conflictului militar din țara vecină Ucraina, a dus la apariția unor provocări serioase pentru toți antreprenorii și la necesitatea de a căuta noi parteneri pentru susținerea și dezvoltarea afacerilor. Sergiu Harea, Președintele CCI a Republicii Moldova, ne explică în acest interviu cum poate ajuta, în aceste condiții, Registrul Membrilor CCI a RM.

Premierul Ion Chicu a avut o ședință de lucru cu grupul de experți ai Consiliului Economic, în cadrul căreia au fost prezentate  rezultatele Studiului de impact al pandemiei COVID 19 asupra sectoarelor economice.   Documentul a fost elaborat în baza consultărilor cu reprezentanții a peste 20 de sectoare economice în baza informației sistematizate de la Biroul Național de Statistică și alte instituții de stat. Matricea COVID-19 a scos în relief probleme specifice sectoarelor economiei naționale, dar vine și cu măsuri concrete de depășire a crizei.

În articolele din numerele precedente au fost dezvoltate în detaliu principalele noțiuni și concepte în ceea ce ține de desfășurarea activității de întreprinzător pe teritoriul RM de către o entitate străină. Astăzi vom analiza unele situații specifice, și anume: a)impozitarea activității companiilor de transport ce operează internațional; b)impozitarea activității în cadrul întreprinderilor asociate; c)impozitarea activității în cadrul societăților civile.

„Misiunile diplomatice trebuie să depună eforturile necesare pentru atragerea investițiilor și promovarea exporturilor, identificând companiile țintă și convingându-le să stabilească relații comerciale cu Republica Moldova”. Solicitarea a venit din partea ministrului Economiei și Infrastructurii, Chiril Gaburici, în cadrul evenimentului de lansare a Cursului de Instruire pe Diplomație Economică. Atașații economici ai birourilor comercial-economice din cadrul Ambasadelor acreditate peste hotare au fost familiarizaţi cu practica altor țări în domeniul diplomației economice.