A fost, mai intai, inspector scolar, apoi primar al Sibiului, ani de zile, si, mai recent, seful unuia dintre partidele mari din tara. A evaluat si a condus sute de oameni inainte sa ceara votul pentru Proiectul «Romania lucrului bine facut». Morga sa de ardelean care tace si face a avut imediat priza la electorat. Si totusi, ce se ascunde in spatele imaginii de «neamt» imperturbabil? Cum e managerul Klaus Iohannis?

Cunoscută în ultimii ani drept cea mai dinamică economie europeană, Polonia are ce împărtăşi din experienţa ei oamenilor de afaceri moldoveni. Astfel, reprezentanții mai multor companii autohtone din domeniul agro-alimentar au participat, în perioada 25-28 noiembrie curent, la un forum bilateral moldo-polonez în voievodatul Lublin, Polonia. Întreprinzătorii au avut ocazia să găsească parteneri de afaceri, să înveţe cum să creeze grupuri de producători agricoli și să studieze o nouă piaţă de desfacere. Mai mult decât atât, ei au vizitat companii locale pentru a vedea cu ochii proprii cum s-au materializat investiţiile europene.

Scumpele noastre femei, vă felicităm cu sărbătoarea de 8 Martie. Vă aducem sincere mulțumiri pentru zîmbetul vostru gingaș, dar care ne înspiră atîta încredere și speranță în viitorul mai bun. Fie ca în aceasta sărbătoare alături de voi să fie numai oameni iubiți și dragi! Vă dorim ca această zi să fie plină de tandrețe, căldură și grijă pentru voi. Să primiți în dar doar recunoștință pentru tot ceea ce faceți, dragoste și urări de bine.

Опубликован отчет, суммирующий основные решения Международного форума разработчиков бухгалтерских стандартов (International Forum of Accounting Standard Setters – IFASS). Последняя встреча его членов состоялась в Лондоне 30 сентября – 1 октября. Вот основные темы заседания.

Cât trebuie să investeşti în afaceri agricole pentru a obţine un profit de o mie de euro pe lună. “Prea fărâmiţate, prea mici ca să poţi face ceva, 3-5 hectare, agricultura românească nu va ajunge nicăieri”. E un refren cu un mare sâmbure de adevăr.

Contribuabilii deja pot depune la fisc declaraţiile pentru veniturile supuse impozitătii pentru 2013. Iar inspectorii atenţionează că şi în acest an vor fi cu ochii pe câştigurile moldovenilor. Iar dacă vor depista cheltuieli mai mari decât veniturile declarate, vor trece la acţiune. Reprezentanţii fiscului spun că deţin o bază de date cu 11 mii de contribuabili din grupul de risc.

Două treimi, respectiv 67 din cele 102 de noi fabrici auto anunţate că vor fi construite în perioada 2013 — 2020 la nivel global vor fi în Asia, în vreme ce Europa încă suferă din cauza capacităţii de producţie auto excedentare, arată datele unui raport realizat de PwC. Analiştii anticipează o creştere de 53% din 2013 până în 2020 a vânzărilor de maşini noi, până la 29,6 milioane de vehicule uşoare — ceea ce echivalează cu 10,3 milioane de unităţi suplimentare.

În perioada 18 septembrie — 1 octombrie curent, la Chişinău s-a aflat o echipă de experţi ai Fondului Monetar Internaţional (FMI), condusă de Max Alier care a purtat discuţii cu autorităţile de la Chişinău în contextul procesului de monitorizare post-program.

Reformele în sistemul de administrare fiscală din Moldova sunt implementate de peste 20 de ani, însă pînă în prezent, serviciul fiscal şi contribuabilii se află pe diferite părţi ale baricadelor. Noi îi acuzăm pe inspectorii fiscali de corupţie şi idei preconcepute, iar ei – de nedorinţa de a ne onora obligaţiile financiare faţă de stat. Şi unii, şi alţii au suficiente motive pentru aceste acuzaţii. Ion Prisăcaru, care a fost numit în vara acestui an în funcţia de şef al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, a decis să spargă aceste stereotipuri. El propune inspectorilor fiscali să aibă grijă de contribuabili, iar contribuabililor – să-şi împartă conştient veniturile cu statul. Despre aceasta Ion Prisăcaru i-a relatat, într-un interviu, jurnalistei Irina Astahova.

Pentru a stopa prăbuşirea lirei, banca centrală turcă a promis că nu va ezita să majoreze dobânzile şi să înăsprească politica monetară, acţiune evitată până acum pentru a nu pune în pericol creşterea eco­nomică şi care reprezintă un semn al gravităţii efectelor pe care le poate avea furtuna valutară de pe pieţele emergente precum Turcia, India, Brazilia, Argentina şi Africa de Sud.

Numărul de taxe şi contribuţii din România şi plăţile aferente continuă să rămână mare comparativ cu ţările dezvoltate, astfel că firmele ajung să aloce mai mult timp pentru administrarea fiscală a afacerii decât pentru a se ocupa de business. Banca Mondială a ajuns la concluzia că România are cele mai multe plăţi fiscale din UE, pentru achitarea cărora o companie pierde anual 200 de ore. Consultanţii fiscali caracterizează relaţia contribuabilului român cu Fiscul ca fiind „o permanentă aventură“, el trebuind să se înarmeze cu foarte multă răbdare când se duce la ghişeele Fiscului.

La sfârşitul ultimei sesiuni parlamentare, Legislativul a adoptat un proiect care presupune plafonarea taxelor locale. Această prevedere a stârnit un val de nemulţumiri din partea primarilor oraşelor care acuză parlamentarii de lobarea intereselor marilor agenţi economici şi de încălcarea legislaţiei, fiindcă nu au fost consultaţi la luarea acestei decizii.

Creşterea cotei unice de la 16% la 22%. Scăderea TVA de la 24% la 22%. Premierul Ponta recunoaşte că i-a cerut ministrului finanţelor să facă o simulare. Atât şi nimic mai mult. Nu se schimbă nimic, nu se majorează taxele. De unde aţi scos-o? Crin Antonescu, preşedintele PNL şi jumătatea guvernării, spune că această creştere a cotei unice e o discuţie pur teoretică, nimic real, demn de menţionat. Doar nişte contabili schimbă nişte cifre să se joace. Şi oricum PNL nu susţine această creştere a cotei unice.

Autorităţile planifică să majoreze de la 1 ianuarie o serie de taxe şi accize, inclusiv la produsele petroliere, ţigări şi automobile. Astfel prind doi iepuri: se conformează normelor europene şi adună mai mulţi bani la buget Declaraţiile făcute săptămâna trecută de primarul Capitalei Dorin Chirtoacă cu referire la modificarea legii finanţelor publice locale au scos la iveală faptul că funcţionarii muncesc de zor la elaborarea politicii bugetar-fiscale şi a legii bugetului pentru anul viitor. Doar că o fac departe de ochii lumii. Dacă anul trecut deja în iunie erau publicate şi aprobate de Guvern principalele repere ale politicii bugetar-fiscale pentru 2013, în acest an atestăm o întârziere de câteva luni.