Ministerul Finanțelor va aloca 1.531.506 lei de la bugetul de stat pentru achitarea compensaţiei pentru valoarea averii confiscate, naţionalizate sau scoase în orice mod din posesia victimelor reabilitate ale represiunilor politice. De aceste compensații vor beneficia 29 de persoane, identificate în baza deciziilor comisiilor speciale prezentate de autorităţile administraţiei publice locale și a titlurilor executorii eliberate de către instanțele judecătorești devenite irevocabile prin epuizarea căilor de atac.

În perioada 1 ianuarie — 31 martie 2020 în sistemul „e-Integritate” au fost înregistrate 65 806 declarații, anunță Agenția Națională de Integritate. Potrivit datelor, din numărul total de declarații depuse, 65 192 sunt declarații anuale, 46 — declarații depuse la eliberare, 348 — declarații depuse la angajare și 5148 constituie declarațiile rectificate și/sau repetitive. Totodată, Agenția anunță că a crescut și numărul persoanelor responsabile de registrul electronic din cadrul entităților publice — de la 1983 la 2157. Acestea au obligația de a introduce fiecare subiect al declarării în sistem.

Subiecții declarării averii și intereselor personale sunt obligați să depună declarațiile până la data de 31 martie, reamintește Agenția Națională de Integritate. Potrivit art. 3 al Legii nr. 133/2016, lista subiecților declarării include: • persoanele care deţin funcţiile de demnitate publică prevăzute în anexa la Legea nr. 199 din 16 iulie 2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică;

Cabinetul de miniștri a susținut proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea Regulamentului cu privire la organizarea şi funcţionarea Sistemului informaţional automatizat „e-Integritate”, care este o soluţie informatică de depunere electronică a declaraţiilor de avere şi interese personale, precum și de verificare automatizată a declaraţiilor depuse prin reutilizarea surselor de date externe din cadrul registrelor de stat relevante, dar şi de gestiune electronică a dosarelor de control al averilor. Astfel, SIA „e-Integritate” va realiza o serie de funcții, printre care depunerea şi semnarea în formă electronică a declaraţiilor de către subiecţii declarării;

Astăzi, 1 noiembrie 2019, Serviciul Fiscal de Stat a semnat Acordul de colaborare între Autoritatea Națională de Integritate și Serviciul Fiscal de Stat. Scopul actului semnat este stabilirea unor relații de colaborare efective și eficiente, a unor modalități şi proceduri de comunicare cât mai productive între cele două autorități publice, urmând ca Acordul să constituie un bun instrument de cooperare reciprocă.

În contextul Declarației Organizației Mondiale a Sănătății și Parlamentul RM a adoptat Hotărârea nr.55 din 17 martie 2020, prin care a instituit starea de urgență în țară pe o perioadă de 60 zile, fiind instituită Comisia pentru Situaţii Excepţionale a RM (CSE). Prin anexa la Dispoziția nr. 1 din 18.03.2020, pct.1, CSE a dispus: pe durata stării de urgență, termenele de prescripție și termenele de decădere de orice fel nu încep să curgă, iar, dacă au început să curgă, se suspendă pe toată durata stării de urgență (17 martie-15 mai 2020).

Ținând cont de necesitatea aplicării corecte și uniforme a prevederilor aferente segmentului separării bunurilor din masa debitoare, precum și primirea, examinarea și soluționarea cererilor de separare a acestora de către instanța de insolvabilitate, este necesar de a remarca prevederile Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012 și Recomandarea Curții Supreme de Justiție nr. 89 din 20 aprilie 2016 ,,Cu privire la practica examinării cererilor de separare a bunurilor din masa debitoare în temeiul art. 48 Legea insolvabilității nr. 149 din 29.06.2012”.

Înainte de vizita la Bruxelles a Prim-ministrului Maia Sandu, astăzi, 23 iulie, a fost convocată o ședință de Guvern pentru a aproba inițierea negocierilor și semnarea a trei Acorduri de finanțare dintre Guvernul Republicii Moldova și Comisia Europeană. Primul Acord de finanțare, în valoare de 8,49 mil. euro, se referă la consolidarea supremației legii și a mecanismelor anticorupție în Republica Moldova. Acesta include o serie de măsuri pentru reforma justiției, dezvoltarea programului de toleranță zero față de corupție în rândul cetățenilor, consolidarea mecanismelor de investigare și urmărire penală, precum și eficientizarea sistemelor naționale de recuperare a bunurilor și de declarare a averii. Acordul urmează a fi implementat de către Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei.

În anul 2018 au fost depuse 58080 declarații de avere și interese personale, dintre care 55 539 anuale, 887 – la eliberare din funcție și 1654 au fost depuse în momentul angajării, potrivit Raportului de activitate al Autorității Naționale de Integritate pentru anul 2018. Declarațiile au fost depuse în perioada 1 ianuarie 2018 – 31 martie 2018, perioadă prevăzută pentru prezentarea acestora. Totodată, începând cu 1 ianuarie 2018, ANI a pus la dispoziția cetățenilor sistemul informațional „e-Integritate”, care permite depunerea declarației de avere şi interese personale în format electronic, dar şi facilitează accesul electronic al cetățenilor și instituțiilor interesate la informațiile de interes public.

Procesul de depunere a declarațiilor de avere și interese personale pentru anul 2018 s-a încheiat la 31 martie curent. În perioada 1 ianuarie – 31 martie 2019 au fost înregistrate 58619 declarații de avere și interese personale, dintre care 57972 declarații anuale, 461 declarații depuse la eliberarea din funcție și 186 depuse la angajare. Datele au fost oferite de președintele Autorității Naționale de Integritate, Rodica Antoci, în cadrul unei conferințe de presă. Astfel, comparativ cu anul 2017, numărul declarațiilor a crescut, în anul 2017 fiind recepționate 46257 declarații, dintre care 44995 au fost anuale.

Serviciul Fiscal de stat de mai mulți ani are o colaborare fructuoasă cu partenerii străini, menită să dezvolte și să fortifice capacitățile, abilitățile de exercitare a sarcinii de bază, de asigurare a administrării fiscale prin crearea pentru contribuabili a condițiilor pentru conformare la respectarea legislației, aplicarea uniformă a politicii și reglementărilor în domeniul fiscal. Printre pașii întreprinși întru asigurarea exercitării acestei sarcini, inclusiv cu asigurarea continuității acțiunilor de sporire a gradului de conformare fiscală voluntară, Serviciul Fiscal de Stat și-a propus să definească prioritățile și acțiunile de combatere a evaziunii și fraudei fiscale.

Orice persoană, săvârşind o faptă socialmente periculoasă prevăzută de Codul penal (CP), cauzează prejudicii societăţii. Toate relaţiile ocrotite de legea penală şi care sunt încălcate ca urmare a săvârşirii unei infracţiuni, în teoria şi practica dreptului penal constituie obiectul infracţiunii. Obiectul juridic generic al infracţiunilor prevăzute la Capitolul X din CP, în care se regăsește și art. 2441 – Evaziunea fiscală a persoanelor fizice, îl constituie relaţiile sociale cu privire la economia națională, bazate pe principiile de desfășurare a activității economice: libertatea activității, exercitarea acesteia în temeiuri legale, concurența loială a subiectelor, buna-credință a subiectelor, interzicerea formelor vădit infracționale ale conduitei subiectelor activității economice.

Membri ai consiliului de administraţie sau ai comisiei de cenzori a întreprinderii de stat nu pot fi conducătorii autorităţii publice centrale; personalul încadrat în cabinetul persoanelor cu funcţii de demnitate publică; persoanele cu o vechime totală de muncă mai mică de 3 ani; administratorul şi contabilul-şef ai întreprinderii; persoanele condamnate pentru infracţiuni în privinţa patrimoniului, de corupţie în sectorul privat, care cad sub incompatibilităţile şi restricţiile prevăzute la art.16–21 din Legea nr.133/2016 privind declararea averii şi a intereselor personale, precum şi cărora nu le-au fost stinse antecedentele penale. Totodată, membru al consiliului de administrație al întreprinderii nu poate fi concomitent și membru al comisiei de cenzori și viceversa.

Liberalizarea și dezvoltarea economică în secolul XX și XXI a generat dezvoltarea mobilităţii contribuabililor, tranzacţiilor transfrontaliere şi internaţionalizarea instrumentelor financiare, dar, totodată, au determinat statele să coopereze mai mult, prin crearea sistemelor de schimb de informaţii și asistență reciprocă. Dispoziţiile legale naţionale în materia recuperării restantanțelor fiscale se aplică numai în interiorul graniţelor statelor. Prin urmare, autorităţile fiscale naţionale nu au posibilitatea de a recupera ele însele impozitele şi taxele în afara graniţelor lor. De aceea, a apărut necesitatea cooperării între state în vederea oferirii de asistenţă internaţională în materie de recuperare a restanțelor fiscale.

În condițiile în care activitatea unei întreprinderi de stat (ÎS), ca și a oricărei alte entități comerciale, este nemijlocit legată și reprezintă o parte din economia unei țări, achizițiile efectuate de către aceasta au un rol foarte important, întrucât prin intermediul lor:   trebuie să fie asigurată utilizarea eficientă a banilor publici, astfel încât să existe un raport optim calitate-preț; se satisface interesul public și se asigură dezvoltarea și îmbunătățirea mediului de viață al unei comunități; se contribuie la stimularea dezvoltării economice; se dinamizează piața bunurilor, lucrărilor și serviciilor.

Executivul a aprobat în şedinţa de ieri, 21 martie 2018, o hotărâre ce prevede alocarea, din fondul de rezervă al Guvernului, a mijloacelor financiare în sumă de 15,1 mil. lei Consiliului municipal Chișinău pentru recuperarea moștenitorilor valorii averii confiscate a persoanelor supuse represiunilor politice. Decizia a fost luată pentru executarea titlului executoriu, cu restabilirea ulterioară a sumei alocate la modificarea Legii bugetului de stat pentru anul 2018.

În anul 2019 Autoritatea Națională de Integritate (ANI) își propune fortificarea activității analitice și de prevenire, asigurarea procesului de depunere anuală a declarațiilor de avere și interese personale în format electronic, precum și participarea la informarea și sensibilizarea subiecților declarării, conducătorilor entităților publice, responsabililor din serviciilor resurse umane prin organizarea sesiunilor de instruire, treningurilor și altor activități. Acțiunile de perspectivă pentru anul curent se conțin în Raportul de activitate al Autorității Naționale de Integritate pentru anul 2018.

Potrivit Legii cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative nr. 138/2016 au fost operate modificări la Codul fiscal (CF) (Legea 138/2016), fiind completat cu Titlul VI1 „Impozitul pe avere”. Conform art. 2871 din CF, Impozitul pe avere reprezintă impozitul aplicat asupra averii contribuabilului sub formă de bunuri imobiliare cu destinație locativă, inclusiv căsuțele de vacanţă (cu excepția terenurilor) (bunuri imobiliare cu destinație locativă), în cazul în care acestea satisfac condițiile specificate în CF.

La un an de la lansarea Programului de stat „Prima casă”, 1800 de persoane și-au procurat propria locuință, iar valoarea acestora este de 1,026 mld. lei. Datele au fost prezentate în cadrul unei conferințe de presă organizate de Ministerul Finanțelor. Programul „Prima casă” este un program național care oferă posibilitate tinerilor să acceseze credite ipotecare în condiții mai avantajoase, statul oferind suport beneficiarilor la toate etapele programului – de la contractarea împrumutului până la rambursarea acestuia, a menționat ministrul Finanțelor, Ion Chicu.

Conform art. 6 alin.(1) din Legea cu privire la arbitraj nr. 23 din 22.02.2008 (Legea nr. 23/2008), arbitrajul este o instituţie învestită cu funcţia de a soluţiona litigii care apar între persoane fizice și/sau juridice. Potrivit art. 1 alin.(2) din Legea nr. 23/2008, arbitrajul poate decide asupra unui litigiu care a apărut din raporturile de drept civil, în sens larg dintre părţile cu capacitate deplină de exerciţiu, dacă litigiul a fost trimis, cu acordul părţilor, spre soluţionare în arbitraj, cu excepţia litigiilor în materii în care legea nu permite soluţionarea lor pe calea arbitrajului.