Actualmente, legislația vamală a Republicii Moldova este formată din Codul vamal (CV), Legea cu privire la tariful vamal, Legea cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul RM de către persoane fizice, Legea cu privire la aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor, alte acte legislative și normative elaborate întru executarea actelor legislative menționate și o serie de acte legislative sau normative de specialitate ce conțin, de asemenea, norme din domeniul vamal.

În scopul administrării eficiente şi univoce a prevederilor art. 901 alin. (34) din Codul fiscal nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediţie specială din 8 februarie 2007) şi în baza art. 133 alin. (1) lit. c) din Titlul V al Codului fiscal,

La etapa actuală atestăm o dezvoltare vertiginoasă a tehnologiilor avansate, a domeniului de utilizare a acestora, precum și a instrumentelor de plată. Ritmul accelerat al progresului tehnologic, deseori, creează probleme autorităților, care nu reușesc să adapteze legislația pentru realitatea economică, lăsând astfel lacune, semne de întrebare și spațiu de interpretare. Actualmente companiile din domeniul tehnologiilor informaționale dezvoltă produse și servicii IT pe care tind să le comercializeze în mod rapid, eficient și cu costuri cât mai reduse.

Declaraţia persoanelor fizice cu privire la impozitul pe venit se prezintă Serviciului Fiscal de Stat nu mai târziu de data de 30 aprilie a anului următor anului fiscal de gestiune. În contextul declarării stării de urgență, potrivit prevederilor pct. 26 alin. (1)-(3) al Dispoziției nr.3 cu modificări a Comisiei pentru Situații Excepționale a RM, termenul de declarare și achitare a impozitului pe venit pentru 2019 de către persoanele fizice ce nu practică activitate de întreprinzător a fost extins până la 29 mai 2020.

Inspectoratul de Stat al Muncii atenţionează agenţii economici asupra faptului că, conform Legii nr. 22 din 23 februarie 2018 privind exercitarea unor activități necalificate cu caracter ocazional desfășurate de zilieri, este prevăzută întocmirea de către beneficiarii de lucrări din agricultură a Registrului de evidenţă a zilierilor.

Partea I. 2. Condițiile cerute de la evenimentul justificator   Din conținutul art. 904 din CC se desprind următoarele condiții pe care un eveniment trebuie să le reunească pentru a justifica o neexecutare a unei obligații contractuale.   (1) Evenimentul să fie un impediment pentru neexecutare Justificarea se poate aplica oricărei obligații, inclusiv obligației pecuniare. Art. 904 nu se aplică doar obligațiilor contractuale, ci obligațiilor din orice sursă: contracte, delicte, îmbogățire nejustificată. De exemplu, în situația când un contract a fost anulat, iar vânzătorul trebuie să restituie prețul conform art. 1990, dacă vânzătorul nu îl restituie în termen, el trebuie să repare prejudiciul (inclusiv se aplică art. 942), cu excepția cazului când se poate prevala de dispozițiile art. 904.

Legile sunt mereu într-o evoluție, fiind adaptate realităților în care se aplică. Legislația vamală națională a evoluat pe parcursul timpului, cunoscând o serie de modificări. Primul Cod vamal a fost adoptat în anul 1993, fiind actul legislativ de bază care reglementa principiile organizatorice și de activitate ale sistemului vamal. Codul vamal era constituit din 112 articole, iar prevederile acestuia erau sumare, activitatea vamală fiind una limitată. Odată cu evoluția proceselor economice și sociale atât la nivel național, cât și internațional, intensificării traficului internațional de mărfuri, a apărut necesitatea modificării și cadrului normativ din domeniul vamal.

În temeiul prevederilor alin. (l) al art. 72 din Codul Civil al Republicii Moldova (Legea nr. 1107-XV din 06.06.2002) Vă comunicăm, că în baza Hotărârii Guvernului nr. 125 din 06.02.2018 (publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 40-47 din 09.02.2018) Întreprinderea de Stat „Fiscservinform” (numărul de identificare de stat 1006600058053) se reorganizează, prin fuziune (absorbţie) cu Instituţia publică „Centrul de Tehnologii Informaţionale în Finanţe”, ultima fiind succesor de drepturi și obligații.

Pentru contribuabilii care încetează activitatea pe parcursul perioadei fiscale, cota impozitului pe venit ar putea constitui 1% din obiectul impunerii, dar nu mai puțin de 1/12 din suma de 3 mii lei, proporțional lunilor în care a fost desfășurată activitatea. Guvernul a avizat pozitiv în cadrul ședinței din 17 octombrie o inițiativă legislativă prin care se propun modificări și completări la un șir de acte normative: Codul fiscal, Codul vamal, Legea cu privire la tariful vamal și Legea privind administrarea și deetatizarea proprietății publice.

Cumpărătura de control, conform art. 224 alin. (1) din Codul fiscal (CF), este o modalitate de control, exprimată în crearea artificială de către funcționarul fiscal a situației de procurare a bunurilor materiale, de efectuare a comenzii de executare a lucrărilor sau de prestare a serviciilor fără scopul de a le achiziționa (consuma) sau de a le comercializa. Cumpărătura de control poate fi efectuată atât în monedă națională, cât și în valută străină. Amintim că, în condițiile art. 214 alin. (1) din CF, controlul fiscal are drept scop verificarea modului în care contribuabilul respectă legislația fiscală într-o anumită perioadă sau în câteva perioade fiscale. Acesta este exercitat de Serviciul Fiscal de Stat (SFS) și/sau de un alt organ cu atribuții de administrare fiscală, în limitele competenței, la fața locului și/sau la oficiul acestuia.

Dacă beneficiarul desemnării procentuale are datorii la bugetul public național și nu a stins restanța în termen de 10 zile de la data recepționării notificării, expediate prin e-mail de către Ministerul Justiției, acesta va fi exclus din Lista beneficiarilor desemnării procentuale, fără emiterea unei decizii în acest sens. Ministerul Finanțelor propune spre consultare publică un proiect de hotărâre de Guvern ce prevede racordarea Regulamentului cu privire la mecanismul desemnării procentuale ca urmare a implementării Planului de acţiuni privind reforma de modernizare a serviciilor publice pentru anii 2017-2021.

Potrivit prevederilor art. 295 din Codul fiscal, de taxa pentru amenajarea teritoriului sunt scutite:

Publicația Periodica ”Monitorul Fiscal FISC.md” continuă publicarea recomandărilor privind completarea anexelor 1D și 2D din Declarația VEN12. Pentru o bună însușire a celor expuse în continuare, sugerăm utilizatorilor noștri să ia cunoștință și de partea publicată anterior. Capitolul I.

Am ajuns la a doua literă din alfabet şi am decis să vorbim despre ceva care în fiecare zi este utilizat de fiecare dintre noi – banii. Poate nu chiar direct fac parte din domeniul fiscal, însă, fără ei nu putem vorbi de Buget, Impozite, TVA etc.

Potrivit prevederilor art. 295 din Codul fiscal, de plata taxei pentru unitățile comerciale și/sau de prestări servicii sunt scutite:

Atingerea progreselor palpabile în calitatea vieții oamenilor și în abilitarea grupurilor vulnerabile este noua filozofie propusă pentru Strategia Națională de Dezvoltare a Republicii Moldova – „Moldova 2030”, care este prezentată în Nota de concept, propusă pentru consultări publice de către Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale. Proiectul descrie obiectiv tendințele în dezvoltarea umană în ţară, bazate pe analiza factorilor demografici, sociali, economici, climaterici, dar și cei de guvernare.

În ultimul timp, în Republica Moldova s-au intensificat cazurile de fraude informatice care țintesc agenții economici ce au la bază desfășurarea activităților de import a mărfurilor și materiei primă. Anunțul a fost făcut de către Centrul pentru combaterea crimelor informatice al Inspectoratului Național de Investigații.

Publicația Periodică „Monitorul Fiscal FISC.MD” oferă pentru anul 2017 trei abonamente: PREMIUM, CLASSIC și ELECTRONIC.

Partea I Tabela aferentă amenzilor/penalităților aplicate de Serviciul Fiscal de Stat (conform Legii nr. 178 din 26 iulie 2018)

Acordurile internaţionale în domeniul securităţii sociale la care Republica Moldova este parte, prevăd exportul prestaţiilor de asigurări sociale, acordate în conformitate cu legislaţiile naţionale ale statelor contractante, ceea ce presupune dreptul unui lucrător migrant de a beneficia de prestaţiile dobândite în statele în care şi-a desfăşurat activitatea, pe teritoriul statului de domiciliu. Totodată, exportul prestaţiilor nu se aplică pentru alocaţiile sociale, alocaţiile de stat, indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi de maternitate, ajutoarele de şomaj, pensiile pentru vechime în muncă, pensiile speciale pentru unele categorii de cetăţeni, acordate în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova.