Ministerul Finanțelor a propus pentru consultări publice proiectul de lege cu privire la modificarea unor acte normative (număr unic 805/MF/2020), care vine cu precizări privind achitarea primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală pentru plățile calculate pentru luna decembrie 2020, dar achitate de angajator în luna ianuarie 2021.   Amintim, din 1 ianuarie 2021 intră în vigoare modificările la Legea nr.1593/2002 cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală. 

Comisia parlamentară economie, buget și finanțe a organizat audieri publice pe marginea pachetului de amendamente legislative pentru digitalizarea economiei. La eveniment au participat autorii documentului – Ministerul Economiei și Infrastructurii în comun cu reprezentanții Consiliului Economic pe lângă Prim-ministrul RM, autoritățile publice responsabile de domeniile de reglementare vizate în proiect, reprezentanți ai comunității de afaceri și deputați din Parlament.   În cadrul evenimentului au fost prezentate raționamentele necesității urgentării procesului de digitalizare a interacțiunilor dintre Guvern, Cetățean și Business, precum și soluții de ajustare corespunzătoare a cadrului legal existent. Astfel, autorii proiectului propun ajustări la 30 de legi, care să elimine o serie de restricții și impedimente.

Îngrijirea și întreţinerea plantaţiilor pomicole se asociază cu o multitudine de costuri, dintre care cele mai semnificative se referă la resursele utilizate din componența activelor curente și costurile aferente retribuirii muncii angajaților. Orice agent economic care practică activitate de antreprenoriat (inclusiv entitățile care desfășoară activitate agricolă) în mod obligatoriu trebuie să confirme documentar toate costurile (expresia valorică a resurselor utilizate) pentru justificarea producerii acestora1.

Potrivit datelor Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru, în anul 2019 a fost achitată suma de $1000 în calitate de despăgubiri persoanelor care au suferit în urma incidentelor provocate de obiectele industriale periculoase. Datele au fost colectate de asiguratori din Moldova, care au participat în cadrul sondajului organizat cu suportul Proiectului finanțat de USAID Transparența Sectorului Financiar în Moldova.  

În ediția nr. 5(60) este publicat un interviu realizat cu Directorul interimar al Serviciului Fiscal de Stat, Ludmila Botnari.   - La 1 iulie Serviciul Fiscal de Stat a marcat 30 de ani de activitate. Pe parcursul acestei perioade, autoritatea fiscală națională a trecut prin mai multe reforme structurale.În opinia Dumneavoastră, ce a stat la baza creării unei structuri eficiente ce reușește să promoveze o administrare fiscală echilibrată?

Inspectorul de muncă cu atribuții în domeniul securității și sănătății în muncă, în cazul constatării unui pericol iminent de accidentare, va fi în drept să dispună sistarea funcționării (inclusiv prin sigilare, cu indicarea în procesul-verbal de control) a atelierelor,  halelor,  secțiilor, a altor subdiviziuni ale entității, sistarea exploatării clădirilor, a edificiilor și a echipamentelor tehnice, precum și a lucrărilor și proceselor tehnologice. Ridicarea măsurii de sistare va putea fi efectuată de către inspectorul care a dispus-o sau de către un alt inspector împuternicit de către directorul Inspectoratului de Stat al Muncii (ISM), sau de către instanța de judecată și doar după ce angajatorul face dovada lichidării circumstanțelor pentru care a fost aplicată sistarea.

Persoanele care lucrează permanent cu informaţii atribuite la secret de stat, vor avea un spor la salariu, în funcţie de gradul de secretizare a informaţiilor la care au acces, în mărime de până la 10 % din salariul de bază. Totodată, acest spor nu se va acorda angajaților din unitățile bugetare, dacă actele normative în domeniul salarizării în sectorul bugetar nu prevăd altfel. Ministerul Finanțelor propune spre consultare un proiect de lege pentru modificarea mai multor acte legislative, în scopul ajustării normelor în vigoare cu Legea nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, care stabilește componentele salariului lunar în acest sector, fiind exclus sporul pentru păstrarea secretului de stat, prevăzut de sistemele anterioare.

Instituția publică „Centrul de Implementare a Reformelor” urmează a fi dizolvată. Hotărârea Guvernului nr. 21 din 15 ianuarie 2020 a fost publicată în Monitorul Oficial din 17 ianuarie curent. Potrivit documentului, bunurile aflate în gestiunea Centrului de Implementare a Reformelor vor fi transmise Cancelariei de Stat, iar disponibilizarea salariaţilor se va efectua în conformitate cu legislația muncii. Totodată, contractele de muncă ale majorității personalului disponibilizat au fost încheiate pe perioade determinate, până la 31 decembrie 2019.

În prima lună a anului curent, bugetele locale au fost executate la venituri în sumă de 1245,1 mil. lei, ceea ce reprezintă 6,9% față de suma anuală precizată de 17993,8 mil. lei, potrivit raportului publicat de Ministerul Finanțelor. Astfel, veniturile executate în luna ianuarie 2020 sunt mai mari cu 278,7 mil. lei decât în aceiași perioadă din anul 2019. Datele indică că veniturile din impozite și taxe reprezintă 319,9 mil. lei, dintre care 206,4 mil. lei provin din impozitul pe venit. Din TVA au fost colectate în bugetele locale 8,9 mil. lei, din accize – 0,1 mil. lei, din alte taxe pentru mărfuri și servicii – 8,1 mil. lei.

Consiliul de Directori Executivi al Fondului Monetar Internaţional (FMI) a finalizat, la 11 martie 2020, ultima evaluare a rezultatelor economice înregistrate de Republica Moldova în contextul realizării programului susţinut prin Mecanismul extins de creditare (ECF) şi Mecanismul de finanţare extinsă (EFF). Finalizarea respectivei evaluări permite debursarea ultimei tranșe de $20 mil., dintre care 223 mil.lei constituie suport bugetar, iar restul sumei va fi transferat Băncii Naționale a Moldovei.

La 30 martie a.c., Publicația Periodică „Monitorul Fiscal FISC.MD” a marcat 10 ani de la fondare. Despre succesele obținute către acest jubileu discutăm cu directorul, dna Rodica Musteața-Staci.  - Pentru o revistă de specialitate în domeniile fiscal și contabil, cum e „Monitorul Fiscal FISC.MD”, 10 ani de activitate înseamnă mult sau puțin?

De astăzi, 1 octombrie 2018, vor fi majorate pensiile pentru aproape 95 de mii de beneficiari, în cadrul celei de a patra etape de valorizare a pensiilor. Per total, este vorba de 85 064 de persoane care primesc pensii pentru limita de vârstă și de 9 753 de beneficiari care au pensii de dizabilitate. În urma acestei valorizări,mărimea medie a pensiei pentru limită de vârstă crește cu 308,43 lei (cu circa 20%, până la o medie de 1784,94 lei), iar în cazul pensiilor de dizabilitate majorarea va constitui 415,24 lei (cu peste 40%, până la o medie de 1368,45 lei), declară Guvernul.

Cotă unică a impozitului pe venit pentru persoanele fizice de 12%, reducerea contribuției angajatorului la Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat de la 23% la 18%, regim special de impozitare a pentru angajații conducători auto din domeniul transportului rutier de persoane în regim de taxi și alte modificări care fac parte din reforma fiscală, intră în vigoare astăzi, 1 octombrie 2018. Publicaţia Periodică „Monitorul Fiscal FISC.md” Vă reamintește că, în perioada 17-24 august curent, noi am publicat o serie de materiale cu analiză și comentarii detaliate la modificările operate, elaborate de colaboratorii Serviciului Fiscal de Stat.

Cabinetul de miniștri a aprobat proiectul de hotărâre pentru modificarea Hotărârii nr.246/2010 cu privire la modul de aplicare a facilităților fiscale și vamale aferente realizării proiectelor de asistență tehnică şi investițională în derulare, care cad sub incidența tratatelor internaționale la care Republica Moldova este parte. După cum a menționat ministrul Finanțelor, Serghei Pușcuța, proiectul prevede actualizarea listelor proiectelor de asistență externă în derulare eligibile pentru aplicarea facilităților fiscale și vamale. În acest sens, actualizarea anexei nr.1 și anexei nr. 2 la Hotărârea nr. 246 se propune în contextul demarării a peste 50 de proiecte noi

În incinta Ministerului Finanțelor, marți, 04 februarie 2020, a avut loc cea de-a 5-a Reuniune a Subcomitetului pentru cooperare economică şi în alte sectoare, Cluster I “Dialog economic, managementul finanţelor publice, statistică, servicii financiare, clauze de control şi anti-fraudă”. Discuțiile au vizat situația macroeconomică, politica bugetar-fiscală, reforma managementului finanțelor publice, progresul reformelor în sectorul financiar, asistența financiară externă, etc.

Fondul Monetar Internațional (FMI) a alocat Republicii Moldova o nouă tranșă în valoare de $46,1 mil. în urma evaluării progresului înregistrat în realizarea angajamentelor asumate. Din această sumă, circa $27,5 mil. sunt pentru susținerea bugetului de stat al Republicii Moldova. Prima plată a fost efectuată pe data de 24 septembrie 2019, în sumă totală de $30,7 mil., dintre care $18,4 mil. (mecanismul de finanțare EFF – Extended Fund Facility) fiind destinați pentru susținerea bugetului de stat al Republicii Moldova. Restul sumei, în valoare totală de $15,4 mil., a fost debursată la data de 30 septembrie curent, pentru susținerea bugetului de stat fiind destinate $9,1 mil. (mecanismul de finanțare ECF – Extended Credit Facility).

Viceprim-ministrul Serghei Pușcuța a avut o întrevedere cu Ambasadorul Republicii Austria, Excelența Sa doamna Christine Freilinger. În cadrul întâlnirii au fost abordate un șir de subiecte precum situația financiară a Republicii Moldova, prioritățile Guvernului pe dimensiunea finanțe publice, precum și alte oportunități de colaborare între state. În debutul ședinței, dl Serghei Pușcuța a mulțumit Guvernului Austriei pentru susținerea permanentă oferită Republicii Moldova în modernizarea economică și dezvoltarea instituțiilor publice. Vicepremierul Pușcuța a menționat că în anul 2020 vor fi lansate multe proiecte investiționale naționale în domeniul infrastructurii rutiere, invitând companiile austriece din domeniul construcției să participe la realizarea lor. În context, dl Pușcuța a menționat că Guvernul Chicu este concentrat pe implementarea prevederilor Acordului de Asociere RM – UE și pune un accent deosebit pe reforma justiției.

Pachetul de legi pro-business pentru unii este o evoluție firească și multașteptată, pentru alții – o revoluție. Indiferent de aprecieri, avem o nouă realitate, căreia trebuie să ne conformăm. Despre provocări și reticență, creșterea economică și baza fiscală, așteptările mediului de afaceri și ale guvernării am discutat cu secretarul general de stat al Ministerului Finanțelor, Ion Chicu. — Dle Chicu, care au fost cele mai mari provocări pentru Dumneavoastră, la revenirea în cadrul Ministerului Finanțelor în calitatea de secretar general de stat?

Ești contabil, finansist, director comercial? Atunci, cu siguranță, ai nevoie să știi ce prevăd noile modificări ale legislației ce fac parte din pachetul „Reforma fiscală”. În Monitorul Oficial de vineri, 17 august 2018, au fost publicate: • Legea cu privire la modificarea unor acte legislative (nr. 178, 26 iulie 2018), • Legea pentru modificarea unor acte legislative (nr. 179, 26 iulie 2018), • Legea privind declararea voluntară și stimularea fiscală (nr. 180, 26 iulie 2018).

Particularitățile anului 2020 au condiționat un proces al politicii fiscale complex condiționând necesitatea identificării și promovării unor măsuri axate pe relansarea economică ca urmare a crizei pandemice, perfecționarea reglementărilor fiscale prin reguli clare de impozitare bazate pe echitate, simplitate și asigurarea unei previzibilități reglementărilor fiscale.   În acest sens, urmează o sistematizare și descriere a celor mai importante modificări ale legislației fiscale și vamale care se regăsesc în Legea nr.257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative (în continuare – Legea nr.257/2020).