Prin Legea nr. 311 din 30.11.2018 pentru modificarea Legii nr. 289/2004 privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale au fost efectuate un șir de modificări ce vizează stabilirea, calcularea și plata indemnizațiilor din sistemul public de asigurări sociale. Printre cele mai importante modificări care vizează drepturile și interesele salariaților trebuie menționate următoarele: • Începând cu 1 iulie 2019, certificatul medical va fi eliberat pe suport de hârtie și în format electronic, transmis prin intermediul conexiunilor intersistemice securizate.

Comisia Națională a Pieței Financiare a propus spre consultare proiectul Regulamentului cu privire la auditul asiguratorilor (reasiguratorilor). Documentul reglementează cerințele față de entitatea de audit, efectuarea auditului extern, inclusiv celui al situațiilor financiare și în scop de supraveghere, documentarea și comunicarea dintre entitatea de audit, asigurător și CNPF, cerințele cu privire la rapoartele de audit, precum și atribuțiile, funcțiile și responsabilitățile comitetului de audit. Regulamentul prevede că activitatea asigurătorilor se supune unui audit anual efectuat de către o entitate ce corespunde cerințelor Legii privind auditul situațiilor financiare și a Legii cu privire la asigurări.

Conform art.44 alin.(l) lit. c) din Codul fiscal nr. 1163-XIII din 24.04.1997, pentru persoanele juridice se aplică metoda de evidență a contabilității de angajamente. Totodată, potrivit art. 44 alin.(3) lit. b) din Codul fiscal, contabilitatea de angajament tratează recunoașterea deducerii în perioada fiscală în care au fost calculate sau au fost suportate cheltuielile ori au fost efectuate alte plăti, cu condiția că aceste cheltuieli şi plăţi nu trebuie raportate la o altă perioadă fiscală în scopul reflectării corecte a venitului.

Unul dintre elementele obligatorii ce trebuie sa fie aplicate pe factura fiscală întru documentarea operațiunilor economice, conform art.11 din Legea contabilităţii și raportării financiare nr.287 din 15.12.2017, este semnătura aplicată de către persoanele responsabile din cadrul entității. Un tip practicat de entități la semnarea facturilor fiscale este aplicarea „facsimila” sau „semnătura facsimilă” care, însă, nu are niciun temei legal.

Entitatea F SRL a suportat cheltuieli de reparație a proprietății ca urmare a calamităților naturale. Pot fi deduse în scopuri fiscale aceste cheltuieli suportate de entitate? În conformitate cu prevederile art. 24 alin. (1) din CF, se permite deducerea cheltuielilor ordinare și necesare, achitate sau suportate de către contribuabil pe parcursul anului fiscal, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător.

În activitatea oricărei entități din anumite motive fie întemeiate, fie mai puțin întemeiate pot apărea creanțe ale entităților, creanțe aferente bugetului, avansurilor acordate, ale personalului etc. al căror termen de prescripție a expirat. Respectiv, conform actelor normative în vigoare, creanțele compromise urmează a fi casate. Casarea acestora atrage după sine o serie de ajustări în scopuri fiscale. În prezentul articol ne propunem să analizăm atât sub aspect contabil, cât și fiscal modul de casare a acestora, documentele confirmative care stau la baza derecunoașterii lor în contabilitate, momentul în care creanțele urmează a fi calificate ca compromise, modul de reflectare în Declarația VEN 12 și în Declarația privind TVA.

Lipsa marcajului produselor alimentare în limba de stat sau traducerea incorectă a acestuia, neindicarea tuturor ingredientelor utilizate la fabricarea produsului (inclusive a celor ce pot provoca alergii), indicarea eronată a componenților din rețetă, indicarea incorectă a masei nete a produselor sunt doar unele aspect depistate în cadrul controalelor ANSA la entitățile economice din domeniul alimentar, care sunt obligate să aplice prevederile Legii nr. 279 privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare. Amintim, aceasta a intrat în vigoare la 12 ianuarie 2019. În procesul de implementare a Legii nr.279 atât operatorii din domeniul alimentației publice cât și inspectorii au depistat mai multe lacune, care au fost puse în discuție în cadrul unei ședințe organizate de Secretariatul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru. La discuții au participat reprezentanți ai Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor și operatori din domeniu.

Potrivit art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare şi necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător.

Întreprinderea preconizează să procure terenuri agricole de la mai multe persoane dintr-o localitate, pe care acestea le dețin în baza titlurilor de proprietate. Pe lângă documentele notariale ce vor fi perfectate, este necesar de a se întocmi vreun document contabil și care ar fi acesta? Din plățile acordate persoanelor este necesar de a se reține impozit și în ce mărime – 7%, 10%, 12%?

Care regim fiscal se va aplica pentru premiile îndreptate în folosul angajaților în produse agricole? Salariu și concediile sunt achitate în lei, dar anume la sfârșitul anului agricol pentru munca depusă angajatorul a hotărât sa ofere angajaților câte o tona de grâu, porumb. Ce acte vor fi completate pentru conformarea acestor plăți?

Prevederile Legii cu privire la tichetele de masa nr. 166 din 21.09.2017 (în continuare – Lege) reglementează procedura de emitere, acordare, acceptare şi rambursare a valorii tichetelor de masă, statutul operatorilor, precum şi raporturile dintre operatori, angajatori şi unităţile comerciale/de alimentaţie publică.

Modul de închidere a exercițiului financiar-contabil anual, de întocmire, aprobare și prezentare a rapoartelor financiare de către autoritățile și instituțiile (entitățile bugetare) din sistemul bugetar pentru anul 2020 este reglementat de următoarele acte normative de bază: • Legea contabilității nr. 113-XVI din 27.04.2007 (Legea nr. 113/2007); • Legea finanțelor publice și responsabilității bugetarfiscale nr. 181 din 25.07.2014 (Legea nr. 181/2014); • Legea privind finanțele publice locale nr. 397/2003 (Legea nr. 397/2003), • Normele metodologice privind executarea de casă a bugetelor componente ale bugetului public național și a mijloacelor extrabugetare prin Contul Unic Trezorerial al MF (OMF nr. 215 din 28.12.2015), modificat prin OMF nr. 8 din 15.01.2020;

Periodic, pe parcursul desfășurării activității de întreprinzător, entitatea suportă diferite tipuri de cheltuieli pentru a menține activele sale într-o stare satisfăcătoare în scopul exploatării eficiente (răscumpărarea costului activelor puse în exploatare). În aceste condiţii, deseori apare întrebarea: care sunt criteriile de atribuire a costurilor la cheltuieli curente sau la costuri ulterioare care urmează a fi capitalizate?

Cum urmează a fi determinată durata de funcționare utilă a mijloacelor fixe achiziționate cu durata utilă neconsumată, expirată sau pentru care nu se cunosc datele de identificare? În Catalogul mijloacelor fixe și activelor nemateriale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 338 din 21 martie 2003 (în continuare – Catalog), sunt prezentate clasificarea mijloacelor fixe și activelor nemateriale, precum și duratele de funcționare utilă a fiecărei familii de mijloace fixe și active nemateriale.

Transmiterea transfrontalieră a datelor cu caracter personal se aplică în cazul transmiterii către un alt stat, pe orice suport sau mijloc, a datelor cu caracter personal care constituie obiectul prelucrărilor sau care sunt colectate în scopul de a fi supuse prelucrării. Este necesar de menționat faptul că datele cu caracter personal destinate transmiterii către un alt stat sunt protejate în conformitate cu Legea nr. 133 din 08 iulie 2011 privind protecția datelor cu caracter personal (în continuare – Lege). Conform art. 32 alin. (3) din Lege, transmiterea transfrontalieră a datelor cu caracter personal care fac obiectul unei prelucrări sau care urmează să fie prelucrate după transmitere poate avea loc doar cu autorizarea Centrului Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal (CNPDCP),

La momentul actual, un interes deosebit pentru contabili prezintă modificările Standardelor Naționale de Contabilitate care vor intra în vigoare din 1 ianuarie 2020. În acest sens, se prezintă explicații detaliate cu referință la modificările efectuate pentru fiecare standard care pot fi utile contabililor în funcție de particularitățile activității entității în cadrul căreia activează. Astfel, cu referință la SNC „Imobilizări necorporale și corporale”, pentru concretizarea domeniului de aplicare, în contextul modificării altor standarde și excluderii trimiterilor la Standardele Internaționale de Raportare Financiară, pct.3 s-a expus într-o redacție nouă care stabilește că standardul se aplică tuturor imobilizărilor necorporale şi corporale cu excepţia imobilizărilor primite în leasing financiar, la recunoaşterea iniţială a acestora (SNC “Contracte de leasing”).

Partea I Modul de calculare a salariului pentru zilele de sărbătoare nelucrătoare conform art. 111 CM al RM Potrivit art. 111 alin. (1)1 din Codul muncii salariaților remunerați în acord sau pe unitate de timp (oră sau zi), pentru zilele de sărbătoare nelucrătoare enumerate la alin. (1), în cazul în care zilele de sărbătoare nelucrătoare nu coincid cu zilele de repaus săptămânal, li se plătește  salariul mediu. În cazul în care zilele de sărbătoare nelucrătoare coincid cu zilele de repaus săptămânal, salariul mediu pentru aceste zile nu se plătește. Întru respectarea prevederilor art. 111 alin. (1)1 din Codul muncii angajatorul este obligat să calculeze salariul mediu pentru o zi lucrătoare reieșind din perioada de decontare de 3 luni.

În Republica Moldova și în România se aplică cele mai mici cote ale impozitului pe venit pentru persoanele fizice nu doar din regiune, dar și comparativ cu alte regiuni. Concluzia a fost făcută în cadrul seminarului cu genericul „Sistemul fiscal în Moldova în comparație cu regiunea. Reforma fiscală în Moldova”, organizat de „Mazars România” și „Taxaco Moldova”, în colaborare cu Asociația Contabililor și Auditorilor Profesioniști (ACAP). Publicația Periodică „Monitorul fiscal FISC.MD” a fost partenerul informațional al evenimentului.

Două persoane fizice, M. în calitate de debitor și G. în calitate de creditor, au încheiat un contract de împrumut bănesc în sumă de 20 000 euro, pe care M. s-a obligat să-l restituie la 10 mai 2015. Din motiv că debitorul nu și-a executat obligația de restituire a împrumutului în termenul stabilit în contract, G. a depus la 15 iunie 2016 cerere de chemare în judecată împotriva M. și soția acestuia, solicitând încasarea în mod solidar a datoriei și cheltuielilor de judecată. Pe parcursul examinării cauzei s-a constatat că M. a decedat la 11 mai 2015, iar la 2 noiembrie 2015 a fost deschisă procedura succesorală, fiind depuse declarații de acceptare a succesiunii de către soția, feciorul, fiica și mama defunctului.

Noul standard IFRS 161, fiind considerat de experți un adevărat „cutremur” contabil, a reușit deja să ridice întrebări la aplicarea practică. Aceasta se datorează faptului că noile reglementări necesita un efort destul de mare de implementare și fac apel la raționamentul profesional.