În Monitorul Oficial din 22 ianuarie 2021 a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 178 din 31 decembrie 2020 privind modificarea şi completarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a Normelor metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar, aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor nr.216 din 28 decembrie 2015. În temeiul articolului 11 alineatul (2) din Legea contabilității nr. 113-XVI/2007 (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.27-34, art.61), întru ajustarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a Normelor metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară

Societatea pe acţiuni (în continuare – SA) este societatea comercială al cărei capital social este în întregime divizat în acţiuni şi ale cărei obligaţii sunt garantate cu patrimoniul societăţii. În conformitate cu art. 2 din Legea nr. 1134/1997 privind societățile pe acțiuni (în continuare – Legea nr.1134/1997), capitalul social al societății se constituie din valoarea aporturilor primite în contul achitării acţiunilor, iar art. 38 alin. (2) din lege stabilește mărimea minimă a acestuia care nu poate fi mai mică de 600 000 de lei.

În primele cinci luni ale anului curent, întreprinderile de transport feroviar, rutier, fluvial şi aerian au transportat 6,1 mil. tone de mărfuri, cu 5,7% mai mult decât în aceiași perioadă din anul 2020, comunică Biroul Național de Statistică.   Astfel, transportul rutier deține poziția de lider în structura mărfurilor cu 83,3% din total, transportând 5,1 mil. tone de mărfuri, cu 15,7% mai mult față de perioada similară din anul precedent. Ponderi considerabile în volumul de mărfuri transportate cu acest tip de transport revin întreprinderilor din municipiul Chişinău (49,5%), regiunile de dezvoltare Centru (30,5%), Nord (12,9%), Sud (5,0%) și UTA Găgăuzia (2,1%).

În articol vor fi examinate aspectele ce țin de perfecționarea documentelor în colectarea ouălor și determinarea adaosului greutății vii a păsărilor, luând în considerare documentele primare și centralizatoare care ar asigura managementul de top cu informațiile necesare în luarea deciziilor referitor la:

Deseori în practică se întâlnesc cazuri când persoana fizică, care desfășoară activitate de întreprinzător prin intermediul gospodăriei ţărăneşti (de fermieri), procură teren cu destinație agricolă în scopul utilizării acestuia în activitatea de întreprinzător. Totodată, terenul procurat nu este înregistrat după gospodăria ţărănească, ci reprezintă proprietatea persoanei fizice, fondatorul gospodăriei ţărănești (de fermieri). În asemenea condiții apare întrebarea cu privire la modul de reflectare în contabilitate a terenului agricol dat.

Interesul primordial al oricărei entități economice este să realizeze profit prin prisma activității sale comerciale. Este evident că orice antreprenor va urmări, pe cât este de posibil, creșterea profitului în propria sa întreprindere, încercând să-și maximalizeze câștigurile și, în același timp, să-și diminueze costurile. Astfel, unii agenți economici apelează la serviciile societăților comerciale de tip offshore, care sunt amplasate în paradisurile fiscale.În momentul de față nu există un consens între state cu privire la activitatea paradisurilor fiscale. Controversa

Serviciul Fiscal de Stat va demara, la data de 14 februarie 2021, acțiuni de verificare a contribuabililor care comercializează flori în piețele autorizate și unitățile de comerț.   Acțiunile respective sunt desfășurate în scopul monitorizării modului de respectare a legislației în vigoare de către contribuabilii sus-menționați.   Autoritatea fiscală națională recomandă tuturor contribuabililor să se conformeze prevederilor legale, iar cumpărătorilor – să solicite bonul de casă la procurarea florilor, astfel contribuind la majorarea nivelului de conformare.   Implicarea fiecăruia va aduce rezultate!

Amenzile aplicate pentru desfăşurarea activității fără de licență în conformitate cu prevederile Legii nr. 845 din 03.01.1992 cu privire la antreprenorial şi întreprinderi, care nu au fost achitate până la 17 august 2018, vor fi anulate în temeiul Legii nr. 180 din 26.07.2018 privind declararea voluntară şi stimularea fiscală.

Guvernul a susținut în cadrul ședinței din 14 iulie curent proiectul hotărârii cu privire la aprobarea Listei produselor alimentare provenite din lanțul alimentar scurt ce urmează a fi plasate în rețelele comerciale în proporție de cel puțin 50% din lungimea liniară a raftului comercial (Lista), care include 132 poziții. Lista a fost elaborată de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (MADRM) întru executarea prevederilor Legii nr. 231/2010 cu privire la comerțul interior, conform căreia (art. 211 alin. (12)) Guvernul urmează să aprobe Lista produselor ce urmează a fi achiziționate de comerciant și expuse în proporție de cel puțin 50% din lungimea liniară a raftului comercial.  

Prețurile medii de consum în luna iunie curent au crescut cu 3,16%, inclusiv la produsele alimentare cu 4,57% și mărfurile nealimentare cu 5,16%, iar la serviciile prestate populației prețurile s-au redus cu 1,53%, informează Biroul Național de Statistică.   Astfel, preţurile medii de consum în luna iunie 2021 faţă de luna mai au crescut cu 0,05%, majorarea fiind determinată de sporirea preţurilor la mărfurile nealimentare cu 0,7% și la serviciile prestate populației cu 0,28%. Totodată, prețurile de consum la produsele alimentare în perioada de raportare s-au diminuat cu 0,78% faţă de luna mai 2021. Reduceri de preţ au fost înregistrate la pomușoare (cu 37,8%) și la legumele proaspete (cu 11,5%).

Subiectul muncii suplimentare este actual și prezintă un interes major atât pentru angajați, cât și pentru angajatori. În ediția din aprilie a revistei „monitorul fiscal FISC.md” am publicat articolul Olgăi Donciu „Restricţii legale privind efectuarea muncii suplimentare”, din care veți afla aspecte importante ce  țin de acest domeniu.   Astfel, trebuie să conștientizăm că efectuarea muncii suplimentare nu poate avea ca efect majorarea duratei zilnice a timpului de muncă peste 12 ore. Autorul în detalii se referă la normele juridice în vigoare cu privire la limitarea efectuării a muncii suplimentare și menționează că, în cazul în care este solicitată prestarea acestei munci, angajatorul este obligat să asigure salariaţilor condiţii normale de activitate, inclusiv cele de securitate şi sănătate în muncă.

Începând cu data de 1 ianuarie 2024, cu unele excepții, au intrat în vigoare mai multe modificări la Codul fiscal privind impozitul pe venit, taxa pe valoare adăugată, accize, impozite și taxe locale, aprobate prin Legea

Conform prevederilor art. 228 alin. (1) din Codul fiscal, prin majorare de întîrziere (penalitate) se semnifică suma calculată în funcţie de cuantumul impozitului, taxei şi de timpul scurs din ziua în care acestea trebuiau plătite, indiferent de faptul dacă au fost sau nu calculate la timp. Aplicarea de către Serviciul Fiscal de Stat sau alt organ abilitat a majorării de întîrziere este obligatorie, independent de forma de constrîngere. Majorarea de întîrziere reprezintă o parte din obligaţia fiscală şi se percepe în modul stabilit pentru impunerea fiscală.

Conform proiectului Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală (FAOAM) pentru anul 2022, prima de asigurare medicală obligatorie în sumă fixă, precum şi cea în formă procentuală din salariu şi din alte recompense vor rămâne neschimbate. Astfel, prima în sumă fixă va constitui 4 056 de lei, iar la achitarea acesteia în primele trei luni ale anului vor fi aplicate reducerile de 50%, 60% şi 75%. Prima în formă procentuală din salariu va fi păstrată la nivel de 9%. Proiectul legii a fost examinat de Consiliul de administraţie al Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină (CNAM).

Partea a doua a articolului oferă o analiză detaliată a activităților desfășurate de comisia de cenzori (în continuare – comisia), având ca obiectiv principal asigurarea unei administrări eficiente și consolidarea mecanismelor de control intern în cadrul Asociațiilor de economii și împrumut (în continuare – AEÎ) din Republica Moldova.

Produsul Intern Brut (PIB) estimat pentru primele trei luni ale anului curent a constituit 46,5 mld. lei și, comparativ cu aceiași perioadă din anul 2020, a crescut cu 1,8% la seria brută și cu 0,1% – la seria ajustată sezonier, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. La creșterea PIB în perioada de referință au contribuit, în special, industria extractivă și cea prelucrătoare; producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat; distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor și activităţile de decontaminare, care au deținut o pondere de 15,7% la formarea PIB și o creștere a valorii adăugate brute (VAB) pe activitățile respective cu 6,1%.  

Inițiativa legislativă lansată de un grup de deputați prevede introducerea cotei zero a impozitului pe venit pentru persoanele juridice, gospodăriile ţărăneşti (de fermieri) şi întreprinzătorii individuali cu condiţia că venitul obţinut va fi direcţionat spre investiţii în dezvoltarea producției proprii (lucrări, servicii). Aceasta, în opinia autorilor, va crea condiţii pentru atragerea investițiilor și relansarea economică, va asigura achiziţionarea, repararea, modernizarea fondurilor fixe, majorarea activelor curente în scopul creşterii volumului de producţie şi/sau producere a unor noi tipuri de produse, lucrări, servicii.

Modul de întocmire şi prezentare a situațiilor financiare individuale este reglementat de următoarele acte normative: -Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017 (Legea nr.287/2017); -Standardul Național de Contabilitate „Politici contabile, modificări ale estimărilor contabile, erori și evenimente ulterioare”, aprobat prin ordinul Ministrului Finanţelor nr.118 din 06.08.2013 (OMF nr. 118/2013);

 În scopul prevenirii comerțului ilicit cu flori, fără documentarea tranzacțiilor prin echipamentele de casă și control, Serviciul Fiscal de Stat va desfășura la data de 8 martie 2021 acțiuni de monitorizare și verificare la contribuabilii care comercializează flori în piețele autorizate și unitățile de comerț de pe întreg teritoriul Republicii Moldova.   Acțiunile se vor axa pe întreprinderea măsurilor de conformare, prin monitorizarea aplicării de către comercianți a ECC la efectuarea decontărilor în numerar, înregistrarea conformă a activității de întreprinzător într-o formă juridică de organizare.

Datoria de stat administrată de Guvern, conform datelor de la sfârșitul lunii martie 2021, a atins nivelul de 70,9 mld. lei. Datoria internă, care deține ponderea 44,4% în valoarea totală a datoriei de stat, a însumat 31,5 mld. lei și s-a majorat cu 32,1% față de aceeași perioadă din anul precedent, iar datoria de stat externă, având o pondere de 55,6% în total, a atins 39,4 mld. lei, înregistrând o creștere cu 30,2%. Datele sunt reflectate în Raportul lunar privind evoluția social-economică a Republicii Moldova, făcut public de Ministerul Economiei și Infrastructurii. Majorarea nivelului de îndatorare a țării este rezultatul împrumuturilor interne și externe la care a recurs Guvernul țării în contextul pandemiei.