Instituția publică „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (CTIF) și Primăria mun. Chișinău au încheiat joi, 4 iunie, un acord de colaborare interinstituțională privind dezvoltarea și îmbunătățirea calității funcționării sistemelor informaționale în domeniul finanțelor publice și contabilității din cadrul subdiviziunilor structurale municipale.  Documentul stabilește relațiile de cooperare între părți pentru asigurarea transparenței și operaționalizării serviciilor contabile și financiare ale subdiviziunilor structurale și entităților economice din subordinea Primăriei mun. Chișinău.

Declarația cu privire la impozitul pe venit (forma VEN12) se completează în conformitate cu Anexa nr.2 „Modul de completare a Declarației cu privire la impozitul pe venit” la Ordinul MF nr. 153/2017 și urmează a fi depusă în mod obligatoriu de următoarele categorii de contribuabili:

În cazul achitării plăților pentru produsele alimentare cu tichetul pe purtători de hârtie, suma procurării poate fi mai mică decât valoarea nominală a tichetului, iar comerciantul este limitat prin lege să ofere restul în bani. Ce se întâmplă cu surplusul de bani, care se acumulează la comerciant? Cum va fi contabilizat? La procurarea produselor alimentare cu o valoare mai mică decât valoarea nominală a tichetului, diferența nu se rambursează sub formă de bani.

În procesul desfăşurării activităţii comerciale, întreprinzătorul intră în diverse raporturi juridice cu alţi reprezentanți ai circuitului economic, majoritatea raporturilor având drept scop obţinerea de profit și de cele mai dese ori îmbracă forma unor contracte, astfel realizându-se activitatea de producere şi circulaţie a mărfurilor, executarea de lucrări şi prestarea de servicii. Succesul activităţii comerciale depinde de executarea cu buna credinţă şi la timp a obligaţiilor de către toţi întreprinzătorii participanţi la raporturile juridice, în conformitate cu contractele încheiate. Respectiv, orice derogare de la prevederile acestora pot provoca consecințe negative pentru una din părțile contractante, inclusiv insolvabilitatea. În continuare vom examina unele aspecte ce tin de aplicarea procedurii insolvabilităţii asupra întreprinzătorului individual.

Potrivit art. 141 alin.(2) din Codul fiscal, plăţile salariale efectuate angajaţilor sau în folosul acestora de către rezidenţii parcurilor pentru tehnologia informaţiei în baza legislaţiei muncii şi actelor normative ce conţin norme ale dreptului muncii nu generează obligaţii suplimentare privind impozitul pe venit aferent acestor plăţi conform titlului II din Codul fiscal, impozitul în cauză fiind inclus în componenţa impozitului unic reglementat de cap.1 titlul X din Codul fiscal.

Partea I §7. TREI ÎNTREBĂRI-CHEIE Pentru practician, la aplicarea noului regim al clauzelor abuzive sunt decisive răspunsurile la următoarele trei întrebări-cheie: 1) cine este profesionist și cine este consumator? 2) când o clauză este individual negociată? 3) când o clauză este abuzivă? În cele ce urmează vom încerca să găsim răspunsul la ele prin prisma noilor reglementări.

Ministerul Finanțelor propune spre consultare proiectul hotărârii cu privire la aplicarea echipamentelor de casă și de control la efectuarea decontărilor. Documentul a fost elaborat în contextul intrării în vigoare a Legii nr. 118 din 5 iulie 2018 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, prin care au fost substituite noțiunile aferente dispozitivelor și sistemelor pentru înregistrarea operațiunilor în numerar cu noțiunea echipamente de casă și de control.

Pe parcursul ultimei săptămâni, prin intermediul Programului guvernamental „Prima Casă” au fost procurate alte 35 de locuințe, astfel numărul total al beneficiarilor ajungând la 4148 persoane. Suma totală a creditelor acordate de către bănci în cadrul Programului constituie 2.075.905.042,86 lei, iar valoarea garanțiilor active este de 1.037.952.521,43 lei. Din 4148 beneficiari, 2910 sunt familii, iar 1238 — tineri necăsătoriți, vârsta medie a solicitanților fiind de 31,2 ani.

Aspecte generale Parteneriatul public-privat (PPP) se bazează pe cooperarea între partenerul public şi partenerul privat asumându-şi riscurile şi responsabilitățile în scopul sporirii eficienței patrimoniului public în baza unui contract.

Notă: Pentru o mai bună înțelegere a materialului prezentat în articol, autorii recomandă consultarea articolelor „Implicații fiscale ale statutului de rezident și nerezident al cetățeanului străin la determinarea obligației privind impozitul pe venit”1 și „Determinarea obligațiilor privind impozitul pe venit în cazul desfășurării activității pe teritoriul țării de către o entitate străină”2 ale acelorași autori. Veniturile salariale și alte venituri personale (venituri independente, activități sportive și de agrement, pensii, burse) ale persoanelor fizice nerezidente reprezintă un subiect pe cât de interesant, pe atât de complicat în știința impozitării internaționale. În mare parte, în funcţie de modul de impozitare a acestor venituri într-o țară sau alta, aceasta poate accelera sau diminua mobilizarea forței de muncă internaționale.

Ce impozite se reţin şi se calculează la acordarea de către angajator a unui împrumut angajatului? Prin contractul de împrumut o parte (împrumutător) se obligă să dea în proprietate celeilalte părţi (împrumutatul) bani sau alte bunuri fungibile, iar aceasta se obligă să restituie banii în aceeaşi sumă sau bunuri de acelaşi gen, calitate şi cantitate, la expirarea termenului pentru care i-au fost date, după cum prevede art. 867 din Codul civil. În cazul când angajatorul acordă salariatului un împrumut, suma dobânzii pentru acest îmrumut se consideră facilitate acordată de angajator.

Republica Moldova urmează să achite cotele de membru și datoriile pe care le are față de organizațiile internaționale în sumă de circa 64 mil. lei. O hotărâre în acest sens a fost aprobată de Cabinetul de miniștri în ședința din 16 mai curent. Potrivit hotărârii, țara noastră este membră a 71 de organizații. Cei mai mulți bani vor fi achitați Consiliului Europei — peste 7 mil. lei.

Conform art. 93 pct. 3) din Codul fiscal, livrare de mărfuri reprezintă transmitere a dreptului de proprietate asupra mărfurilor prin comercializarea lor, schimb, transmitere gratuită, transmitere cu plată parţială, împrumutul bunurilor fungibile, cu excepţia mijloacelor băneşti, achitarea salariului în expresie naturală, prin alte plăţi în expresie naturală, prin comercializarea mărfurilor gajate în numele debitorului gajist, prin transmiterea mărfurilor în baza contractului de leasing financiar; transmitere a mărfurilor de către comitent comisionarului, de către comisionar cumpărătorului, de către furnizor comisionarului şi de către comisionar comitentului în cadrul realizării contractului de comision.

Prin intermediul Programului guvernamental „Prima Casă” au fost procurate până în prezent 4205 locuințe. Suma totală a creditelor acordate de către bănci constituie 2,1 miliarde lei, iar valoarea garanțiilor active este de 1,052 miliarde lei. Din 4205 beneficiari 2954 sunt familii, iar 1251 sunt tineri necăsătoriți. Vârsta medie a solicitanților este de 31,2 ani. De asemenea, din numărul total al beneficiarilor, 606 persoane beneficiază de compensații de la bugetul de stat în cadrul programului Prima Casă 2, 1537 – în cadrul programului Prima Casă 3, iar 311 – în cadrul programului Prima Casă 4.

Regulamentul privind organizarea jocurilor de noroc prin intermediul rețelelor de comunicații electronice prevede că sistemul informatic central al organizatorului trebuie să deţină interfaţă care să ofere Serviciului Fiscal de Stat posibilitatea de a se conecta la acesta permanent în scopul verificării vânzărilor organizatorului. În ședința din 1 august curent Guvernul a aprobat Regulamentele-tip privind organizarea și desfășurarea activității în domeniul jocurilor de noroc, ce constituie monopol de stat.

Particularitățile anului 2020 au determinat necesitatea identificării și promovării unor măsuri ce au drept scop atenuarea efectelor crizei pandemice și relansarea economiei naționale, prin diminuarea presiunii fiscale, implementarea de noi mecanisme de subvenționare, de comun cu perfecționarea reglementărilor fiscale prin reguli clare de impozitare bazate pe echitate, simplitate și asigurarea previzibilității impunerii. În acest sens, se propune redarea concisă a modificărilor de natură fiscală și vamală pentru anul 2021, care se regăsesc în Legea nr. 257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative (Legea nr. 257/2020) și Legea nr. 60/2020 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificare a unor acte normative (Legea nr. 60/2020) pentru o viziune de ansamblu asupra reglementărilor ce produc efecte juridice începând cu 1 ianuarie 2021.

De la lansarea Programului de stat „Prima Casă” până în prezent au fost procurate 4235 locuințe. Alte 18 cereri au fost acceptate și urmează a fi semnate contractele de garanție. Suma totală a creditelor acordate de către bănci este de 2,12 miliarde lei, iar valoarea totală a garanțiilor active constituie 1,06 miliarde lei. Totodată, 23 de garanții au fost stinse pe motivul rambursării anticipate a creditului.

Banca Națională a Moldovei (BNM) impune un șir de măsuri care să prevină răspândirea virusului COVID-19 și care să asigure în continuare funcționalitatea sistemului financiar-bancar al țării. Măsurile sunt necesare pentru a proteja sănătatea angajaților băncilor și a clienților lor pentru ca aceștia să beneficieze fără întrerupere de serviciile solicitate. În acest sens, BNM îndeamnă cetățenii să respecte strict regulile de comportament și de igienă, iar dacă prezența fizică nu este obligatorie, se recomandă utilizarea sistemelor de deservire la distanță, a instrumentelor și serviciilor de plată fără numerar, cum ar fi aplicațiile internet-payments, mobile payments, cardurile de plată, transferul de credit (ordinul de plată), care permit efectuarea plăţilor de la orice calculator sau dispozitiv mobil.

Prin Hotărârea Guvernului nr. 684 din 11 iulie 2018 a fost aprobat Regulamentul cu privire la evaluarea, administrarea și valorificarea bunurilor infracționale (sechestrate), care a intrat în vigoare din data de 12 octombrie 2018 (în continuare – Regulament), care stabilește principiile, organizarea şi desfășurarea activității de evaluare, administrare şi valorificare a bunurilor infracţionale.

Cumpărătura de control, conform art. 224 alin. (1) din Codul fiscal (CF), este o modalitate de control, exprimată în crearea artificială de către funcționarul fiscal a situației de procurare a bunurilor materiale, de efectuare a comenzii de executare a lucrărilor sau de prestare a serviciilor fără scopul de a le achiziționa (consuma) sau de a le comercializa. Cumpărătura de control poate fi efectuată atât în monedă națională, cât și în valută străină. Amintim că, în condițiile art. 214 alin. (1) din CF, controlul fiscal are drept scop verificarea modului în care contribuabilul respectă legislația fiscală într-o anumită perioadă sau în câteva perioade fiscale. Acesta este exercitat de Serviciul Fiscal de Stat (SFS) și/sau de un alt organ cu atribuții de administrare fiscală, în limitele competenței, la fața locului și/sau la oficiul acestuia.