Filtru de căutare
Perioada publicării
de la
până la
Compartiment pagină
Subcompartiment pagină
Catalogul tematic
Catalogul autorilor
Catalogul revistelor
Catalogul instituțiilor
Cuvânt cheie
Căutați pe google
În cadrul ședinței din 21 octombrie a Executivului a fost aprobată decizia de inițiere a negocierilor și semnarea Protocolului de amendare a Acordului privind comerțul liber dintre Guvernele Republicii Moldova și al Ucrainei. Acesta prevede revizuirea regulilor de determinare a originii mărfurilor, aplicate de părți aplicate în cadrul comerțului bilateral. Aprobarea amendamentelor vine în contextul în care Ucraina aplică din luna ianuarie 2019 prevederile Convenției cu privire la regulile de origine preferențiale Pan-Euro-Mediteraneene în comerțul cu Uniunea Europeană, la care țara noastră este membru încă din anul 2015. Conform Protocolului II al Acordului de Asociere RM-UE, Moldova aplică prevederile Convenției în comerțul cu țările UE.
Stimați abonați, venim cu o noutate bună pentru DVS! În curând va ieși din tipar o ediție specială marca ”Monitorul fiscal FISC.md”! Este vorba despre ,,Actele normative de reglementare a contabilității în sectorul corporativ” care va include: - Legea contabilității și raportării financiare; - Standardele Naționale de Contabilitate (SNC) 2020; - Indicațiile metodice; - Planul general de conturi contabile. Ediția va fi disponibilă în limbile română și rusă. Prețuri: fără livrare - 400 lei cu livrare – 450 lei. Cere contul de plată la nr de telefon: 022 822 028 022 822 024 sau faceți comanda aici Notă : SNC 2020 nu este inclus în abonamentele P.P. ”Monitorul fiscal FISC.md”. Pentru procurare tastează AICI
Se consideră finisată repatrierea mijloacelor bănești în cazul în care în contractul de export valuta contractuală este dolari SUA/euro, în declarațiile de export de asemenea este indicată valută străină, iar nerezidentul, în adresa căruia se efectuează exportul de mărfuri, achită marfa dată în lei moldovenești? Potrivit prevederilor art. 2 din Legea nr. 1466/1998 privind reglementarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri și servicii provenite din tranzacțiile economice externe, repatrierea mijloacelor bănești reprezintă încasarea de la
Centrul de instruire în finanțe din cadrul Instituției Publice „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” a organizat și desfășurat, pe parcursul anului 2020, cursuri de instruire pentru angajații Instituției, cât și cursuri/seminare de instruire pentru contribuabili. Domeniile cursurilor vizate țin direct de profilul Centrului, respectiv de activitatea finanțelor publice, fiscală, vamală, după cum urmează:
În Monitorul Oficial din 23 noiembrie curent Curtea de Conturi a publicat Hotărârea cu privire la Raportul auditului situațiilor financiare consolidate ale Ministerului Apărării la 31 decembrie 2017. Curtea menționează că, deși Ministerul Apărării și entitățile din subordine au efectuat autoevaluarea sistemului de management financiar și control, fiind emisă Declarația de bună guvernare, în vederea asigurării bunei guvernări a resurselor financiare publice și a patrimoniului public, auditul a constatat unele deficiențe în gestionarea mijloacelor financiare și a bunurilor publice.
Prevederi privind gestionarea mijloacelor bănești în numerar Normele pentru efectuarea operațiunilor de casă în economia națională a Republicii Moldova (Normele) sunt aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 764 din 25.11.1992 (HG nr. 764/1992). Conform Normelor menționate, toate întreprinderile de stat, cooperatiste, pe acţiuni, de arendă colective, mixte, obștești etc., asociaţiile, organizaţiile și instituţiile (în continuare – întreprinderi), indiferent de statutul lor juridic, sunt obligate să consemneze mijloacele lor bănești în instituțiile financiare.
(Continuare. Partea I în nr. 2 (72), 2022). Mărimea pierderilor agricole prognozate spre recuperare de către entitatea cu activitate extractivă în cazul în care pe terenul atribuit se află o plantație perenă (vie sau livadă roditoare)este compusă din două părți: pierderi provenite din roada nerecoltată;
Impozitul pe venit de la plățile nedeclarate și neachitate la buget ar putea constitui cel puțin 1345,5 mii lei. Totodată, neconformitățile admise de agenți economici care au achitat salariul în plic sunt semnificative și pentru bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS) și fondurile asigurărilor obligatorii de asistență medicală (FAOAM). Acestea ar putea constitui 4252,9 mii lei. Datele au fost făcute publice în cadrul unei ședințe ale Curții de Conturi de la sfârșitul anului 2018, în care a fost prezentat raportul auditului conformității privind „Declarările salariale, a plăților la bugetul public național și impactul asupra drepturilor sociale ale cetățenilor” în anii 2015-2017.
Comisia parlamentară economie, buget și finanțe a organizat audieri publice pe marginea pachetului de amendamente legislative pentru digitalizarea economiei. La eveniment au participat autorii documentului – Ministerul Economiei și Infrastructurii în comun cu reprezentanții Consiliului Economic pe lângă Prim-ministrul RM, autoritățile publice responsabile de domeniile de reglementare vizate în proiect, reprezentanți ai comunității de afaceri și deputați din Parlament. În cadrul evenimentului au fost prezentate raționamentele necesității urgentării procesului de digitalizare a interacțiunilor dintre Guvern, Cetățean și Business, precum și soluții de ajustare corespunzătoare a cadrului legal existent. Astfel, autorii proiectului propun ajustări la 30 de legi, care să elimine o serie de restricții și impedimente.
Deși a fost instituit cadrul normativ și instituțional pentru dezvoltarea și evidența resurselor și sistemelor informaționale de stat, acesta nu este pe deplin aplicat și funcțional, necesitând a fi ajustat la realitățile tehnologice și instituționale actuale, menționează Curtea de Conturi în Raportul de audit al performanței privind evidența resurselor și sistemelor informaționale de stat. Documentul a fost publicat vineri, 23 noiembrie curent în Monitorul Oficial. Conform documentului, se atestă lipsa unei evidențe centralizate a resurselor şi sistemelor informaționale de stat. Astfel, unele instituții își creează independent sisteme informaționale (SI) nerespectând cadrul regulator în domeniu, inclusiv fără elaborarea și coordonarea conceptelor tehnice în modul stabilit.
Rapoartele financiare consolidate ale Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene oferă, sub toate aspectele, o imagine reală și fidelă a situațiilor patrimoniale și financiare ale ministerului la 31 decembrie 2017 și corespund cadrului de raportare financiară aplicabil. Este concluzia Curții de Conturi ca urmare a efectuării unui audit la MAEIE. Neregulile depistate, în ansamblul lor, nu au afectat autenticitatea și fidelitatea informațiilor din rapoartele financiare, preponderent fiind generate de unele carențe ale prevederilor politicilor contabile, precum și ale unor procese operaționale, se spune în Raport.
Vă propunem un interviu realizat cu Liliana Mosorete, directorul financiar „CET-Nord” SA, care a fost publicat în nr. 2(65), în care ne vorbește despre ultimele rezultatele ale companiei, provocări și planuri de viitor. - În ultimii ani CET-Nord SA a trecut printr-un proces amplu de reorganizare. Ce presupune acest proces? - „CET-Nord” este o entitate de interes public care prestează un serviciu social important de asigurare a municipiului Bălți cu agent termic. Totodată, compania produce energie electrică în cogenerare. Eficiența activității întreprinderii este asigurată și depinde, în mare parte, de modul de organizare a proceselor. Din acest motiv ne-am determinat să recurgem la reorganizarea întreprinderii, lucru care ne-a permis să reducem cheltuielile operaționale și să creștem veniturile.
Încheierea contractelor de sponsorizare, de donaţie filantropică, precum şi de alte finanțări, inclusiv alocaţii de la instituții bugetare,este deja în sine o realizare pentru beneficiarul acestora. Totodată, îndeplinirea condițiilor contractuale, de rând cu cele statutare, precum şi îndeplinirea cerințelor legislației în vigoare, au o mare influență asupra regimului fiscal privind scutirea de plata impozitului pe venit, dar şi privind obligațiunea de aplicarea TVA referitor la operațiunile ce țin de obținerea finanțărilor de către beneficiar.
Conform datelor prezentate în cadrul Conferinței Naționale pentru Antreprenoriat Social (Ediția VI) desfășurate în regim online pe data de 16 februarie, economia socială în Uniunea Europeană acoperă peste 14,5 mil. de angajați, ceea ce reprezintă circa 6,5% din populația aptă de muncă, iar 1 din 4 întreprinderi create în țările europene este o întreprindere socială. În Republica Moldova acest fenomen este încă la etapa incipientă de dezvoltare, unul din motive fiind nivelul scăzut de conștientizare al conceptului de antreprenoriat social.
BPO (business process outsourcing) desemneaza acele activitati externalizate de către o companie către un terț și este unul din domeniile cu cea mai mare rata de angajabilitate la momentul actual. În cadrul BPO se evidențiază zona de call-center, cu o pondere semnificativă în special în ceea ce privește numărul de angajați. Republica Moldova a devenit locul ideal pentru serviciile near-shore ca rezultat al unui sistem de învățământ cu rezultate satisfăcătoare ca medie și a forței de munca de bună calitate. Conform Association Business Service Leaders (ABSL), industria BPO/call-center a crescut cu 10-30% în ultimii ani și continuă să se extindă de la an la an. Principalii jucători din industrie prezic că aceasta poate sa ajungă domeniul cu cea mai mare angajabilitate. Prin urmare, se impune necesitatea investigării veniturilor generate de angajații acestui sector, din punct de vedere fiscal și contabil.
În Monitorul Oficial nr. 133-141 (6050-6058) de mâine, 27 aprilie 2018, vor fi publicate următoarele documente oficiale. PARTEA I Legi, hotărâri ale Parlamentului Republicii Moldova, decrete ale Preşedintelui Republicii Moldova Curtea de Conturi a Republicii Moldova publică • Hotărâre privind Raportul auditului performanței „Performanța sectorului feroviar este dependentă de implementarea coerentă a guvernanței corporative și de investițiile efectuate în acest domeniu” (nr. 8, 26 martie 2018)
Veniturile reprezintă creșteri ale beneficiilor economice înregistrate în cursul perioadei de gestiune, sub forma intrărilor de active sau majorării valorii acestora, sau a diminuării datoriilor care au drept rezultat creșteri ale capitalului propriu, cu excepția creșterilor legate de contribuțiile proprietarilor. Venitul cuprinde numai afluxul global de avantaje economice obținute sau care urmează să fie obținute de entitate în conturile acesteia. Veniturile anticipate reprezintă sumele primite (calculate) în perioada de gestiune, dar care urmează a fi atribuite la veniturile curente ale perioadelor viitoare.
Autoritățile planifică să introducă în Codul fiscal scutirea de la plata impozitului pe imobil deținute de către întreprinderea socială de inserție, în scopul promovării și încurajării acestui sector. Acțiunea este inclusă în proiectul Programului Național de Dezvoltare a Antreprenoriatului Social pe anii 2021-2025. Proiectul de hotărâre pentru aprobarea Programului a fost inclus pe agenda ședinței secretarilor generali din 10 decembrie curent. Astfel, Programul conține patru obiective specifice:
Ministerul Finanțelor și Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare (IDA) au semnat Acordul privind a III-a Finanțare Adițională pentru Proiectul „Agricultura Competitivă în Moldova MAC-P”, în valoare de 13,5 mil. euro. Astfel, Acordul vizează instituirea unui sistem complet de management al subproduselor de origine animalieră. În cadrul componentei se prevede construcția unei instalații de distrugere/prelucrare a deșeurilor de origine animală nedestinate consumului uman, care ar fi o soluție reală pentru menținerea situației epizootice favorabile din țară, inclusiv pentru protecția mediului, și ar facilita includerea Republicii Moldova în lista țărilor cu drept de export în Uniunea Europeană a produselor zootehnice.
Organizațiile de creditare nebancară (OCN) reprezintă entități care potrivit Legii nr.1/2018 cu privire la organizațiile de creditare nebancară (Legea nr.1/2018) au dreptul să desfășoare cu titlu profesional doar activități de creditare nebancară, și anume: acordarea de credite nebancare și leasing financiar. În ultimii ani, OCN au devenit o alternativă tot mai răspândită de accesare a resurselor financiare necesare, în special în rândul persoanelor fizice, fapt ce se explică prin rapiditatea și simplitatea procedurii de obținere a împrumuturilor. Comparativ cu băncile comerciale, la solicitarea unui credit în cadrul OCN, nu este obligatoriu prezentarea confirmării veniturilor obținute, termenul de examinare a
Autentificare
Autentificarea se poate efectua cu ajutorul adresei de E-mail sau a Login-ului
E-mail/Login *
Parola *
Contul de utilizator a fost creat cu succes. Pentru confirmarea înregistrării accesați linkul expediat la e-mailul indicat în formularul de înregistrare, care este valabil până la 30 zile calendaristice
Adresează-ne o întrebare
Dorești să obții un răspuns rapid si complex sau să ne sugerezi tematica unui articol necesar procesului tău de lucru? Loghează-te, expediază întrebarea sau sugestia și primești răspunsul experților în cel mai scurt timp la adresa de e-mail sau în profilul tău de pe pagină.
E-mail *
Comanda serviciului prin telefon
Introduceți corect datele solicitate și în scurt timp veți fi contactat de un operator
Prenumele *
Numele *
E-mail *
Telefon *
Feedback
Pentru monitorizarea statutului de prelucrare a Feedbackului expediat, recomandăm inițial să parcurgeți procesul de autentificare pe portal. Astfel, mesajul de răspuns din partea PP „Monitorul Fiscal FISC.md” la feedback se va salva și afișa în Profilul Dvs. În cazul expedierii feedback-ului fără a fi autentificat pe portal, mesajul va fi remis la adresa de e-mail.
E-mail *
E-mail *