Un compartiment distinct al raportului conducerii îl reprezintă Capitolul privind Guvernanța corporativă. În conformitate cu art. 23, alin. (8) din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017 (Legea nr. 287/2017), obligativitatea prezentării acestui compartiment al raportului le revine tuturor entităților de interes public, ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată.   Termenul de guvernanță, cu toate că nu se regăsește în dicționarul limbii române, fiind un echivalent pentru englezul „governance” înseamnă conducere, administrație. În consecință, putem afirma că conceptul de guvernanță corporativă reprezintă conducerea în ansamblu a întregii entități prin implementarea unui sistem de control eficient, asigurând astfel că afacerea este condusă în interesul investitorilor și al părților interesate.

Pe rolul Judecătoriei Chișinău se află o cauză penală privind învinuirea unei persoane de comiterea infracțiunii de escrocherie. În cadrul urmăririi penale, avocatul inculpatului a înaintat cereri prin care a solicitat ridicarea mai multor acte originale de la partea vătămată și a formulat o cerere prin care a solicitat implicarea instanței în obținerea probelor, în special prin a-i cere Serviciului Fiscal de Stat (SFS) să prezinte Declarația persoanei fizice cu privire la disponibilul de mijloace bănești la situația din 1 ianuarie 2012, depusă de către partea vătămată. Documentele au fost solicitate cu scopul de a efectua o expertiză grafoscopică pentru a demonstra că înscrisurile nu au fost semnate la data declarată de partea vătămată, fiind fictive și neavând la bază o tranzacție reală de împrumut.

Sectorul horticol înregistrează în ultimi ani o creştere atât a volumului de producţie, cât şi a exporturilor, în special ca efect al eforturilor producătorilor agricoli, dar şi ale statului prin implementarea politicii de subvenţionare. Pentru susținerea în continuare a sectorului, autoritățile au elaborat Programul de dezvoltare a horticulturii pentru anii 2020-2026. Documentul a fost examinat în cadrul ședinței secretarilor de stat. Programul are patru obiective generale: • acces îmbunătăţit la pieţe • dezvoltarea accelerată prin investiţii şi inovare

Republica Moldova ar putea beneficia de un acord de finanțare în sumă de circa $20,87 mil. – credit pe termen lung și $5,537 mil. – grant nerambursabil pentru realizarea proiectului „Îmbunătățirea Capacităților pentru Transformarea Zonei Rurale” (IFAD VIII). Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului propune spre consultare proiectul Decretului Președintelui RM privind inițierea negocierilor asupra proiectului Acordului de Finanțare dintre Republica Moldova și Fondul Internațional pentru Dezvoltarea Agricolă. În componența delegației oficiale pentru negocierea proiectului vor fi incluși reprezentanți ai Ministerului Finanțelor, Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene, Ministerului Justiției, Ministerului Economiei și Infrastructurii și Cancelariei de Stat, precum și ai MADRM.

În şedinţa de ieri Guvernul a aprobat o serie de modificări cu privire la modul de repartizare a mijloacelor din Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural. Documentul prevede alocarea anuală a cel puțin 5% din valoarea totală a Fondului pentru finanțarea proiectelor mici de start-up, inițiate de tineri și femei fermieri.

Viceprim-ministrul Serghei Pușcuța și Secretarul de stat Tatiana Ivanicichina au participat ieri, 22 ianuarie 2020, la întâlnirea cu primarii din toată țara, organizată de Guvernul Republicii Moldova. În discursul său, Secretarul de stat, dna Tatiana Ivanicichina a prezentat reprezentaților autorităților publice locale rezultatele după primul an de implementare a Legii privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, menționând că până în prezent circa 90% din angajați din acest sector au beneficiat de majorări salariale: „Este un sistem care elimină elementele discriminatorii în stabilirea salariilor pentru funcții cu încărcătură similară și reduce discrepanța între cel mai jos și mai mare salariu. De asemenea, această lege oferă perspectivă și garantează majorarea anuală a salariilor, precum și stabilește un sistem motivant pentru tinerii angajați”.

Astăzi, 30 ianuarie 2020, în cadrul Serviciului Fiscal de Stat a avut loc lansarea oficială a concursului „Loteria fiscală”. Prin intermediul acestuia organul fiscal și-a propus să contribuie la sensibilizarea cetățenilor de a efectua achitări cu utilizarea cardului bancar și de a promova achitările fără numerar. După cum a menționat Corina Pavlișciuc, șefa Direcției cooperare și schimb de informații, acest instrument este utilizat pe larg în mai multe țări, ceea ce contribuie la majorarea transparenței activității financiare, dar și la dezvoltarea economică per ansamblu.

§1. INTRODUCERE Codul civil al R. Moldova, în redacția adoptată la 6 iunie 2002 (pe care în continuare –„redacția anterioară”), deși avea o reglementare oarecum bună și detaliată a rezoluțiunii contractului, nu tot timpul era clară și unitară. Legea privind modernizarea Codului civil (CC) și modificarea unor acte legislative nr. 133 din 15 noiembrie 20181 (în continuare – „Legea de modernizare”), introduce un nou capitol în Cartea a 3-a, Titlul I, al CC, denumit Neexecutarea obligației, care cuprinde art. 901-946. El este unul din capitolele-cheie ale modernizării propuse la CC. În primul rând, fiindcă reglementările sale înlocuiesc complet nu doar fostul capitolul V (Efectele neexecutării obligației), ci

Bunurile atribuite la categoria de mijloace fixe sunt unul dintre cele mai valoroase și importante elemente de evidență contabilă pe care le dețin autoritățile/instituțiile bugetare (entități bugetare). Autoritățile/instituțiile bugetare utilizează „Planul de conturi contabile în sistemul bugetar1 și Normele metodologice privind evidența contabilă și raportarea financiară în sistemul bugetar”, aprobat prin Ordinul MF nr. 216 din 28.12.20152 (OMF nr. 216/2015), conform cărora activele se clasifică în 2 clase: • clasa 3 – active nefinanciare, și • clasa 4 – active financiare.

Fondul de pensii facultative este fondul fără personalitate juridică, constituit prin contract de societate civilă încheiat în formă scrisă, care funcționează în baza principiului de finanțare prin capitalizare cu unicul scop – de a furniza pensii facultative. Acestea sunt prevederile proiectului de lege referitor la fondurile de pensii facultative, care a fost elaborat și înaintat spre consultări publice de către Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) care, după aprobare și intrarea în vigoare a legii, va fi și autoritatea competentă de punerea acesteia în aplicare. Conform autorilor proiectului, acesta transpune Directiva (UE) 2016/2341 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2016 privind activitățile și supravegherea instituțiilor pentru furnizarea de pensii ocupaționale.

Entitățile bugetare gestionează patrimoniul public, care, în cea mai mare parte, este contabilizat în subclasa 31 Mijloace fixe. Contabilitatea operațiunilor de scoatere din evidență a mijloacelor fixe uzate și care nu se mai utilizează în activitatea acestora are o serie de particularități. În acest articol vom pune accent pe următoarele aspecte ale contabilității operațiunilor de casare a mijloacelor fixe în autoritățile/instituțiile bugetare:

În conformitate cu prevederile art. 52 alin. (1) din Codul fiscal, la organizații necomerciale sînt atribuite organizațiile înregistrate în conformitate cu legislația în vigoare, şi anume: a) asociaţia obştească – conform Legii nr.837-XIII din 17 mai 1996 cu privire la asociaţiile obşteşti; a1) asociaţia de coproprietari în condominiu – conform Legii condominiului în fondul locativ nr.913/2000;

Lista proiectelor de asistență tehnică în derulare, care cad sub incidența tratatelor internaționale pentru aplicarea scutirilor la impozitul pe venit, accize, taxele vamale, taxele pentru efectuarea procedurilor vamale, taxele pentru mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului, precum şi a scutirii de TVA cu drept de deducere pentru mărfurile și serviciile destinate acestora, va fi actualizată. Cabinetul de miniștri a aprobat ieri, 21 noiembrie 2018, un proiect de hotărâre de Guvern ce prevede completarea anexei nr.1 din Hotărârea nr. 246/2010 cu privire la modul de aplicare a facilităților fiscale și vamale aferente realizării proiectelor de asistență tehnică şi investițională în derulare.

În primele zece luni ale anului curent, în Fondul de asigurare obligatorie de asistenţă medicală (FAOAM) au fost acumulate venituri în sumă de 3,9 mld. lei, anunță Compania Națională de Asigurări în Medicină. Astfel, acumulările sunt creştere cu peste 17% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, când au fost înregistrate 3,4 mld. lei. Potrivit datelor, cea mai mare parte a acumulărilor a revenit primelor de asigurare medicală în cotă procentuală din salariu, care au atins cifra de peste 3,8 mld. lei, cu aproximativ 572 mil. lei mai mult faţă de perioada similară din 2018.

Capitolul I Modul de întocmire a bilanțului Bilanțul reprezintă situația financiară care reflectă poziția patrimonială și financiară a Asociației de economii și împrumut (AEÎ). El cuprinde informațiile aferente soldurilor existente la data raportării privind activele și pasivele, divizate în elemente de capital propriu și datorii.

Dacă licența de desfășurare a activității pe piața de capital a fost retrasă în baza deciziei Comisiei Naţionale a Pieței Financiare, în baza hotărârii definitive și irevocabile a instanţei de judecată sau, în cazul băncilor comerciale, în baza deciziei Băncii Naționale, persoana nu mai are dreptul să solicite o altă licență sau autorizație pentru desfășurarea activității pe piața de capital. Prevederea se conține într-un proiect de lege ce stipulează modificarea Legii privind piața de capital.

Întreprinderea Mixtă ,,N” SRL (în continuare ,,N” SRL) a depus cerere de chemare în judecată înpotriva Agenția Servicii Publice (ASP) și SRL ,,N.T.” (România) cu privire la contestarea actului administrativ, excluderea din componența asociaților și stabilirea unor fapte. În motivarea cererii de chemare în judecată, ,,N” SRL a indicat că, a fost înscrisă în Registrul de stat al persoanelor juridice și întreprinzătorilor individuali, asociații persoanei juridice fiind două persoane fizice (P., cu cota de 47,51% și R., cu cota de 47,50%) și SRL „N.T.” (România) cu cota de 4,99%.

Conform noului raport publicat recent de „World Economic Outlook”, creşterea economică a Republicii Moldova va fi mai mare decât cea prognozată. Astfel, acesta va constitui, în anul 2018, 3,8% şi este peste media de 2,4% estimată pentru ţările CSI. Totodată, în acest spaţiu există ţări care vor înregistra o crestere economică mai înaltă, consideră sursa.

Angajatul întreprinderii, aflându-se în concediu de odihnă anual în anul 2019 (iulie — august), a fost rechemat în luna august cu 7 zile înainte de finalizarea acestuia. În anul 2019 persoana nu a solicitat utilizarea zilelor de concediu nefolisit. În luna aprilie 2020, începând cu data de 6 a lunii, angajatul a solicitat cele7 zile de concediu nefolisit din anul 2019. Cum urmează să reflectăm corect această perioadă în tabelul nr. 3 din Darea de seamă IPC 18?

Deși instituțiile responsabile au depus eforturi pentru realizarea obiectivelor asumate în gestionarea mijloacelor Fondului Național pentru Dezvoltare Regională, totuși, sistemul actual de implementare și monitorizare a proiectelor de dezvoltare regională necesită acțiuni imperative de îmbunătățire, se menționează în Hotărârea Curții de Conturi cu privire la Raportul auditului performanței Fondului. Potrivit documentului, procedurile de audit realizate au identificat probleme și deficiențe în gestionarea mijloacelor Fondului, care au afectat eficacitatea gestionării mijloacelor alocate, precum și atingerea obiectivelor și indicatorilor propuși în cadrul proiectelor.