Pe parcursul ultimului an mai mulți cetățeni ucraineni au obținut statut de rezident al RM. În acest context vom examina situațiile de fapt și consecințele fiscale, care apar urmare a obținerii statutului de rezident de către persoanele fizice din statul vecin. Este de remarcat faptul că obținerea statutului de rezident, nu implică careva înregistrări la organele de resort.

Presupunem că, contractul de împrumut între SA ,,Banca comercială” și persoana fizică „Y” a fost încheiat la data de 01.01.2015, valabil până la data de 31.12.2016, în contract fiind stabilite ratele și termenele de rambursare a împrumutului. La data de 01.10. 2015 a fost intentat procesul de insolvabilitate față de SRL „Z”, care a încheiat cu SA ,,Banca comercială” un contract de ipotecă, garantând restituirea împrumutului de către persoana fizică. În toată perioada respectivă, inclusiv și după intentarea procesului de insolvabilitate, persoana fizică rambursează împrumutul în modul și termenul stabilit de contractul de împrumut, micșorând în fiecare luna suma împrumutului acordat. În acest caz, apare întrebarea dacă SA ,,Banca comercială” are dreptul de a trece la executarea dreptului de ipotecă în cazul în care debitorul își onorează obligația conform contractului de împrumut.

Agentul economic SRL „ALFA”, ca urmare a aplicării clauzei penale, obține despăgubire în sumă de 8 000 lei. Constituie oare suma menționată sursă de venit impozabilă? Și, în cazul răspunsului afirmativ, în care moment se include suma dată în venit – în momentul calculării penalității și contabilizării aceseia sau atunci când debitorul și-a executat obligația de plată a sumei menționate?  

1. (28.22.8) Se permite restituirea TVA în baza art. 101/1 din Codul fiscal, la investiţiile (cheltuielile) capitale în active biologice imobilizate inclusiv şi cele imature?

Serviciul Fiscal de Stat amintește contribuabililor persoane fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător, care au obligația de a depune Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (Forma CET18) aferentă anului 2020, că aceasta poate fi depusă până la 30 aprilie, anul curent.   Dreptul de a prezenta CET18 îl au toți contribuabilii, însă obligația de a o depune  survine la persoanele fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător și care:  

Notă: Articolul dat este al doilea din seria de articole dedicate impozitării persoanelor fizice și juridice străine pentru activitatea în Republica Moldova, inclusiv prin prisma convențiilor de evitare a dublei impuneri la care RM este parte. Ca o formă a venitului, dividendul reprezintă, conform art.12 din Codul fiscal (CF), venitul obținut din repartizarea profitului net între acționari (asociați) în conformitate cu cota de participație depusă în capitalul social1

Serviciul Fiscal de Stat (SFS), în scopul exercitării administrării fiscale, îndeplinește funcțiile de control fiscal, constatarea contravențiilor, prevenirea şi combaterea încălcărilor fiscale, inclusiv a evaziunii fiscal, constatarea infracțiunilor prevăzute la art.241–242, 244, 2441, 250–253 şi 3351 din Codul penal, cât și de examinare a contestațiilor.

Investițiile sunt acea verigă a ciclului de viață a unei societăți, fără de care succesul în activitate nu poate fi atins. Indiferent de mărimea entității comerciale, genul de activitate, investițiile sunt cele ce fac ca o entitate sau alta să aibă un mod de activitate eficient, pot să genereze o impulsionare prin creșterea producției sau a volumului de servicii prestate, să îmbunătățească calitatea acestora, să condiționeze extinderea entității și diversificarea activității desfășurate.

1. (28.22.17) Care este modalitatea de restituire a TVA misiunilor diplomatice în Republica Moldova?

În conformitate cu prevederile art. 101 alin. (5) din Codul fiscal

Codul fiscal este completat cu un nou articol ce reglementează restituirea T.V.A. la investiții capitale efectuate în cadrul parteneriatului public-privat de interes național.

1. (4.9.49) Are entitatea dreptul la restituirea sumei accizei anterior achitate la importul mărfurilor accizate în cazul returului acestor mărfuri producătorului nerezident al Republcii Moldova?

1. (10.2.17) Poate o persoană fizică să solicite eliberarea patentei de întreprinzător pentru unul din genurile de activitate enumerate în anexa la Legea cu privire la patenta de întreprinzător nr.93-XIV din 15.07.1998, pentru o perioadă mai mare de un an?

Cererea de intervenţie a organului vamal în cazul mărfurilor susceptibile de a aduce atingerea drepturilor de proprietate intelectuală se depune de către titularul dreptului respectiv la aparatul central al Serviciului Vamal în formă scrisă sau în formă electronică. Totodată, organul vamal poate solicita titularului informaţii referitoare la dreptul protejat până la notificarea acestuia despre o posibilă încălcare a dreptului de proprietate intelectuală.   Pe agenda ședinței secretarilor generali din 11 februarie a fost inclus proiectul hotărârii de Guvern cu privire la modificarea Regulamentului privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală de către organele vamale.

Potrivit art. 5 alin 1¹ din Legea 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale, angajatorii, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, sunt obligaţi să prezinte, pe suport de hârtie sau utilizând metode automatizate de raportare electronică cu aplicarea semnăturii digitale, informaţia aferentă raporturilor de muncă pentru stabilirea drepturilor sociale şi medicale, potrivit formei şi modului aprobat de Ministerul Finanţelor, în termen de până la 10 zile lucrătoare de la data angajării sau modificării/încetării raporturilor de muncă, emiterii ordinului de acordare a concediului de îngrijire a copilului sau concediului paternal.

1. (35.1.20) La transmiterea activelor în leasing, arendă, locațiune, transmitere la prelucrare etc., fără transmiterea dreptului de proprietate, care documente primare trebuie să elibereze agentul economic, pe aceasta operațiune?

(29.2.7.2) Сum se restituie suma impozitului pe venit achitată în plus de către persoana fizică care nu practică activitate de întreprinzător?

Persoana fizică G. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui S. cu privire la rezoluţiunea contractului de vânzare-cumpărare a autoturismului cu viciu juridic ascuns, solicitând desfiinţarea cu efect retroactiv a contractului, încasarea de la pârât în beneficiul său a sumei achitate pentru autoturismul vândut cu viciu juridic în sumă de 65 mii lei, a cheltuielilor suportate în rezultatul încheieri contractului de vânzare-cumpărare a autoturismului în sumă de 2,69 mii lei (achitate ca taxe pentru folosirea drumurilor şi a altor taxe), a sumei de 2,03 mii lei ce constituie taxa de stat şi 3,35 mii lei cheltuieli pentru asistenţă juridică.

În Monitorul Oficial din 12 februarie curent a fost publicat Ordinul Camerei de Stat pentru Supravegherea Mărcii nr. 2-A din 4 februarie 2021 cu privire la aprobarea Modului de recepționare a articolelor din metale prețioase și pietre prețioase. Prevederile acestuia se aplică persoanelor licențiate în domeniu și persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător.   Articolele din metale preţioase şi pietre preţioase se predau pentru probare, marcare, diagnosticare, evaluare și analiză chimică în baza cererii, la care se anexează, în mod obligatoriu, documentele ce atestă provenienţa metalelor prețioase, articolelor din metale prețioase și pietre prețioase predate.

În conformitate cu prevederile art. 101 alin. (5) din Codul fiscal