În cadrul ședințelor desfășurate pe data de 11 mai 2022 mai multe Comisii parlamentare a fost examinat proiectul de lege ce prevede completarea cadrului normativ cu reglementări în domeniul prevenirii și soluționării hărțuirii la locul de muncă.   Proiectul vine cu propunerea de suplinire a unor acte normative (a Legii nr. 5/2006 cu privire la asigurarea egalității de şanse între femei şi bărbaţi, a Codului contravențional, a Legii sindicatelor nr. 1129/2000, a Legii nr. 140/2001 privind Inspectoratul de Stat al Muncii), inclusiv a Codului muncii, cu prevederea ce impune angajatorul să prevadă un mecanism de soluționare a plângerilor cu referire la hărțuirea

Guvernul a oferit aviz pozitiv proiectului de lege pentru modificarea unor acte normative, înaintat cu titlu de inițiativă legislativă de către un grup de deputați în Parlament și care are drept scop reducerea prejudiciul cauzat consumatorilor și efectelor sociale negative care decurg din supraîndatorare și spiralele datoriilor. Totodată, Executivul a venit cu un șir de recomandări de îmbunătățire a prevederilor din document.   Documentul examinat în cadrul ședinței Guvernului de ieri, 2 martie, prevede un șir de completări la Legea nr. 202/2017 privind activitatea băncilor, Legea nr. 1/2018 cu privire la organizațiile de creditare nebancară și Legea nr. 139/2007 asociațiilor de economii și împrumut care, în condițiile aprobării inițiativei în redacția propusă, vor reglementa cerințele de creditare responsabilă.

Potrivit art. 277 alin. (1) din Codul fiscal, subiecți ai impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare/impozitul funciar sunt persoanele juridice şi persoanele fizice rezidenți şi nerezidenți ai Republicii Moldova:

O sursă importantă de informare pentru luarea deciziilor manageriale de orice nivel sunt rapoartele financiare, pentru întocmirea cărora în art. 6 din Legea contabilității nr. 113/20071 (Legea nr. 113/2007) sunt stipulate cerințele calitative: inteligibilitatea, relevanța, credibilitatea, comparabilitatea.   Pentru îndeplinirea acestor cerințe, este necesar ca managementul organizațional să asigure funcționalitatea permanentă a metodelor și procedeelor manageriale, care asigură calitatea informațiilor prezentate de contabilitate în rapoartele financiare. În acest articol ne-am propus să dezvăluim unul din procedeele importante ale managementului - inventarierea patrimoniului public din cadrul autorităților și instituțiilor bugetare. Vom examina următoarele aspecte:

Ministerul Finanțelor a elaborat și a înaintat pentru consultări publice proiectul ordinului privind aprobarea formularului CET21 –  Declaraţia persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit şi a Instrucțiunii privind modul de completare a acesteia. În condițiile aprobării ordinului, prima perioadă fiscală de raportare cu utilizarea noului formular va fi perioada fiscală a anului de gestiune 2021.   Conform proiectului, în formularul CET21 se propun a fi divizate veniturile persoanelor fizice obținute pentru activitatea în RM și cele pentru activitatea în afara RM. Respectiv, este propusă următoarea structură:

Gospodăria țărănească (de fermier) acordă un împrumut fondatorului – administratorului. Care sunt formulele contabile? Care este regimul fiscal și cadrul legal în această situație? Aspectul legal În conformitate cu art. 2 alin. (1) din Legea privind gospodăriile țărănești nr. 1353/2000 (în continuare Legea nr. 1353/2000), GȚ este o întreprindere individuală, bazată pe proprietate

În scopul aplicării impozitului pe bunurile imobiliare, bunurile imobiliare, potrivit art. 276 alin. 2) din Codul fiscal (CF), constituie terenurile, clădirile, construcțiile, apartamentele și alte încăperi izolate, a căror strămutare este imposibilă fără cauzarea de prejudicii destinației lor. Subiecți ai impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare sunt specificați în art. 277 alin. (1) al CF.

Potrivit prevederilor art. 5 alin. (1) lit. b) din Legea nr.489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale, unele categorii de plătitori de contribuţii la BASS, care nu au persoane angajate prin contract individual de muncă, au obligaţia să declare contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii  o dată pe an, până la data de 15 ianuarie a anului următor celui de gestiune, amintește Casa Națională de Asigurări Sociale. Aceste obligații se referă la:

Serviciul Fiscal de Stat a aprobat formularele ce țin de aplicarea măsurilor de asigurare a stingerii obligației fiscale: • „Solicitare privind transferul mijloacelor bănești sechestrate, în contul stingerii obligațiilor fiscale la buget” și • „Acord aferent transferării la buget a mijloacelor bănești sechestrate ca măsură de asigurare a stingerii obligației fiscale în conturile bancare ale contribuabilului”. În Monitorul Oficial din 15 noiembrie curent Serviciul Fiscal de Stat a publicat Ordinul nr. 472 din 30 octombrie 2019 cu privire la modificarea Ordinului SFS nr. 379 din 15 martie 2017.

În prezentul articol sunt oferite răspunsuri la unele întrebări, care apar în activitatea agenților economici cu referință la modul de documentare și de contabilizare a operațiunilor derulate în cazul importului de mărfuri, care, până a fi puse în libera circulație, sunt plasate într-un regim vamal temporar, ce are drept efect suspendarea de drepturile de import.  Ce acte normative reglementează regimul de antrepozit vamal?

Care sunt cazurile și care este procedura depunerii cererii pentru a beneficia de modificarea termenului de stingere a obligației fiscale, în corespundere cu prevederile art. 180 din CF?

Serviciul Fiscal de Stat informează că la data de 25 martie 2022 survine termenul de prezentare a Declarației cu privire la impozitul pe venit pentru anul 2021 pentru persoanele juridice și persoanele fizice care practică activitate de întreprinzător, contribuabilii care desfășoară activitate profesională precum și persoanele fizice care desfășoară activitate independentă. Contribuabilii, persoane juridice și fizice care practică activitate de întreprinzător, urmează să depună Declarația/Darea de seamă cu privire la impozitul pe venit la Serviciul Fiscal de Stat, în mod electronic sau pe  suport de hârtie.

Care este regimul TVA în cazul primirii plății pentru livrarea ce nu a mai avut loc?   Art.108 alin.(1) din Codul fiscal prevede că data obligației fiscale privind TVA este data livrării. Data livrării se consideră data predării mărfurilor, prestării serviciilor, cu excepția cazurilor stipulate la alin.(5), (6) și (7).   Conform prevederilor alin.(5) din articolul menționat, dacă plata este primită până la momentul efectuării livrării,

Prelungirea termenului de prezentare a dărilor de seamă fiscale se va efectua de către contribuabil prin prezentarea Serviciului Fiscal de Stat (SFS) a dărilor de seamă fiscale pentru taxele locale în termen de până la 25 iulie 2020, conform prevederilor art. 187 din Codul fiscal (CF). Prevederea este inclusă în proiectul Procedurii de prelungire a termenului de prezentare a dărilor de seamă fiscale și de achitare a obligațiilor fiscale aferente taxelor locale pentru primul trimestru al anului 2020 (Procedura), care a fost elaborat de către SFS în scopul asigurării executării pct. 7 din Dispoziția Comisiei pentru Situații Excepționale a RM (Comisia) nr. 16 din 10 aprilie 2020.

Ieri, 10 ianuarie 2022, a intrat în vigoare Legea nr. 175/2021 pentru modificarea unor acte normative (pachetul de digitalizare), prin care au fost operate modificări și în domeniul protecției datelor cu caracter personal, inclusiv excluderea obligației operatorilor de date cu caracter personal de a notifica Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal (CNPDCP). Ca urmare, alin. (2) și (4) ale art. 741 din Codul contravențional ce prevede sancțiuni în cazul prelucrării datelor cu caracter personal cu încălcarea legislaţiei privind protecţia datelor cu caracter personal, au fost abrogate.   Amintim că, anterior, prelucrarea datelor cu caracter personal fără notificarea şi/sau autorizarea organului de control în domeniu, atunci când notificarea sau

Constatarea amiabilă de accident reprezintă o procedură simplificată şi benevolă de soluţionare a daunelor provocate în cazul accidentelor minore, fără victime și fără a apela Poliția, doar cu implicarea companiei de asigurări. Constatarea amiabilă de accident reprezintă un proces convenabil pentru ambii șoferi implicați în accident, în contextul în care părţile implicate în accidentul rutier nu mai trebuie să apeleze autoritățile (Poliţia) pentru a stabili circumstanțele evenimentului.

Parteneriatul public-privat (în continuare – PPP) este un instrument de dezvoltare pe termen mediu și lung a infrastructurii şi a serviciilor publice, îmbinând avantajele sectorului privat şi ale sectorului public.

Una din provocările majore cu care se confruntă mai multe entități în contextul actual economic dificil este să-și țină angajații motivați, inclusiv prin mărirea salariilor. Totuși, entitățile fiind afectate de multiplele crize, deseori nu-și pot permite aceste majorări.

Astăzi, 26 octombrie curent, Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM), în parteneriat cu Programul USAID Reforme Structurale în Moldova, a lansat serviciul digital „E-Aviz de atestare a impedimentului justificator de neexecutare a obligației (forța majoră)”.

Cabinetul avocatului, în cadrul desfășurării activității sale sub forma organizatorico-juridică ca persoană fizică, efectuează deplasări în teritoriu în interes de serviciu. Este în drept contribuabilul – persoană fizică cetățean să-și transmită în locațiune propriul automobil, care îl va folosi în cadrul activității sale de avocatură?   Conform art.779 alin. (1) lit. a) din Codul civil (CC), obligaţia unei persoane este corelativă obligaţiei care incumbă altei persoane în situația când executarea obligaţiei se face în schimbul executării celeilalte obligaţii.