Începând cu data de 8 iulie 2022, aplicarea de către Serviciul Fiscal de Stat a sechestrului ca măsură de asigurare a stingerii obligației fiscale se efectuează conform unui cadru normativ ajustat, în contextul în care prin Ordinul SFS nr. 271 din 22 iunie 2022 au fost aprobate un șir de modificări la prevederile Ordinului IFPS nr. 379/2017 privind aprobarea formularelor cu privire la aplicarea măsurilor de asigurare a stingerii obligației fiscale.   Noutățile aduse prin modificările menționate vizează nu doar aspectele procedurale (formale) aferent întocmirii actelor privind aplicarea măsurilor de asigurare a stingerii obligației fiscale, dar și condițiile de aplicare a sechestrului pe bunurile contribuabilului, ce rezultă din cadrul de reglementare în vigoare.

Perioada de tranziție la condiţiile de autonomie financiară a instituţiilor de învăţământ superior de stat va fi prelungită până la sfârșitul anului 2019, termenul-limită fiind anul 2018. Hotărârea a fost luată în cadrul ședinței Guvernului din 18 ianuarie curent. Astfel, termenul de 6 ani financiari (2013-2018), stabiliți în Hotărârea cu privire la modul de funcţionare a instituţiilor de învăţământ superior de stat în condiţii de autonomie financiară, pentru perioada de tranziție, va fi modificat la 7 ani financiari (2013-2019).

Consumatorii gospodăriilor casnice (persoane fizice) vor beneficia de o compensație în sumă de 428 lei pentru lunile aprilie și mai curent – perioada acțiunii stării de urgență (câte 214 lei lunar).  În ședința de astăzi, 16 aprilie 2021, Parlamentul a aprobat, în prima lectură, proiectul de lege privind compensarea tarifelor la energia electrică consumată în perioada stării de urgență.   Compensația va fi alocată în două tranșe egale per consumator, achitată din contul mijloacelor bugetului de stat, pentru energia electrică consumată pentru lunile februarie și martie ale anului 2021. Transferurile vor fi efectuate la 25 mai  și 25 iunie 2021.

Având în vedere solicitările ce țin de necesitatea precizării regimului fiscal al contribuabililor întegistrați drept persoane juridice – organizații comerciale, venim cu precizarea aspectelor ce țin de evidența și reflectarea în dările de seamă a veniturilor acestor organizații, precum și a termenelor de raportare și formele ce urmează a fi prezentate de aceste arganizații.

Instituția publică „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (CTIF) și Academia de Studii Economice a Moldovei (ASEM) au încheiat, săptămâna trecută, un acord de colaborare în domeniul formării profesionale și aprofundării cunoștințelor în materie de tehnologii informaționale și aplicare a acestora în dezvoltarea serviciilor publice electronice. Cooperarea este prevăzută pentru o perioadă de patru ani, cu posibilitatea prelungirii acesteia pe același termen, cu acordul părților. Acordul stabilește obiectivele, domeniile și instrumentele de cooperare între părți, printre care consemnăm: organizarea și participarea în comun la instruiri, seminare, conferințe cu tematici în domeniul IT și securității cibernetice, formarea grupurilor de lucru comune pentru realizarea cercetărilor și/sau soluționarea problemelor legate de implementarea unor proiecte IT.

Modul de închidere a exercițiului financiar-contabil anual, de întocmire, aprobare și prezentare a rapoartelor financiare de către autoritățile și instituțiile (entitățile bugetare) din sistemul bugetar pentru anul 2020 este reglementat de următoarele acte normative de bază: • Legea contabilității nr. 113-XVI din 27.04.2007 (Legea nr. 113/2007); • Legea finanțelor publice și responsabilității bugetarfiscale nr. 181 din 25.07.2014 (Legea nr. 181/2014); • Legea privind finanțele publice locale nr. 397/2003 (Legea nr. 397/2003), • Normele metodologice privind executarea de casă a bugetelor componente ale bugetului public național și a mijloacelor extrabugetare prin Contul Unic Trezorerial al MF (OMF nr. 215 din 28.12.2015), modificat prin OMF nr. 8 din 15.01.2020;

Se admite ca, în contractul colectiv de muncă sau în contractul individual de muncă, să fie prevăzută posibilitatea de a compensa orele de muncă suplimentară cu ore libere, cu acordul scris al părților. În acest caz, orele libere vor fi acordate în decurs de până la 30 de zile de la prestarea muncii suplimentare.   În ședința Legislativului din 9 iulie 2020 au fost operate modificări în circa 20 de articole din Codului muncii (CM), fiind votate în lectură finală trei proiecte de lege în acest sens.  

(Continuare. Partea I în nr.  2(65) 2021, partea II în nr. 3(66) 2021) Asociațiile de economii şi împrumut (AEÎ), conform prevederilor art. 7 alin. (1), p. 5 al Legii asociațiilor de economii şi împrumut nr. 139/2007 (Legea nr. 139/2007), în funcție de categoria licenței deținute, suplimentar la serviciile prestate membrilor săi de acordare a împrumuturilor şi a serviciilor aferente împrumuturilor, precum şi acceptarea depunerilor de economii, pot acorda şi alte servicii, cu acordul scris al autorității de supraveghere.

O problemă des abordată pe parcursul mai multor ani este gestiunea defectuoasă a patrimoniului public.

În cadrul ședinței de astăzi a Guvernului a fost aprobată repartizarea și redistribuirea unor alocații prevăzute în Legea bugetului de stat pentru anul 2020. Suma totală a mijloacelor repartizate constituie peste 145,5 mil. lei, în scopul acordării premiului anual personalului din unităţile bugetare pentru rezultatele activităţii în anul 2019. Astfel, pentru autoritățile publice centrale se redistribuie 117,1 mil. lei, iar către bugetele locale se transferă cca 28,4 mil. lei. Mijloacele financiare sunt acoperite din alocațiile prevăzute în bugetul de stat pentru implementarea sistemului unitar de salarizare în sectorul bugetar.

Prin contractul de arendă, o parte (arendator) se obligă să dea celeilalte părți (arendaș) un teren agricol și/sau alte bunuri agricole în posesie și folosință pe o durată determinată, iar aceasta se obligă să efectueze plata de arendă. Prin bunuri agricole – conform art.1288 alin (2) din Codul Civil,

Guvernanța corporativă reprezintă un sistem de reguli, practici și procese prin care se conduce, se administrează și se controlează o entitate (întreprindere). Acest concept implică echilibrarea intereselor diverse ale părților implicate în funcționarea unei entități, precum acționarii

Contractul cu o rețea mare de supermarketuri este deja în sine o realizare pentru furnizor. Însă lupta pentru accesul la cumpărător și atragerea atenției acestuia nu se finalizează cu încheierea unui astfel de contract.   În activitatea economică a producătorilor de bunuri din diferite domenii de activitate, inclusiv din ramurile panificației, agriculturii, industriei ușoare etc. entitățile deseori apelează la transferuri de plăți în favoarea distribuitorilor, rețelelor de supermarketuri (denumiți în practică „retaileri de produse”) cu scopul de a accelera procesul de vânzare cu amănuntul a bunurilor lor (vânzărilor retail).

În rezultatul efectuării controlului de către inspecția financiară, la o entitate a fost depistat o majorare neargumentată a cheltuielilor prin acordarea unui premiu. Conform deciziei organului de control, entitatea urmează să înlăture acțiunea săvârșită prin returnarea premiului. Cum urmează de reflectat în rapoartele fiscale returul acestor mijloace bănești?   Aspectul juridic privind reținerea din salariu   Potrivit alin. (1) art. 148 din Codul muncii (CM),  reţinerile din salariu se pot efectua doar în cazurile prevăzute

Conform art. 10 alin. (5) din Legea nr. 166 din 21 septembrie 2017

Costuri indirecte de producție (în continuare – CIP) sunt numite costurile condiționate de managementul activității centrelor de responsabilitate (subdiviziunilor) (în continuare – CR), întreținerea, deservirea și exploatarea mijloacelor fixe (clădirilor, încăperilor, halelor, utilajelor, instalațiilor

Cabinetul de miniștri a aprobat semnarea Acordului Multilateral al autorităților competente pentru schimbul automat de informații privind conturile financiare. Intenția semnării Acordului menționat derivă din necesitatea alinierii la standardele internaționale de efectuare a schimbului de informaţii în scopuri fiscale, ca urmare a devenirii Republicii Moldova, în noiembrie 2016, membru al Forumului Global al OCDE privind transparenţa şi schimbul de informaţii în scopuri fiscale.

Potrivit Art. I pct.1) și 2) din Legea nr.157/2020 cu privire la plata contribuţiilor obligatorii în Fondul Viei şi Vinului şi pentru modificarea Legii viei şi vinului nr. 57/2006 (în vigoare din 07.08.2020), producătorii de produse vitivinicole se scutesc de plata contribuţiilor obligatorii la Fondul Viei şi Vinului în perioada anului 2020. Contribuţiile obligatorii la Fondul Viei şi Vinului achitate de către producătorii de produse vitivinicole în perioada anului 2020 se transferă în contul obligaţiilor de plată pentru perioadele ulterioare. Respectiv, sumele contribuţiilor obligatorii la Fondul Viei şi Vinului achitate de către producătorii de produse vitivinicole în perioada anului 2020, nu se restituie, acestea urmînd a fi transferate în contul obligaţiilor de plată pentru perioadele ulterioare.

Peste 76 mil. lei din Fondul Național pentru Dezvoltare Regională vor fi alocați, în anul 2019, pentru implementarea a 10 proiecte în Regiunea de Dezvoltare Nord, comunică ADR NORD. Astfel, sursele vor fi alocate pentru implementarea următoarelor proiecte: 1. Asigurarea orașului Fălești cu apă din râul Prut 2 — aprovizionare cu apă și sanitație 2. Apă pentru viață în Regiunea de Nord, raioanele Florești și Soroca — aprovizionare cu apă și sanitație 3. Construcția sistemelor de alimentare cu apă în 10 localități din lunca râului Prut, raionul Glodeni. Etapa I — comuna Cuhnești și comuna Balatina — aprovizionare cu apă și sanitație

(continuare a articolului „Vânzarea acțiunilor proprietate publică: reglementări, proceduri, particularități, noutăți”)   Numeroase studii efectuate la nivel mondial arată că mediul privat poate activa și gestiona anumite lucruri și procese într-un mod mai eficient decât guvernele datorită concurenței pe piața liberă. De-a lungul timpului, acest lucru tinde să conducă la prețuri mai mici, calitate mai bună, o varietate mai mare de bunuri produse și servicii prestate, mai puțină birocrație și livrare mai rapidă. Din aceste considerente, majoritatea statelor au tins să supună privatizării majoritatea obiectelor comerciale deținute în proprietate. Privatizarea în sine constă în