Veniturile bugetului de stat pentru anul 2019 vor constitui 42125,5 mil. lei, iar cheltuielile sunt aprobate la nivel de 47664,2 mil. lei. În Monitorul Oficial din 22 decembrie 2018 a fost publicată Legea bugetului de stat pentru anul 2019 și decretul de promulgare al acesteia. Pentru finanțarea investițiilor capitale pe autorități publice centrale se vor acorda alocații în sumă de 237 4183,6 mii lei, iar în bugetul Fondului de investiții sociale, pentru lucrări de renovare a instituțiilor de învăţământ – 92 046,7 mii lei din contul împrumutului acordat de Banca Mondială în cadrul proiectului „Reforma învăţământului în Moldova”.

Casa Națională de Asigurări Sociale depune consecvent efort pentru a simplifica accesul cetățenilor la informații utile din domeniul asigurărilor sociale de stat și a îmbunătăți procesul de interacțiune cu plătitorii de contribuții la Bugetul de Asigurări Sociale de Stat (BASS). Mai exact, CNAS își propune să aducă agenții economici mai aproape de surse sigure de informații și să ofere suport în procesul de utilizare a platformei www.cnas.gov.md.

În această perioadă dificilă de pandemie, este foarte importantă exercitarea atribuțiilor băncilor centrale pentru menținerea stabilității prețurilor și a stabilității financiare. Nicio criză nu va anula aceste atribuții temeinice, dar ne determină să regândim experiența anterioară și să venim cu viziuni noi. Această afirmație a fost enunțată de guvernatorul BNM, Octavian Armașu, în cadrul conferinței organizate în contextul marcării a 30 de ani de la fondarea Băncii Naționale a Moldovei.   Conferința cu genericul „Recuperarea economiei în post-pandemie: realități și perspective” a reunit oficiali ai Republicii Moldova și ai organizațiilor internaționale, guvernatori ai băncilor centrale de peste hotare, reprezentanți ai băncilor comerciale locale, ai mediului de afaceri, precum și experți în politici economice.

Partea a doua a articolului oferă o analiză detaliată a activităților desfășurate de comisia de cenzori (în continuare – comisia), având ca obiectiv principal asigurarea unei administrări eficiente și consolidarea mecanismelor de control intern în cadrul Asociațiilor de economii și împrumut (în continuare – AEÎ) din Republica Moldova.

Hotărârea Guvernului nr.113 din 14 iulie curent cu privire la aprobarea Listei produselor alimentare provenite din lanțul alimentar scurt a fost publicată în MO din 19 iulie 2019.   Produsele incluse în Listă sunt divizate în 14 categorii și 129 poziții: legume în stare proaspătă; fructe în stare proaspătă; legume, fructe conservate; băcănie; paste; produse de brutărie, patiserie și cofetărie; alte produse (borș acru, bastonașe de porumb, semințe de floarea soarelui și dovleac); băuturi nealcoolice (sucuri, nectar); produse alcoolice; preparate congelate (colțunași, pelmeni, aluat); lapte și produse lactate; carne, produse din carne și mezeluri;

În 12 luni expirate de la lansarea Ghișeului unic de raportare electronică, numărul total de rapoarte financiare și statistice expediate de autoritățile/ instituțiile publice, agenții economici și cetățeni către autoritățile de stat din domeniul finanțelor publice și statisticii prin intermediul acestei platforme a depășit cifra de 1,866 mil. Majoritatea absolută dintre acestea — peste 1,846 mil. — au fost transmise de către autorități /instituții publice și agenți economici și mai bine de 20 mii – de către cetățeni. Ghișeul unic a fost lansat la 27 ianuarie 2018, acesta fiind primul serviciu electronic centralizat de raportare financiară și statistică

În organizațiile necomerciale (ONC) există anumite particularităţi  de ținere a evidenței contabile, care se referă la gestionarea mijloacelor cu destinație specială, inclusiv a mijloacelor financiare primite în urma desemnării procentuale; direcțiile de utilizare a mijloacelor cu destinaţie specială; de contabilizare a diferențelor de curs valutar şi a dobânzilor, a mijloacelor cu destinaţie specială neutilizate etc.   Subtilitățile sunt dezvăluite în articolul „Particularitățile contabilității și raportarea financiară în organizațiile necomerciale” semnat de Lidia Foalea și publicat în ediția din iunie 2021 a revistei „monitorul fiscal FISC.md”.  

41.7 Are contribuabilul obligația prezentării dării de seamă privind calculul contribuţiei obligatorii în Fondul Viei şi Vinului în cazul lipsei tranzacțiilor ce constituie obiect al calculării contribuțiilor în perioada de raportare? 41.1 Cine sînt subiecți ai contribuțiilor obligatorii în Fondul viei și vinului conform Legii viei și vinului nr. 57/2006?

În ediția din luna iunie a revistei „monitorul fiscal FISC.md” contabilii ce activează la întreprinderile din domeniul extracției resurselor minerale vor găsi continuarea articolului „Resursele minerale: noțiuni, recunoaștere, evaluare și contabilitatea explorării”, publicat în ediția din aprilie.  Autorii acestuia, Vasile Bucur și Tatiana Șevciuc, vin cu alte detalii, care se referă la procesele tehnologice în funcție de tipul extracției resurselor minerale și tipul acestor resurse; evidența analitică a costurilor de extracție; provizioane pentru costuri de lichidare a excavațiilor și refacerea (recultivarea) a terenului atribuit;

 Unul din cele mai importante sectoare ale sistemului contabil naţional reprezintă contabilitatea de gestiune, care este un „sistem de colectare, prelucrare, pregătire şi transmitere a informaţiei contabile pentru planificarea, calcularea costurilor, verificarea şi analiza executării bugetelor, în scopul pregătirii rapoartelor interne pentru luarea deciziilor manageriale”1. Acest important sistem foloseşte metode şi procedee proprii, are trăsături distinctive şi formează un cerc vast de indicatori, care, la rândul său, influenţează nemijlocit conţinutul şi scopurile contabilităţii financiare. Importanţa acesteia rezultă din tipul de conexiune care prevede realizarea legăturilor reciproce cu ajutorul conturilor de control (adică a

La data de 17 decembrie 2020, a avut loc Conferința internațională jubiliară „CFPI după un deceniu – privire în viitor”, destinată auditorilor interni din sectorul public din Republica Moldova, cu prilejul împlinirii a 10 ani de la adoptarea Legii nr.229/2010 privind controlul financiar public intern, document care a deschis porțile pentru dezvoltarea funcției de audit intern și a sistemului de control intern managerial. Conferința a fost organizată de comun cu experții internaționali din Olanda, Croația, România și Armenia, reprezentanții Instituției Publice „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” și reprezentanții Asociației auditorilor interni din Republica Moldova.

Eliminarea prevederilor neconstituționale și revenirea la dreptul discreționar al autorităților publice locale (APL) de a stabili cuantumul impozitului funciar (prin substituirea cuvântului „maxime” cu cuvântul „minime” în titlul anexei 1 la Legea nr.1056/2000 pentru punerea în aplicare a Titlului VI din Codul fiscal) este prevăzută în proiectul de lege cu privire la modificarea Legii prenotate, înregistrat în Parlament în calitate de inițiativă legislativă.   Autorii proiectului menționează că, în conformitate cu prevederile cadrului legislativ în vigoare, toate unitățile administrativ-teritoriale (UAT) dispun de autonomie financiară şi, respectiv, urmează să-și elaboreze și să aprobe bugetele anuale proprii în limita resurselor financiare disponibile,

Noțiunea mărcii și semnele ce pot fi înregistrate ca marcă În conformitate cu art.2 din Legea nr.38/2008 privind protecția mărcilor, marca este orice semn (vizual, sonor, olfactiv, tactil) care serveşte la individualizarea şi deosebirea produselor şi/sau serviciilor unei

În urma controlului fiscal efectuat la entitate în luna decembrie 2021, au fost calculate plăți salariale suplimentare pentru anii 2018-2019. Respectiv, au fost calculate contribuții de asigurări sociale de stat, prime de asigurare obligatorie de asistență medicală și impozit pe venit. În cazul în care decizia de control fiscal a fost emisă pe data de 29 decembrie 2021, apar următoarele întrebări: cum vor fi reflectate CAS pentru anii precedenți, ținând cont de faptul că în anii 2018-2019 contribuțiile erau calculate atât din contul angajatorului (18%), cât și din contul angajatului (6%), deoarece la îndeplinirea Formei IPC21 se solicită indicarea cotei procentuale? urmează a fi reflectate în Darea de seamă IPC21 tabelul nr. 2 plățile calculate suplimentar salariaților sau este necesar a se declara sumele având în vedere şi plățile declarate anterior? urmează a fi achitate plățile calculate suplimentar salariaților și cum se reflectă acestea în Darea de seamă IALS21?

Darea de seamă fiscală unificată (Declaraţie) (Forma UNIF21) – (Declaraţia unificată), aprobată prin Ordinul SFS nr. 370/2020 se prezintă de către întreprinzătorii individuali (întreprinderile individuale), gospodăriile ţărăneşti (de fermier), care nu sunt înregistraţi

La inițiativa Secretariatului Consiliului Economic pe lângă Prim-ministrul RM, experți ai Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare și ai Corporației Financiare Internaționale lucrează la conceptul unei aplicații, care va asigura, pentru prima dată în Moldova, crearea comunității virtuale de afaceri.   Prin aplicația descărcată în telefonul mobil, conducătorii companiilor vor putea participa la sondajele scurte, propuse de Secretariatul Consiliului Economic, despre situația la moment în diferite sectoare, provocările principale și propuneri de depășire a acestora, oferind informația importantă pentru deciziile luate de Prim-ministru și ministere.

În Monitorul Oficial din 15 octombrie curent a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 105 din 26 august 2021 privind modificarea și completarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar și a Normelor metodologice privind evidența contabilă și raportarea financiară în sistemul bugetar, aprobat prin Ordinul ministrului Finanțelor nr. 216/2015.   Astfel, capitolul III ce se referă la modul de aplicare al Planului de conturi contabile în sistemul bugetar a fost completat cu un subpunctul 3.3.481 ce reglementează operațiunile aferente contractului de comodat, care se încheie doar între două autorități bugetare. Acestea se înregistrează în evidența contabilă, după cum urmează:

Urmează a fi marcate obligatoriu cu timbru de acciz vinurile spumoase şi spumante cu capacitatea recipientului de până la 0,25 litri, de 1,5 litri, de 3 litri şi de 6 litri?   Marcarea obligatorie a băuturilor alcoolice supuse accizelor, îmbuteliate în ambalaj pentru consum final este stabilită în art.123 alin.(5) din Codul fiscal1, în partea ce ține de „alte băuturi fermentate” fiind expres indicate poziţiile tarifare 2205 şi 220600.

Biroul Naţional de Statistică a prezentat date statistice „Republica Moldova (RM) versus Uniunea Europeană (UE-27)”. Setul de date reprezentate grafic cuprinde cele mai importante, dar şi cele mai recente date disponibile, care prezintă situaţia social-economică a țării noastre în comparație cu cea a mediei pe țările UE-27. Datele sunt utile pentru publicul larg, dar şi factorilor de decizie pentru dezvoltarea în continuare a politicilor sociale şi economice ale RM.   Statisticile economice prezintă date ce țin de Produsul Intern Brut în RM comparativ cu UE; producţia industrială;

Continuăm publicarea articolului ce se referă la contabilitatea creanțelor și datoriilor entității în scheme. În cele ce urmează sunt prezentate  aspectele ce țin de specificul contabilității dividendelor aferente creanțelor și datoriilor; prezentarea informațiilor privind diferențele de curs valutar în situațiile financiare ale entității;  particularitățile contabilității diferențelor de sumă aferente creanțelor și datoriilor și prezentarea informațiilor privind diferențele de sumă în situațiile financiare ale entității.