Agenții economici care desfășoară activități ce țin de creșterea și întreținerea animalelor, asistența medicală veterinară și de domeniul hranei pentru animale vor putea activa doar dacă vor fi înregistrate de către Subdiviziunile Teritoriale pentru Siguranța Alimentelor (STSA), în zona de supraveghere a căruia urmează să-și desfășoare activitatea. Condiție este prevăzută de Regulamentul de înregistrare sanitară veterinară a activităților agenților economici, aprobat prin Ordinul Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor nr. 15 din 18 ianuarie 2021 care a fost publicat în Monitorul Oficial din 29 ianuarie curent.

La art.250 din Codul penal (CP) este prevăzută răspunderea pentru transportarea, păstrarea sau comercializarea mărfurilor supuse accizelor, fără marcarea lor cu timbre de control sau timbre de acciz. Conform art. 119 alin. (1) din Codul fiscal (CF), accizul reprezintă impozitul de stat care se percepe, direct sau indirect, asupra unor mărfuri de consum1, iar prin comiterea infracțiunii prevăzute la art.250 alin. (1) din CP2 se aduce atingere relațiilor sociale cu privire la circuitul legal al mărfurilor supuse accizelor, ocrotite împotriva transportării, păstrării sau comercializării mărfurilor indicate fără marcarea lor cu timbre de acciz de modelul stabilit (sau altele decât cele de modelul stabilit), dacă aceasta a cauzat daune în proporții mari.

Crearea unui cadru legislativ nou de reglementare a relaţiilor funciare adaptat realităților actuale este scopul elaborării Codului funciar în redacție nouă, în Monitorul Oficial din 8 ianuarie curent fiind publicată Hotărârea Guvernului nr. 957 din 22 decembrie 2020 cu privire la aprobarea proiectului Codului Funciar. După aprobare, acesta va substitui Codul pus în aplicare în anul 1991, precum și un șir de acte normative adoptate ulterior.   Documentul este structurat în XIII capitole și 78 articole și reglementează o nouă clasificare a terenurilor, modul de folosință a acestora, proprietatea asupra lor, clasificarea terenurilor cu destinație agricolă, a fondului forestier, fondului apelor, destinate construcțiilor și amenajărilor, celor cu destinație specială sau destinate ocrotirii naturii și de valoare istorico-culturală.

În semestrul I 2020, mărimea minimului de existenţă a constituit în medie per lună pentru o persoană 2082,7 lei, fiind în creştere faţă de semestrul I 2019 cu 2,7%, a comunicat Biroul Național de Statistică, constatând diferențe semnificative în funcţie de mediul de reşedinţă. Astfel, cea mai mare valoare a minimului de existenţă este estimată pentru populaţia din oraşele mari (mun. Chişinău şi Bălţi) – 2235,6 lei (cu 9,4% mai mult comparativ cu alte oraşe, în care indicatorul este de 2043,4 lei) şi cu 10,1% mai mult comparativ cu mediul rural (2030,7 lei).   Pe categorii de populaţie, valoarea maximă a minimului de existenţă revine populaţiei în vârstă aptă de muncă – 2235,4 lei şi, în special, bărbaţilor – 2412,7 lei, comparativ cu 2039,6 lei în cazul femeilor.

La traversarea frontierei vamale mărfurile aflate în circuitul comercial internațional sunt supuse declarării organului vamal. Datorită asortimentului larg de mărfuri, în scopul facilitării comerțului exterior, acestea sunt clasificate potrivit prevederilor Nomenclaturii combinate a mărfurilor RM (în continuare — Nomenclatura combinată), aprobată prin Legea nr. 172 din 25.07.2014 (MO, 2014, Nr. 231-237/529).

Stocurile, ca cele mai utilizate elemente contabile, provoacă întrebări specifice în practică, începând de la selectarea metodei de evaluare, modul de ținere, clasificare etc. În acest articol vom expune unele abordări generale în evaluarea curentă a stocurilor, în special în cazul aplicării metodei costului mediu1, inclusiv prin prisma modificărilor Standardelor Naționale de Contabilitate (SNC) în vigoare din 1 ianuarie 2020. Conform pct. 10 SNC Stocuri, contabilitatea stocurilor se ține pe subdiviziuni în expresie cantitativă și valorică și/sau în expresie valorică pe unități de evidență cum ar fi: tipul (sortimentul), lotul, grupa omogenă de stocuri etc.

Compania rezidentă a Republicii Moldova urmează să închirieze de la persoana fizică nerezidentă un bun imobil (construcție). Apare obligația de calculare și achitare a TVA la buget pentru importul de servicii?   În conformitate cu prevederile art. 93 pct. 9) din Codul fiscal, importul de servicii este calificat drept prestarea de servicii de către persoanele juridice și fizice nerezidente ale RM persoanelor juridice și fizice rezidente sau nerezidente ale RM, pentru care locul prestării se consideră a fi RM.  

În contabilitate componentele obiectelor de mijloace fixe, care necesită înlocuire la intervale regulate de timp, se constată separat, cu includerea în valoarea mijloacelor fixe. În cazul reconstrucției sau reutilării tehnice a obiectelor de infrastructură (rețelele termice, rețelele de apă, rețelele de energie electrică, etc.), mijloacele fixe pot fi casate parțial (unele părți componente). Ministerul Economiei și Infrastructurii propune spre consultare proiectul hotărârii de Guvern cu privire la modificarea Regulamentului privind casarea bunurilor uzate, raportate la mijloace fixe.

În conformitate cu prevederile art. 90 alin. (1) din Codul fiscal, Impozitul pe venit la sursa de plată se reţine, în mod obligatoriu, de către orice:  a) persoană (contribuabil) care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător şi a persoanelor care desfăşoară activităţi independente conform cap. 102 şi activităţi în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau de obiecte ale regnului vegetal conform cap. 103;

Prin Legea nr. 257 din 22 decembrie 2020 (politica fiscală și vamală 2021) au fost operate modificări la Titlul VII din Codul fiscal ce reglementează taxele locale, fiind prevăzută plafonarea acestora și previzibilitatea lor pe termen mediu (3 ani), cu majorarea anuală în mărimea ratei inflației.   Totodată, legiuitorul a stabilit că, în cazul în care autoritatea publică locală a aprobat bugetul pentru anul 2021 și cotele taxelor locale până la intrarea în vigoare a Legii nr. 257/2020 (22 decembrie 2020), APL va avea dreptul să aplice cotele stabilite pentru anul 2021, având obligația de conformare și aplicare a plafonării începând cu anul 2022.

Partea I Partea II 3. Aplicații concrete În cele ce urmează vom menționa unele cazuri tipice de evenimente justificatoare, cu accent pe jurisprudența bazată pe CVIM în contractele internaționale: (1) fenomene ale naturii și catastrofe (eng. — Act of God)

Ca rezultat al multiplelor întrebări și interpelări recepționate cu referire la subiectul operațiunilor de încasări și plăți în numerar, precum și în contextul intrării în vigoare, din 1 aprilie anul 2025, a Legii nr. 34/2024 privind efectuarea decontărilor în numerar şi pentru modificarea unor acte normative (în continuare – Legea nr. 34/2024)

În condițiile art.35 din Codul fiscal, contribuabilii persoane fizice rezidente au dreptul la o scutire anuală pentru fiecare persoană întreţinută, cu excepţia persoanelor cu dizabilităţi în urma unei afecţiuni congenitale sau din copilărie, persoanelor cu dizabilităţi severe şi accentuate, în cuantumul stabilit în alin.1) al articolului indicat.  Una dintre întrebările care apar la determinarea dreptului la această scutire este modul de aplicare a prevederilor citate supra în cazul în care persoana întreținută (copilul, iar pentru anul 2020 și soțul/soția) nu este cetățean al Republicii Moldova.

În Monitorul Oficial din 16 aprilie curent a fost publicat Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr. 159 din 25 martie 2021 privind executarea art. 227 alin. (1) şi art. 229 din Codul fiscal, prin care a fost aprobate: formularul Dispoziţiei privind suspendarea operaţiunilor la conturile bancare și/sau conturile de plăți ale contribuabilului, formularul Comunicatului despre anularea Dispoziţiei, formularul Informaţiei privind disponibilul mijloacelor băneşti în cont.   Astfel, Dispoziţia se emite în format electronic de către subdiviziunea competentă a SFS în cazurile constatării comiterii încălcărilor ce țin de:

Cu toate că P. P. „Monitorul Fiscal FISC.md” vine în sprijinul contabililor cu publicarea lunară a calendarului fiscal și reamintește data prezentării dărilor de seamă și de achitare a obligațiilor fiscale ale contribuabililor, astăzi propunem o recapitulare a subiectului. Ținând cont de faptul că luni, 25 octombrie, este termenul-limită de prezentare a rapoartelor privind reținerea impozitului pe venit, a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii și a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală, TVA, accize etc., ținând cont de faptul că în activitatea cotidiană a contabililor apar diferite situații, recomandăm să examinați unele din articolele publicate de noi, selectate în funcție de darea de seamă.

În trimestrul II 2018 câștigul salarial mediu lunar nominal brut a fost de 6 369,8 lei, înregistrând o creștere de 13,0% față de trimestrul II 2017. Potrivit datelor Biroului National de Statistică, în sfera bugetară câștigul salarial mediu lunar a constituit în trimestrul II – 5 569,3 lei (+13,1 % față de trimestrul II 2017), iar în sectorul economic (real) – 6 679,6 lei (+12,7 % față de trimestrul II 2017). Cele mai mari salarii au fost primite de angajații ITC – 14 026,3 lei (+ 19,7% față de aceeași perioadă a anului precedent), industria financiară și asigurări — 11.724,7 lei (+ 11,6%), și furnizarea de energie electrică, gaz, apă, aer condiționat — 10 939,2 lei (+ 9,6%), activități științifice și tehnice — 8531,1 lei (+ 14,5%).

În Monitorul Oficial din 15 august curent a fost publicată Legea nr.214 din 31 iulie 2024 pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală și vamală 2025). În continuare oferim o sinteză a modificărilor respective.

În conformitate cu art. 177 din Codul fiscal, în cazul admiterii restanței, obligația fiscală poate fi stinsă prin executare silită, care se efectuează în modul stabilit de Capitolul 9 al Titlului V din Codul fiscal (CF). În acest sens, art. 1324 alin. (8) și art. 195 alin. (1) din CF stabilesc că atribuția și prerogativa executării silite a restanțelor aparține Serviciului Fiscal de Stat (în continuare - SFS), care este abilitat cu această funcție și în cazul altor plăți restante față de bugetul public național potrivit legii (ex. contribuțiile obligatorii în Fondul Viei și Vinului, conform art. 323 alin. (10) și (11) din Legea viei și vinului nr. 57/2006; creanțele bănești bazate pe dispoziții de drept public, în temeiul art. 175 alin. (2) din Codul administrativ).

Cum pot fi integrate soluțiile inovative, inclusiv digitalizarea, în sectorul agricol, care sunt perspectivele acestui domeniu în țara noastră și ce practici am putea prelua de la specialiștii din regiune? Acestea și alte subiecte au fost discutate în cadrul celei de-a doua ediții a Conferinței AgTech, care a reunit cei mai buni experți din sectorul agricol și digital.   Evenimentul este organizat de Agrobusiness cu suportul proiectului USAID Agricultura Performantă în Moldova (APM), în parteneriat cu proiectul Tekwill, și are ca scop încurajarea producătorilor agricoli să treacă la un alt nivel, utilizând echipamentele moderne.

Agenția Proprietății Publice, aflată în subordinea Guvernului din anul 2017, ar putea ajunge din nou în subordinea Ministerului Economiei și Infrastructurii. Guvernul a avizat pozitiv un proiect de lege pentru modificarea unor acte legislative — Legea privind administrarea și deetatizarea proprietății publice, Legea cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală și Legea privind delimitarea proprietății publice. Autorii proiectului consideră că, pentru asigurarea implementării politicii statului în domeniul administrării și deetatizării proprietății publice, este judicios ca organul abilitat cu aceste funcții să fie în subordinea ministerului căruia i s-a încredințat competența de elaborare a politicii în domeniu, și anume MEI.