Prețul de comercializare a produselor petroliere principale și a gazului lichefiat ar putea fi stabilit de către agenții economici în baza Metodologiei de calculare și aplicare a prețurilor la produsele petroliere elaborate de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică.  Guvernul a oferit aviz  pozitiv unei inițiative legislative ce prevede modificarea Legii privind piața produselor petroliere.    Astfel, autorul inițiativei propune reîntoarcerea la mecanismul stabilit anterior prin Legea nr. 223/2015 pentru modificarea și completarea unor acte legislative (așa-numitul „pachet agricol”) aplicat pe parcursul anilor 2016-2018.

Domeniile supuse evaluării naționale a riscurilor în partea ce ține de finanțarea terorismului vor fi extinse. Autoritățile intenționează să aplice sancțiuni proporționale și disuasive în cazurile depistării încălcărilor legislației privind prevenirea și combaterea spălării banilor. Acțiunile sunt incluse în planul de acțiuni privind implementarea Strategiei naționale pentru domeniul respectiv pentru anii 2020-2024. Proiectul Strategiei și a planului de acțiuni este propus spre consultări publice de către Ministerul Justiției. Planul conține circa 80 de acțiuni ce vor fi implementate în limitele alocaţiilor bugetare aprobate, precum şi din accesarea asistenţei oferite de organizaţiile internaţionale.

În zilele de 13-15 februarie 2020, Serviciul Fiscal de Stat va monitoriza activitatea comercianților de flori vii de pe teritoriul municipiului Chișinău. Aceste acțiuni se vor desfășura în contextul creșterii cererii de flori, fapt ce duce la sporirea riscului de încălcări fiscale prin neutilizarea mașinii de casă și control la efectuarea decontărilor în numerar în scopul diminuării veniturilor și, respectiv, a impozitelor și taxelor aferente BPN. În acest context, Serviciul Fiscal de Stat recomandă tuturor contribuabililor să se conformeze prevederilor legislației în vigoare, iar cumpărătorilor – să solicite bonul de casă la procurarea florilor, contribuind, astfel, la majorarea nivelului de conformare. Implicarea fiecăruia va aduce rezultate!

Ministerul Finanțelor propune spre consultare publică proiectul Standardelor naţionale de audit intern (SNAI). Acestea sunt elaborate în baza Standardelor Internaţionale pentru Practica Profesională a Auditului Intern și includ cerințele de bază pentru practica profesională și pentru evaluarea eficacității auditului intern, care se aplică la nivel organizațional și individual, precum și note privind interpretarea rezultatelor. SNAI conține două categorii fundamentale: standarde de calificare și standarde de performanță.

Reforma fiscală, care se implementează începând cu 1 octombrie curent, este considerată provocarea anului. Aceasta și alte realizări ale anului 2018 au fost prezentate astăzi, 19 decembrie 2018, în cadrul unei conferințe de totalizare, la care au participat ministrul Finanțelor, Ion Chicu, șeful Serviciului Fiscal de Stat, Serghei Pușcuța și șeful Serviciului Vamal, Vitalie Vrabie.

Specificul anului 2020, fiind determinat de situația epidemiologică atât la nivel național cât și internațional, dar și de calamitățile naturale din sectorul agricol, impune noi adaptări ale politicilor publice de natură bugetar-fiscală. Întreprinderea măsurilor complexe care rezultă din situația creată și care sunt direcționate spre susținerea mai multor domenii economice afectate continuă să fie o prioritate.   În acest sens, proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative aprobat de Guvernul Republicii Moldova în data de 30 noiembrie 2020 conține atât măsuri de diminuare a presiunii fiscale cât și mecanisme noi de subvenționare, în vederea susținerii relansării economice. Cele mai semnificative schimbări conceptuale și sistemice de ordin fiscal și vamal propuse pentru consultări publice pentru anul 2021 sunt sistematizate și descrise în continuare.

Asigurarea colectării la nivel a veniturilor la bugetul public național de către Serviciul Fiscal de Stat (în continuare SFS), este o condiție importantă și indispensabilă pentru bunul mers al dezvoltării societății. Administrația fiscală nu trebuie să se limiteze doar la încasarea dinamică a veniturilor la buget, dar și recuperarea pe deplin și în termen restrâns a restanțelor la buget.

Ținând cont de ajustările efectuate în textul Legii nr.845/1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi (în continuare Legea nr.845/1992), în partea ce vizează măsurile de plafonarea a plaților/încasărilor efectuate în numerar în cadrul activităților economice, în prezentul articol se propune examinarea principalelor întrebări aferent noilor reglementări prevăzute la art.6 din lege, în partea ce vizează drepturile și obligațiile  întreprinderilor.     Este necesară deschiderea conturilor curente de către plătitor în vederea onorării obligațiilor de plată?  

Prin intermediul Programului „Facilitatea de Creditare a Tinerilor”, lansat în anul 2019 de Ministerul Finanțelor, au fost finanțate până în prezent 180 de afaceri ale tinerilor antreprenori, în sumă totală de 114,2 milioane lei. În primul trimestru al anului 2020 au fost creditate 33 de sub-proiecte în valoare de 19,4 milioane lei. Programul deja s-a extins în 34 de raioane ale țării și are acoperire națională prin filialele a 8 institutii financiare participante partenere.

Guvernul a aprobat în cadrul ședinței din 13 mai un șir de modificări la Regulamentele sanitare privind produsele din tutun şi produsele conexe (Regulamente), aprobate prin HG nr. 1065/2016. Acestea au fost elaborate în temeiul Legii nr. 278/2007 privind controlul tutunului și Legii nr. 10/2009 privind supravegherea de stat a sănătății publice. Autorii afirmă că modificările aprobate vor asigura un nivel mai înalt de protecție a sănătății publice. Astfel, odată cu punerea în aplicare a prevederilor noi (peste o lună după publicare), agenţii economici care produc şi/sau importă tutun și produse din tutun vor fi obligaţi să prezinte în format electronic (pe suport electronic) Agenţiei Naţionale pentru Sănătate Publică, până la data de 31 mai,

Conform căror reguli se efectuează controlul pentru identificarea cazurilor/ faptelor de desfășurare a activității de întreprinzător fără înregistrare? Conform prevederilor Legii 845/1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi, antreprenoriat este activitatea de fabricare a producţiei, executare a lucrărilor şi prestare a serviciilor desfăşurată de cetăţeni şi de asociaţiile acestora în mod independent, din proprie iniţiativă, în numele lor, pe riscul propriu şi sub răspunderea lor patrimonială cu scopul de a-şi asigura o sursă permanentă de venituri.

Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) informează că, pentru înregistrarea cu statut de șomer, persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă trebuie să expedieze actele necesare la adresele de e-mail ale subdiviziunilor teritoriale pentru ocuparea forței de muncă în a cărei rază își au domiciliul sau reședința (conform actelor de identitate). Pentru minimizarea riscului răspândirii infecției cu noul coronavirus (COVID-19), accesul la sediile subdiviziunilor teritoriale pentru ocuparea forței de muncă este restricționat!

Baza de calcul a indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă în cazul unui accident de muncă sau boală profesională ar putea fi ajustată la prevederile Legii nr.289/2004 privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale. Astfel, toate indemnizațiile de incapacitate temporară de muncă, indiferent de tipul acestora, se vor calcula în baza venitului asigurat realizat în ultimele 12 luni anterioare survenirii riscului. În Parlament este înregistrată o inițiativă legislativă ce prevede modificări la Legea asigurării pentru accidentele de muncă și boli profesionale.

Angajata întreprinderii, Sîrbu Maria, s-a aflat în concediu de îngrijire a copilului până la vârsta de 3 ani a acestuia. La data de 4 noiembrie 2019 a revenit la serviciu, iar la 12 noiembrie 2019 a plecat în concediu de incapacitate temporară de muncă pe o perioadă de 11 zile. Urmează ca să achităm de la întreprindere această foaie de boală dacă persoana a lucrat mai puţin de o lună şi dacă da, atunci care va fi baza de calcul pentru stabilirea indemnizaţiei? Pentru a stabili o indemnizaţie de incapacitate temporară de muncă (în continuare — indemnizație), angajatorul trebuie să analizeze fiecare caz de îmbolnăvire sub câteva aspecte. În primul rând, urmează a fi stabilit tipul certificatului de incapacitate temporară de muncă (în continuare — certificat medical).

Viceguvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Cristina Harea, a participat la o conferință dedicată gestiunii riscului de credit, desfășurată astăzi la Chișinău. Oficialul s-a referit la importanța gestiunii riscului de credit, relansarea creditării în lei moldovenești, rolul birourilor istoriei de credit, creditarea responsabilă, precum și la tehnicile de diminuare a riscului. „După sanarea profundă, reformarea semnificativă și stabilizarea sistemului financiar-bancar din ultimii trei ani, a venit timpul dezvoltării pieței financiare”, a subliniat Cristina Harea.

Ajustarea bazei de calcul a indemnizațiilor de incapacitate temporară de muncă în cazul unui accident de muncă sau boală profesională stabilite prin Legea nr.756 cu prevederile Legii privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale, precum și uniformizarea cadrului normativ în domeniu sunt scopurile inițiativei legislative, care a fost susținută în cadrul ședinței Executivului din 25 martie. Astfel, este propusă o nouă redacție a art.14 din Legea nr.756, conform căreia cuantumul indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă va constitui 100% din baza de calcul stabilită conform art. 7 al Legii nr.289 privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale.

Ajustarea bazei de calcul a indemnizațiilor de incapacitate temporară de muncă în cazul unui accident de muncă sau boală profesională stabilite prin Legea nr.756 cu prevederile Legii privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale, precum și uniformizarea cadrului normativ în domeniu sunt scopurile inițiativei legislative, care a fost susținută în cadrul ședinței Executivului din 25 martie.

Amenzile aferente sancţiunilor aplicate de Comisia Naţională a Pieții Financiare (CNFP) ar putea fi vărsate în bugetul de stat. Această propunere se conține în proiectul de lege pentru modificarea unor acte legislative aprobat în cadrul ultimei ședințe a Executivului. Prevederea urmărește scopul uniformizării destinației amenzilor aplicate de către autoritățile administrative centrale, precum şi evitarea unor potențiale conflicte de interes în procesul de aplicare a sancțiunilor în sectorul de creditare nebancară. Astfel, proiectul prevede abrogarea lit. k) la alin. 1 al art. 6 din Legea nr. 192/1998 privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare, conform căreia sumele sancțiunilor pentru contravențiile administrative aplicate de CNPF se transferau în bugetul autorității și erau utilizate pentru finanțarea acesteia.

Diminuarea continuă a efectivelor de animale și a productivității acestora, precum și creșterea riscului de asigurare a securității alimentare a țării a impus necesitatea elaborării unui mecanism de susținere a sectorului zootehnic prin acordarea subvențiilor. În acest context, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului a elaborat proiectul Regulamentului privind acordarea de plăți directe per cap de animal (Regulament) care urmează a fi aprobat prin hotărâre de Guvern.   Prin intervenția propusă este preconizată asigurarea: creșterii numărului de exploatații zootehnice autorizate ca urmare a înregistrării fermelor din rândurile deținătorilor casnici;

Ce cotă a TVA se va reflecta în factura fiscală, eliberată subiectului activității de întreprinzător, pentru serviciile de alimentație publică prestate într-o anumită perioadă, care includ și consumul mărfurilor accizate, pentru care la încasarea plații prealabile a fost eliberată factura fiscală cu reflectarea cotei TVA în mărime de 10%? Conform art. 96 lit. b) din Codul fiscal, la produsele alimentare, băuturi, cu excepţia mărfurilor supuse accizelor, livrate de către agenţii economici în cadrul desfăşurării activităţilor de cazare şi/sau alimentaţie publică conform secţiunii I a Clasificatorului Activităţilor din Economia Moldovei se aplică cota redusă a TVA în mărime de 10%. Astfel, în cazul în care la încasarea de la subiectul activității de întreprinzător a plății prealabile a fost eliberată factura fiscală cu reflectarea cotei TVA în mărime de 10%, furnizorul, va emite pentru serviciile de alimentație publică prestate într-o anumită perioadă, care includ și consumul mărfurilor accizate, o factură fiscală cu indicarea în rînduri separate: — a diferenței dintre valoarea produselor alimentare, băuturilor consumate și a plății prealabile cu reflectarea cotei TVA corespunzătoare; — a valorii mărfurilor accizate consumate, cu reflectarea cotei în mărime de 20% a TVA.