Serviciul Fiscal de Stat reamintește că, potrivit prevederilor Codului fiscal, contribuabilii — persoanele juridice și persoanele fizice care practică activitate de întreprinzător, au obligația de a depune Declarația cu privire la impozitul pe venit aferentă anului 2016 până la 25 martie a anului curent.

Entitatea „M” SRL pentru a-şi desfăşura activitatea este nevoită să recurgă la împrumuturi de mijloace băneşti de la persoane fizice şi juridice rezidente care nu sunt interdependente cu aceasta. Pentru împrumuturile respective entitatea „M” SRL calculează şi achită dobândă. Cum urmează să deducă dobânzile respective entitatea ținând cont de faptul că pe parcursul anului curent BNM a modificat rata de bază şi ratele de dobândă la instrumentele de reglementare monetară? De asemenea este posibilă deducerea dobânzilor calculate şi reflectate în evidenţa contabilă la cheltuieli dar neachitate beneficiarilor (persoane fizice şi juridice) în anul curent?

Inspectoratul Fiscal Principal de Stat aduce la cunoștință cotele care vor fi utilizate la calcularea majorării de întârziere pentru neachitarea în termenii stabiliți a obligațiunilor fiscale pe parcursul anului bugetar 2017.

1. În baza cecurilor prezentate de către companie care a procurat combustibil pe parcursul la o lună, compania petrolieră este în drept să elibereze factura? în baza cărui articol?

În februarie, preţurile în regiunea Transnistreană s-au micşorat în medie cu 0,39% după inflaţia din ianuarie, care a înregistrat rata de 0, 37%.

Rata medie ponderată pentru depozitele la termen în lei a fost în octombrie 2016 de 7,24%, în scădere cu 0,36 p.p. faţă de luna precedentă. Potrivit Băncii Naţionale a Moldovei, comparativ cu octombrie anul trecut, rata s-a diminuat cu 6,78 puncte procentuale.

Estimarea este inclusă în raportul trimestrial Tendințele economiei Moldovei, elaborate şi prezentat de specialiștii Institutului național de cercetări economice (INCE). Anterior, INCE prognoza o creștere a PIB-ului pentru acest an de 1,2%, dar a formulat și un scenariu pesimist, care prevedea o contracție a PIB-ului cu 1,6%.

În ultima perioadă, tot mai frecvente sunt cazurile în care fondatorul întreprinderii de stat sau societății pe acțiuni în care cota statului depăşeşte 50% din capitalul social (statul) solicită majorarea capitalului social cu surplusul din reevaluarea activelor imobilizate. Motivele invocate se bazează pe faptul că entitățile menționate au fost dotate cu imobilizări (în mare parte clădiri, edificii etc.) de către stat, valoarea acestora, consemnată în capitalul social fiind valoarea stabilită la data depunerii în capitalul social al entității (fondării). Ulterior, valoarea de piață a activelor menționate a suferit modificări, de regulă în partea majorării acesteia.

Reprezentanții Fondului Monetar Internațional se vor afla în vizită de lucru la Chișinău în perioada 14 — 28 februarie 2017. Misiunea va analiza evoluția economiei țării noastre și progresul atins de autorități în implementarea programului, în contextul primei evaluări a programului autorităților, susținut de FMI prin Mecanismele de finanțare EFF (Mecanismul de finanțare extinsă) și ECF (Mecanismul extins de creditare).

Tinerii din nordul țării sunt cei mai activi în accesarea de fonduri pentru inițierea sau dezvoltarea unei afaceri.

În ultimii ani Republica Belarus a întreprins mai multe acțiuni și a obținut reușite în controlul din partea statului a activităților în domeniul jocurilor de noroc. În continuare vom prezenta unele aspecte privind reglementarea activităților în domeniul jocurilor de noroc, în cazul Republicii Belarus, metodele inovatoare de monitorizare și control în acest domeniu.

Ministerul Economiei şi Infrastructurii propune pentru consultări publice proiectul Programului de dezvoltare a reţelelor de bandă largă pe anii 2017-2020, elaborat în baza Strategiei naţionale de dezvoltare a societăţii informaţionale ,,Moldova Digitală 2020” din 31 octombrie 2013 şi altor documente de politici în domeniu. Obiectivul general al Programului constă în dezvoltarea reţelelor de comunicaţii electronice în bandă largă de generaţie nouă şi asigurarea disponibilităţii accesului la aceste reţele în toate localităţile ţării.

Politica bugetar-fiscală și vamală pentru anul 2017 conține mai multe modificări la capitolul accize. Astfel, în urma revizuirii listei mărfurilor supuse accizelor, autorii propun anularea accizului pentru aparatele de înregistrare şi reproducere a sunetului, aparatele video de înregistrat sau de reprodus şi aparatele de recepţie pentru radiodifuziune.

La data de 25 noiembrie 2016, Parlamentul a votat în prima lectură introducerea unui nou regim fiscal simplificat de impozitare al persoanelor fizice care desfășoară independent (de sine stătător) activități de comerț. Noul concep a fost elaborat de Guvern, ca parte componentă a proiectul politicii bugetar-fiscale și vamale pentru anul 2017.

Posibilitățile asigurării unei colaborări sustenabile dintre Republica Moldova şi Forul Economic Mondial de la Davos (WEF), au fost puse în discuţie la întrevederea Prim-ministrului Pavel Filip cu Directorul executiv al WEF, Philipp Rosler.

Legile sunt mereu într-o evoluție, fiind adaptate realităților în care se aplică. Legislația vamală națională a evoluat pe parcursul timpului, cunoscând o serie de modificări. Primul Cod vamal a fost adoptat în anul 1993, fiind actul legislativ de bază care reglementa principiile organizatorice și de activitate ale sistemului vamal. Codul vamal era constituit din 112 articole, iar prevederile acestuia erau sumare, activitatea vamală fiind una limitată. Odată cu evoluția proceselor economice și sociale atât la nivel național, cât și internațional, intensificării traficului internațional de mărfuri, a apărut necesitatea modificării și cadrului normativ din domeniul vamal.

Monitorul Oficial a publicat pe data de 31 martie 2017 decizia Plenului Consiliului Concurenței, aprobată în baza unei notificări depuse de Ministerul Finanțelor la 28 noiembrie 2016. Notificarea se referă la măsurile de sprijin, acordate în cadrul implementării Creditului de asistență condiționată, finanțat din contul Creditului Guvernului Republicii Polone acordat Guvernului Republicii Moldova pentru realizarea proiectelor în domeniul agriculturii, îmbunătățirii procesării produselor alimentare și infrastructurii acestora.

Miniştrii de finanţe ai ţărilor membre ale Uniunii Europene au recunoscut la sfârşitul săptămânii trecute că cele mai mari 20 de economii ale lumii (G20) nu-şi vor putea atinge ţinta legată de generarea de creştere economică suplimentară prin intermediul reformelor până în anul 2018 şi au cerut să se reflecteze asupra motivelor din spatele acestui eşec.

Un Acord de finanțare dintre Republica Moldova și Asociația Internațională pentru Dezvoltarea și un Acord de împrumut dintre Republica Moldova și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare au fost ratificate de Parlament.

Agricultorii moldoveni pot beneficia de oportunitățile de finanțare în cadrul celui de-al șaselea program IFAD, care va fi implementat până în anul 2020 și are un buget de peste $26 mil. Acesta oferă finanțare la o rată atractivă, precum și posibilitatea de a beneficia de o componentă de grant.