În perioada în care sunt desfășurate adunările generale anuale în cadrul societăților pe acțiuni, în care cota statului depășește 50% din capitalul social, propunem analiza modificărilor și completărilor importante care au intrat în vigoare în Legea nr.1134/1997 privind societățile pe acțiuni la 1 ianuarie 2021, fiind aprobate prin Legea nr.18/2020.   Amintim, modul de înfiinţare, dizolvare (lichidare) şi statutul juridic al societăţilor pe acţiuni (SA), drepturile şi obligaţiile acţionarilor, ale membrilor organelor de conducere şi ale altor persoane cu funcţii de răspundere ale societăţii, drepturile şi interesele legale ale creditorilor şi acţionarilor acestor societăţi este stabilit în Legea nr.1134/1997, cu modificările și completările ulterioare1.

Statul va restitui întreprinderilor care și-au sistat activitatea, dar vor achita salariile angajaților, contribuțiile de asigurări sociale, primele în fondul asigurărilor obligatorii de asistență medicală şi impozitul pe venit în proporţie de 100%, a declarant astăzi, în cadrul unui briefing la Reşedinţa de Stat, preşedintele Igor Dodon. În același timp, entitățile care şi-au stopat activitatea fără decizia Comisiei pentru situaţii excepţionale, vor putea primi compensarea sumei impozitelor indicate supra în proporţie de 60%.

La 1 ianuarie 2021 au intrat  în vigoare modificările la Ordinul Ministerului Finanţelor 126/2017 ce ţin de aprobarea formularului tipizat IPC 21 Darea de seamă privind reținerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală și a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (în continuare – IPC 21). Concomitent, ținând cont de modificările efectuate prin intermediul Legii nr. 60/2020 la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale (în continuare Legea nr. 489/1999), amintim că din noţiunea de asigurat din art.1 a fost exclusă persoana fizică (angajatul) cu obligativitatea de achitare a contribuţiilor de asigurări sociale obligatorii.

O persoană fizică cetăţean a obţinut în anul 2017 venituri doar sub formă de salariu de la „G” S.R.L. Salariul a fost obţinut pentru munca efectuată în perioada august decembrie 2017. În urma calculelor efectuate, ca urmare a neutilizării totale a scutirilor la care avea dreptul, cetăţeanul a depistat că, dacă ar fi prezentat Declaraţia cu privire la impozitul pe venit, suma impozitului pe venit ar fi fost cu 800 lei mai mică. Poate persoana obţine restituirea acestui impozit dacă nu a prezentat până la 2 mai Declaraţia și ce urmează să întreprindă în acest caz?

Procedura de compensare a obligațiilor fiscale este stabilită de art. 175 din Codul fiscal (CF).  Stingerea obligaţiei fiscale prin compensare se efectuează prin trecerea în contul restanţei a sumei plătite în plus sau a sumei care, conform legislaţiei fiscale, urmează a fi restituită. Compensarea se efectuează la iniţiativa SFS sau la cererea contribuabilului, dacă legislaţia fiscală nu prevede altfel.   Una din întrebările deseori adresate de contribuabili este în ce termen organul fiscal trebuie să examineze și să execute cererea de compensare depusă?

Articolul 90 alin.(1) din Codul fiscal stabilește că, impozitul pe venit la sursa de plată se reţine, în mod obligatoriu, de către orice: a) persoană (contribuabil) care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător şi a persoanelor care desfăşoară activităţi independente conform cap. 102 şi activităţi în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau de obiecte ale regnului vegetal conform cap. 103;

În Monitorul Oficial de astăzi, 17 ianuarie 2020, a fost publicat Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr. 09 din 10 ianuarie 2020 cu privire la abrogarea Ordinului nr.163 din 5 aprilie 2019 cu privire la aprobarea Regulamentului cu privire la procedura de executare a creanțelor bănești. Abrogarea a fost necesară în contextul aplicării, începând cu 13 decembrie 2019, a Regulamentului privind procedura de executare a creanțelor bănești bazate pe dispoziții de drept public, care a fost aprobat prin Hotărârea nr. 618 din 11 decembrie 2019.

Entitatea rezidentă „M” SRL i-a achitat entităţii nerezidente „K” plata pentru serviciul acordat și a reținut impozit pe venit la sursa de plată în baza prevederilor art. 91 din CF, deşi există convenție pentru evitarea dublei impuneri între RM şi statul de rezidenţă fiscală a entităţii nerezidente „K”. Reţinerea impozitului de către „M” SRL s-a efectuat, deoarece acesteia nerezidentul nu i-a prezentat certificatul de rezidență. Cum poate fi restituit impozitul pe venit reţinut la sursă şi în ce mod? Potrivit prevederilor art. 91 alin. (1) liniuţa întâi din CF, persoanele menţionate la art. 90 din CF reţin şi achită un impozit în mărime de 12% din plăţile direcţionate spre achitare nerezidentului aferente veniturilor de la art. 71 din CF, cu excepţia celor specificate la liniuţele a doua, a treia şi a patra din acelaşi alineat.

Contribuabilul „X” a depus cerere de restituire a TVA pentru luna martie 2017 datorită faptului că subiectul impozabil a efectuat livrări care se impozitează la cota zero. Suma indicată spre restituire în declarația privind TVA constituie 62 mii lei. Luând în considerare modificările operate la HG nr. 93 din 1 februarie 2013 pentru aprobarea Regulamentului privind restituirea taxei pe valoarea adăugată, prin HG nr. 1392 din 22 decembrie 2016, vom exemplifica posibilele situații de restituire a TVA sub aspectul termenului limită de restituire a TVA pentru a determina data maximă până la care SFS trebuie să efectueze restituirea TVA.

În conformitate cu pct.8 din Regulamentul privind restituirea accizelor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1123 din 28 septembrie 2006, restituirea accizelor, în cazurile prevăzute la pct.18, 201 şi 208 ale prezentului Regulament, se efectuează lunar (sau pentru câteva perioade fiscale, dar nu mai mult de şase), în baza cererii, copiilor documentelor primare (facturilor fiscale, facturilor), copiilor documentelor ce confirmă achitarea accizelor la buget, depuse de solicitant în urma controlului cameral efectuat de către SFS (DGACM).

(Continuare. Partea I/ continuare partea I în nr. 7 (62))   Determinarea și deducerea cheltuielilor pentru reparații Atribuirea cheltuielilor/costurilor ulterioare aferente reparației sau dezvoltării la cheltuieli curente ori la costuri ulterioare care urmează a fi capitalizate se efectuează în conformitate cu SNC sau IFRS (pct. 20 din Regulament). Cheltuielile/costurile ulterioare care, potrivit prevederilor SNC sau IFRS, urmează a fi capitalizate, în scopuri fiscale se vor capitaliza prin majorarea valorii de intrare cu suma cheltuielilor/costurilor ulterioare suportate (pct. 22 din Regulament). Vom prezenta schematic cheltuielile/costurile ulterioare suportate ce urmează a fi deduse sau capitalizate în scopuri fiscale (Figura 2). Situația cea mai complicată pentru contabil apare atunci când acesta urmează să califice care costuri aparțin costurilor de întreținere și asistență tehnică, costurilor cu reparația curentă sau costurilor cu reparația capitală.

Genul de activitate a unui agent economic este transmiterea în locațiune a autoturismelor. Potrivit clauzelor contractuale locatorul se obliga să transmită autoturismul cu full combustibil, iar locatarul se obligă să restituie la fel cu full combustibil. În cazul examinat, cum se duce evidența foilor de parcurs, care se completează pentru autoturismele care traversează hotarele Republicii Moldova?

Stimați cititori, cu siguranță aveți întrebări ce țin de utilizarea tichetelor de masă electronice. În continuare vă propunem o listă cu cele mai frecvente astfel de întrebări, la care, totodată, vă oferim și răspunsurile!

Casa Naţională de Asigurări Sociale a comunicat beneficiarilor de prestații sociale că au fost efectuate transferurile pentru toate prestaţiile sociale în mărime de circa 382,7 mil. lei, inclusiv banii destinaţi achitării indemnizaţiilor pentru familiile cu copii. Astfel, pentru plata indemnizaţiei de maternitate au fost transferate 52,8 mil. lei pentru 1972 beneficiari, iar pentru cea paternală — 1,8 mil. lei (368 beneficiari). Indemnizaţia unică la naşterea copilului va fi achitată în sumă de 24,6 mil. lei (3072 persoane), iar indemnizaţia lunară pentru creşterea copilului până la împlinirea vârstei de 3 ani va fi plătită la 47248 persoane în sumă de 89,2 mil. lei.

Agricultura este una din activitățile de bază, caracteristice pentru Republica Moldova. Chiar dacă avem foarte multe companii în acest domeniu, nu există răspunsuri la toate întrebările legate de particularitățile ținerii evidenței contabile. Astfel, vă invităm la seminarul ”Contabilitatea în agricultură” ca să trecem în revistă cele mai recente schimbări, dar și să lucrăm cu situații practice întâlnite în contabilitatea întreprinderilor agricole.

Cum poate o persoană fizică să depună cererea privind restituirea impozitului pe venit achitat/reținut în plus și să beneficieze de dreptul la restituirea impozitului pe venit achitat/reținut în plus dacă aceasta a plecat de urgență la tratament medical peste hotarele Republicii Moldova?

Potrivit art. 901 alin. (3) din Codul fiscal, persoanele specificate la art.90 reţin un impozit în mărime de 10% din veniturile obţinute de către persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, de la transmiterea în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) a proprietăţii mobiliare şi imobiliare, cu excepţia arendei terenurilor agricole.

Potrivit art. 901 alin. (3) din Codul fiscal, persoanele specificate la art.90 reţin un impozit în mărime de 10% din veniturile obţinute de către persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, de la transmiterea în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) a proprietăţii mobiliare şi imobiliare, cu excepţia arendei terenurilor agricole.

Persoana fizică X a încheiat cu o companie de construcții un contract privind investirea capitalului în construcție. Compania s-a obligat să construiască şi să transmită în proprietatea X apartamentul cu un anumit nivel de pregătire, inclusiv blocuri de ferestre din termopan cu 4 camere, cu pachetele de sticlă şi pervazuri, garantând că, la momentul predării imobilului, acesta va deţine toate caracteristicile conform contractului, calitatea materialelor va corespunde documentaţiei de proiect şi normelor tehnice în vigoare şi nu va avea defecte care ar putea înrăutăţi proprietăţile de consum ale bunului imobil. Totodată, termenul de garanţie a lucrărilor îndeplinite este de 5 ani din momentul dării în exploatare a casei, iar în cazul depistării defectelor ascunse care nu pot fi depistate în momentul recepţionării lucrărilor, vor fi prezentate în timpul termenului de garanţie.

Prin contractul de locațiune, o parte (locator) se obligă să dea celeilalte părți (locatar) un bun determinat individual în folosință temporară sau în folosință şi posesiune temporară, iar aceasta se obligă să plătească chirie (art. 1251 din Codul civil).   Contractul de locațiune a unui bun imobil trebuie să fie întocmit în scris.