În primele 9 luni ale anului curent din țara noastră au fost exportate mărfuri în sumă de $2103,3 mil., sporind cu 21% comparativ cu perioada similară din anul 2020, comunică Biroul Național de Statistică.   Astfel, exporturile de mărfuri autohtone au constituit circa $1,5 mld. (75,1% din total exporturi), fiind în creștere cu 19,2% față de perioada similară din anul 2020, reexporturile de mărfuri străine au însumat $523,4 mil. (24,9%), sporind cu 27,1%, reexporturile de mărfuri după prelucrare (inclusiv îmbrăcăminte, încălțăminte și părți de încălțăminte, cabluri coaxiale,

Rezidenții parcului IT, fiind înregistrați și având sediul (adresa juridică) în RM, desfășoară activitate inclusiv prin intermediul salariaților care prestează munca la distanță pe teritoriul RM și/sau în afara acestuia. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la garanţii acordate

În Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 325-327 din 22.08.2023 a fost publicată Legea nr. 229 din 31.07.2023 pentru modificarea unor acte normative

Compania Naţională de Asigurări în Medicină (CNAM) anunță că a acumulat, în primele şapte luni ale anului 2021, în fondurile de asigurare obligatorie de asistenţă medicală venituri proprii (fără transferuri de la bugetul de stat) de 3,2 mld. lei. Acumulările respective au fost în creştere cu peste 406 mil. lei sau cu 14,3% faţă de perioada similară a anului 2020. Cea mai mare parte a veniturilor provine din primele de asigurare medicală în cotă procentuală din salariu. Acestea au depăşit 3 mld. lei, cu peste 403 mil. mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Este în drept Asociația proprietarilor de locuințe privatizate să repartizeze suma impozitului funciar, calculat pentru terenul amplasat sub blocul locativ și adiacent acestuia, în contul obligațiilor aferente locatarilor – proprietari de apartamente?   Potrivit prevederilor art. 277 alin. (1) lit. a) și c) din CF, subiecți ai impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare și impozitul funciar sunt persoanele juridice și persoanele fizice rezidenți și nerezidenți ai RM – proprietari ai bunurilor imobiliare de pe teritoriul RM; deţinători ai drepturilor patrimoniale (de posesie, de gestiune şi/sau de folosinţă) asupra bunurilor imobiliare de pe teritoriul RM ce se află în proprietatea publică a statului sau în proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale.

În anul 2021 persoana fizică A și persoana fizică B, soți, ambii cetățeni ai Republicii Moldova, vând un bun imobil care este proprietate comună în devălmășie. Pentru soț (persoana fizică A) este locuința de bază, iar soția (persoana fizică B) are domiciliul stabilit la momentul înstrăinării în alt imobil. Care sunt obligațiile fiscale ce țin de impozitul pe venit al contribuabililor menționați pentru perioada fiscală 2021?    Conform art. 567 alin. (1) din Codul civil (CC), în cazul în care dreptul de proprietate aparţine concomitent mai multor persoane fără ca vreuna dintre ele să fie titularul unei cote-părţi ideale din bunul comun, proprietatea este comună în devălmășie.

În ce cazuri agenții economici subiecți ai sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii (ÎMM) au dreptul la alegerea regimului de impozitare prevăzut de Capitolul 71  sau regimului de impozitare aplicat în modul general stabilit? Care sunt condițiile ce reglementează obligația aplicării regimului general stabilit?

Subiecții şi obiectele impunerii cu taxele locale, baza impozabilă, modul de calculare şi de plată a acestora, termenele de achitare şi de prezentare a dărilor de seamă, inclusiv atribuțiile autorităților administrației publice locale  (în continuare – AAPL) la stabilirea lor sunt determinate de titlul VII al Codului fiscal (în continuare – CF). AAPL, reieşind din prevederile art. 292 alin. (2), art. 296 şi art. 297 alin. (1) din CF, sunt în drept să stabilească pe teritoriul administrat: • lista taxelor locale (toate sau numai o parte din cele prevăzute în art. 289 alin. (2) din CF - în funcție de posibilitățile şi necesitățile unității administrativteritoriale);

În cadrul ultimei ședințe Executivul a aprobat proiectul hotărârii pentru modificarea Hotărârii nr.453/2010 a Guvernului cu privire la modul de stabilire a prețului inițial de vânzare a acțiunilor proprietate publică supuse privatizării.   Proiectul stabilește obligativitatea determinării prețului inițial de expunere spre vânzare a acţiunilor proprietate publică în cazul în care cota statului în capitalul social al societății depăşeşte 33,3%, în baza expertizei efectuate de către un evaluator independent în conformitate cu standardele internaţionale de evaluare, iar în cazul în care cota statului este mai mică de 33,3%, preţul iniţial urmează a fi stabilit de către comisia instituită de Guvern sau autorităţile abilitate cu atribuţii de privatizare.

Potrivit prevederilor Сodului fiscal, dreptul de a prezenta declaraţia cu privire la impozitul pe venit îl au toţi contribuabilii, iar obligația – persoanele fizice care au obligaţii privind achitarea impozitului (art.83 din CF). Neprezentarea declarației este calificată drept încălcare fiscală, pentru care contribuabilul este tras la răspundere, inclusiv persoana fizică care nu practică activitate de întreprinzător (în continuare – persoană fizică).   Totodată, în cazul în care PF este lipsită de capacitate de exerciţiu sau are capacitate de exerciţiu restrânsă, pentru încălcarea fiscală săvârşită de el poartă răspundere (în funcţie de obiectul impozabil, de obligaţia fiscală şi de bunurile contribuabilului) reprezentantul său legal

Valorile mobiliare proprietate publică în 17 societăți pe acțiuni sunt expuse spre vânzare de Agenția Proprietății Publice. Comunicatul a fost publicat în MO vineri, 19 martie. Conform acestuia, în perioada 19-30 aprilie 2021, la Bursa de Valori vor fi desfășurate licitații „cu strigare” pentru privatizarea acțiunilor ce aparțin statului în capitalul social al întreprinderilor incluse în listă.   În aceasta din nou se regăsesc hotelul „Chișinău” (cota statului – 60,179%, 290,7 mii acțiuni la prețul inițial de vânzare 5, 34 lei), „Metalferos” (281,06 mii acțiuni, ceea ce constituie 78,282%, la prețul inițial de vânzare – 3000 lei per acțiunea cu valoarea nominală de 10 lei),

29.2.6.26 Sunt oare obligate misiunile diplomatice de a reține impozitul pe venit la sursa de plată din plățile efectuate în favoarea persoanelor fizice cetățeni ai Republicii Moldova, aferente transmiterii în posesie şi/sau în folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) a proprietății imobiliare?

Potrivit noțiunii expuse la art. 2 din Legea nr. 22 din 23.02.2018 privind exercitarea unor activități necalificate cu caracter ocazional desfășurate de zilieri, „zilier” este persoană fizică, cetățean al Republicii Moldova, cetățean străin sau apatrid, care are capacitate de muncă și care exercită, contra unei remunerații, activități necalificate cu caracter ocazional pentru un beneficiar.

Dare de seamă fiscală (Declarație) reprezintă orice declaraţie, informaţie, calcul, notă informativă, alt document, care este prezentat sau Serviciului Fiscal de Stat, privind calcularea, achitarea, reţinerea impozitelor, taxelor, primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii,

Persoana fizică care nu desfășoară activitate întreprinzător a transmis în anul 2020 în locațiune deţinătorului de patentă de întreprinzător un imobil, iar venitul sub formă de chirie obținut de către aceasta a fost declarat în Declaraţia persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (Forma CET18), fiind achitat impozitul pe venit la cota da 12%. Corect sau nu a procedat persoana fizică în speța examinată?

În conformitate cu prevederile pct.189 al SNC „Imobilizări necorporale și corporale” (INC), entitatea poate reevalua obiectele de imobilizări complet amortizate, separat de clasa din care ele fac parte, cu stabilirea acestora unei noi valori și a unei noi durate de utilizare corespunzătoare perioadei estimate rămase de utilizare. Menționăm, că în cazul dat entitatea poate, însă nu este obligată să reevalueze imobilizarea necorporală sau corporală dacă aceasta complet a fost amortizată și ulterior este utilizată în activitatea sa. Această situație apare din cauza necoinciderii duratei de amortizare determinată la recunoașterea inițială a activului imobilizat cu durata efectivă de utilizare.

Senatul României a adoptat propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Codului fiscal, care prevede reducerea, din 1 ianuarie 2020, a cotei generale de TVA de la 19% la 16%. Astfel, în scopul creșterii conformării fiscale voluntare, precum şi pentru stimularea consumului din producția internă, propunerea legislativă conține și alte modificări. Și anume, instituirea din 1 ianuarie 2020 a cotei reduse de TVA de 5% pentru produse alimentare.

Publicația Periodică „Monitorul Fiscal FISC.md” amintește tuturor contribuabililor că, pe data de 25 martie, expiră termenul de depunere de către persoanele juridice a Declarației cu privire la impozitul pe venit. De astăzi revenim în sprijinul contabililor cu seria de articole expuse cu știință de cauză de un practician, care împarte experiența cu Dvs. Totodată, articolele corespund poziției oficiale a Serviciului fiscal de Stat. Declarația cu privire la impozitul pe venit (în continuare - Declarația) se completează în conformitate cu Anexa nr.2 „Modul de completare a Declarației cu privire la impozitul pe venit” la Ordinul MF nr.162 din 26.09.2018, care urmează a fi depusă în mod obligatoriu de următoarele categorii de contribuabili:

În ultimul timp frecvent apar întrebări referitor la calcularea și achitarea impozitului pe bunurile imobiliare de către deţinătorii drepturilor patrimoniale (de posesie, de gestiune şi/sau de folosinţă) asupra bunurilor imobiliare proprietate publică de pe teritoriul Republicii Moldova, precum și de către arendaşii sau locatarii bunurilor imobiliare ale autorităţilor publice şi ale instituţiilor finanţate de la bugetele de toate nivelurile.   Categoria de contribuabili menționată supra, chiar dacă nu dețin în proprietate bunuri imobile, trebuie să prezinte calculul impozitului pe bunurile imobiliare luate în locațiune / arendă de la autorități / instituții publice.

O categorie distinctă de creanțe ale statului care se fac venit la bugetul public național este formată din creanțele bănești bazate pe dispoziții de drept public, a căror reglementare se regăsește în Codul administrativ (CA). Ținând cont de prevederile art. 175 și 177 alin. (2) din CA, creanțele menționate derivă dintr-un act administrativ individual sau contract administrativ care obligă debitorul la realizarea unei prestaţii băneşti și au o natură distinctă de celelalte categorii de creanțe ale statului, precum creanţele băneşti bazate pe dreptul statului de a percepe impozite, taxe şi alte plăţi (ce corespund noțiunii de obligație fiscală) cărora li se aplică prevederile Codului fiscal și amenzile aplicate în conformitate cu Codul contravențional.