În articol se propune trecerea în revistă a celor mai importante măsuri din domeniul fiscal și vamal care au intrat în vigoare începând cu 1 ianuarie 2026.

Până la data de 19 iulie 2021 Ministerul finanțelor este în așteptarea propunerilor care vor îmbunătăți aplicarea corectă a prevederilor Standardelor Naționale de Contabilitate. Autoritatea a inițiat elaborarea proiectului ordinului Ministrului Finanțelor ,,Pentru modificarea Ordinului Ministrului Finanțelor nr. 118/2013 privind aprobarea Standardelor Naționale de Contabilitate”, intervenția fiind generată de necesitatea ajustării unor prevederi.   Propunerile pot fi expediate în adresa persoanei responsabile: Postu Dorina (consultant principal, Secţia politici contabile şi audit), număr telefon 022 26 27 85 / email: dorina.postu@mf.gov.md.

Datorită utilizării pe scară largă a internetului și a tehnologiilor avansate, un număr din ce în ce mai mare de achiziții se efectuează în format online. Aceasta se întâmplă datorită faptului că este mai convenabil pentru cumpărători să aleagă bunurile de care au nevoie, în fața calculatorului sau telefonului mobil, fără să petreacă timpul vizitând magazinele staționare. Între timp, există o serie de particularități privind vânzarea la distanță a mărfurilor, de care antreprenorii trebuie să țină cont.

Potrivit art. 99 alin. (1) al Codului fiscal (CF) livrarea efectuată la un preț mai mic decât cel de piață din cauza relațiilor specifice stabilite între furnizor și cumpărător (beneficiar) sau din cauză că cumpărătorul (beneficiarul) este angajat al furnizorului constituie livrare impozabilă. Valoarea impozabilă a livrării respective constituie valoarea ei de piață.

Are obligația de emitere a facturii fiscale executorul judecătoresc la încasarea onorariului?   În conformitate cu prevederile art.2 alin.(1) din Legea nr.113/2010 privind executorii judecătorești, executorul judecătoresc este persoană fizică învestită de stat cu competenţa de a îndeplini activităţi de interes public prevăzute de legea prenotată şi de alte legi. În exercitarea atribuţiilor de serviciu, executorul judecătoresc este exponentul puterii de stat.  

În contextul internaţionalizării afacerilor, tot mai multe entităţi adoptă strategii de afaceri, care implică diferite forme de tranzacţii economice internaţionale.

Instanţa de insolvabilitate, la cererea administratorului insolvabilităţii/ lichidatorului, a comitetului creditorilor sau a oricărui creditor care are interes legitim poate dispune ca o parte din datoriile debitorului insolvabil să fie suportate de membrii organelor lui de conducere şi/sau de supraveghere, precum şi de orice altă persoană, care i-au cauzat insolvabilitatea, prevede art.248 din Legea insolvabilităţii nr.149/2012, stabilind și acțiunile ce au cauzat insolvabilitatea1.   Aplicarea prevederilor menționate supra nu exclude aplicarea faţă de debitor a unor sancţiuni contravenţionale sau pedepse penale pentru fapte ce constituie contravenţii sau infracţiuni.

Cel mai mare salariu minim oferit de angajatorii care dispun de locuri de muncă vacante începe de la 27 mii lei și se propune pentru poziția de mecanic-șef, potrivit topului celor mai bine plătite locuri vacante elaborat de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM).   Un salariul minim de 25 mii lei este oferit pentru funcția de manager proiect, iar 20 mii lei – pentru funcții vacante de manager financiar și tehnolog, precum și salarii de 19 mii lei pentru cel care vor ocupa funcția vacantă de contabil-șef.   Între 13-15 mii lei se oferă pentru funcții vacante de diriginte șantier; maistru, șef secție psihoneurologie și asistent medical;

Ministerul Finanțelor propune ajustarea cuantumului deductibil în scopuri fiscale a cheltuielilor suportate pentru transportul organizat al angajaţilor/zilierilor în limita maximă a plafonului mediu de 35 de lei  la 45 de lei per angajat/zilier (fără TVA) și a limitei maxime pentru hrana organizată a angajaţilor/zilierilor de 45 de lei la 60 de lei per angajat (fără TVA) pentru fiecare zi efectiv lucrată.   În acest sens, a fost elaborat proiectul hotărârii de Guvern cu privire la modificarea Anexei nr.1 din Regulamentul cu privire la determinarea obligațiilor fiscale aferente impozitului pe venitul persoanelor juridice şi persoanelor fizice care practică activitate de întreprinzător (Regulament), aprobat prin HG nr.693/2018, inclus pe ordinea de zi a ultimei ședințe a secretarilor de stat.

Prin ratificarea de către Parlamentul Republicii Moldova a Acordului de Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, și Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de altă parte, prin Legea nr.112 din 2 iulie 2014, RM și-a asumat angajamentul de a transpune în legislația națională prevederile acquis-ului comunitar în domeniul raportării financiare corporative1 (Anexa II la capitolul 3 Dreptul societăților comerciale, contabilitate și audit și guvernanța corporativă din titlul IV).

Segmentul activității de comerț/prestări servicii on-line este un segment evaluat de către Serviciul Fiscal de Stat cu nivel sporit de risc de neconformare fiscală. Lipsa unui loc fix de desfășurare a activității, prezența numerarului, implicarea în circuitul economic a mai multor subiecți (pagini web) care au un singur beneficiar, sunt principalele motive pentru care segmentul respectiv este mai vulnerabil din punct de vedere al neconformării fiscale, inclusiv prezența fenomenului activității ilicite.

Entitățile, practicând activități de producție și/sau prestări servicii pe lângă activitatea de bază, pot avea și activități auxiliare. Cadrul normativ din domeniul contabil nu prevede o delimitare clară a acestor tipuri de activități sau o explicare la acest capitol; totodată, Indicaţiile metodice privind contabilitatea costurilor de producţie și calculaţia costului produselor și serviciilor (Indicații metodice) stipulează că contabilitatea costurilor de producție se ține separat pe activitățile de bază și auxiliare și definește aceste activități, precum: • activități de bază – activități legate de fabricarea produselor și/sau de prestarea serviciilor ce constituie scopul activității entității; • activități auxiliare – activități de deservire a activităților de bază ale entității (de exemplu, fabricarea ambalajului și instrumentelor, deservirea cu transport, furnizarea diferitelor tipuri de energie, reparația mijloacelor fixe).

Baza impozabilă o constituie:a) valoarea contractuală (de deviz) a lucrărilor de construcţie a obiectivelor subterane;b) valoarea contabilă a construcţiilor subterane.

Medierea reprezintă o modalitate de soluţionare alternativă a litigiilor pe cale amiabilă, în cadrul unui proces structurat, flexibil şi confidenţial, cu asistenţa unui sau mai multor mediatori.

Patenta de întreprinzător este un certificat de stat nominativ, ce atestă dreptul de a desfășura genul de activitate de întreprinzător indicat în ea în decursul unei anumite perioade de timp printr-un sistem simplificat de înregistrare, impozitare, evidență

Cota taxei constituie:a) 3% din valoarea contractuală (de deviz) a lucrărilor de construcţie a obiectivelor subterane;b) 0,2% din valoarea contabilă a construcţiilor subterane.

Costurile ulterioare pot fi efectuate în procesul de reparație sau dezvoltare a mijloacelor fixe cu scopul îmbunătățirii caracteristicilor inițiale a acestora şi, respectiv, majorării beneficiilor economice așteptate din utilizarea obiectului.   Acestea pot să rezulte din prelungirea duratei de utilizare a obiectului; creșterea capacității de producție, suprafeței sau altor caracteristici ale obiectului; îmbunătățirea substanțială a calității producției fabricate (serviciilor prestate); prelungirea intervalelor între înlocuirile părților componente în limita duratei de utilizare a obiectului; crearea componentelor care nu mai necesită înlocuire în limita duratei de utilizare a obiectului; reducerea semnificativă a costurilor de exploatare prevăzute inițial etc.

Economia modernă se deosebește prin interesul de a crea sau produce valoare prin utilizarea rațională şi eficientă a resurselor. În condițiile Republicii Moldova, care dispune de resurse naturale minime, realizarea acestei sarcini este de o importanţă majoră. Gestionarea şi folosirea eficientă a resurselor și potenţialului de producţie impune crearea unui cadru organizațional la agenții economici din sfera de producţie (inclusiv entitățile care desfășoară activitate agricolă).

Parteneriatul public-privat (PPP) se bazează pe cooperarea între părți, care își asumă riscurile şi responsabilitățile în scopul sporirii eficienței patrimoniului public în baza unui contract.  În procesul ținerii contabilității în cadrul unui PPP deseori apar situații neclare, iar pentru a o oferi suport și soluții în depășirea acestora, P.P. „Monitorul fiscal FISC.md” a organizat astăzi, 14 mai 2021, un webinar dedicat particularităților contabilității în cadrul unui parteneriat public-privat. Speaker a fost Lidia Foalea – auditor, economist, care a împărtășit participanților din vasta experiență atât aspectele practice, cât și cele metodologice.

Pentru anul 2019, entitățile economice vor întocmi 3 seturi de situații financiare: prescurtate, simplificate și complete, după cum prevede Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017. Prezentarea situațiilor financiare, precum și alte aspecte importante au fost discutate în cadrul seminarului intitulat „Închiderea anului 2019: aspecte fiscale și contabile” organizat de Tx &A Co ATA Consult, care a avut loc la 18 ianuarie curent. După cum a explicat șeful Direcției reglementarea contabilității și auditului în sectorul corporativ din cadrul Ministerul Finanțelor, Lidia Foalea, entitățile micro, care reprezintă circa 94% din numărul total al întreprinderilor înregistrate în țara noastră, întocmesc situații financiare prescurtate. Totodată, acestea au dreptul să întocmească și situații financiare simplificate și complete.