Schimbarea de atitudine față de contribuabili este prioritară pentru IFPS. Între varietatea de acțiuni întreprinse de autoritatea națională fiscală pentru facilitarea dialogului deschis între Inspectoratul Fiscal de Stat și agenții economici se înscrie și organizarea de instruiri practice cu deplasare la însuși agentul economic.

Elitele politice ale lumii, şefii celor mai puternice instituţii financiare, liderii celor mai mari companii şi economişti de prestigiu se vor reuni săptămâna aceasta, ca în fiecare an, în mica dar exclusivista staţiune montană elveţiană Davos, considerată leagănul spiritual al globalizării. După un an marcat de războaie monetare, protecţionism economic ascuns, scandaluri de spionaj între aliaţi şi de sângerosul conflict din Siria, tematica Forumului Economic Mondial de la Davos va fi „Remodelarea lumii: Consecinţe pentru societate, politică şi afaceri“.

Europa ar putea fi aproape de un acord pentru un nou set de reguli privind companiile de asigurări, după 13 ani de negocieri între politicieni, companii şi autorităţi de reglementare, potrivit Bloomberg. Companiile şi oficialii europeni lucrează la un compromis asupra nivelului de capital necesar pentru produse pe termen lung, precum asigurarea de tip rentă, a declarat Ralph Koijen, profesor la London Business School, citând proiecte de acord recente, pe care le-a studiat.

Încrederea investitorilor în economia Germaniei a crescut în decembrie pentru a cincea lună consecutiv, la maximul ultimilor şapte ani, confirmând redresarea celei mai mari economii din Europa. Indicele privind aşteptările investitorilor şi analiştilor pentru următoarele şapte luni a urcat de la 54,6 puncte în noiembrie la 62 de puncte în decembrie, cel mai ridicat nivel după aprilie 2006, fiind peste aşteptările analiştilor, relatează Bloomberg.

Directiva 2006/112/CE a Consiliului privind sistemul comun al taxei pe valoare adăugată stabilește că acesta trebuie să ducă la o neutralitate concurențială. Directiva stabilește o cotă standard minimă de 15%, iar cotele reduse se fixează ca procent din baza de impozitare, care nu poate fi mai mic de 5%.

Crizele financiare au o frecvenţă de apariţie de o dată la şapte ani, iar de la izbucnirea celei mai recente au trecut exact şapte ani, o perioadă în care s-au acumulat tensiuni şi riscuri care ar putea pune în pericol dacă nu economia globală, atunci economii regionale.

O firma din Romania face in fiecare an 39 de plati catre stat in contul taxelor si contributiilor, de 3 ori mai multe fata de media UE, pentru care pierde 200 de ore, iar cea mai mare parte din povara fiscala este distribuita pe munca, conform unui raport publicat de Banca Mondiala (BM). Astfel, Romania se afla pe pozitia 134 in clasamentul «Paying Taxes 2014», raport realizat de Banca Mondiala si compania de consultanta si audit PwC, o urcare de 2 locuri fata de pozitia 136 ocupata anul trecut. In acest sens, Romania e devansat de Bulgaria (locul 81), Republica Moldova (95), Botswana (47), Afganistan (98), Bangladesh (100) sau Bhutan (104).

Cu simple sugestii, preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE) Mario Draghi reuşeşte să neutralizeze un impediment în calea revenirii economiei zonei euro, euro supraapreciat, şi netezeşte calea ajustării cantitative, „arsenalul“ suprem prin care instituţia sa poate lupta contra deflaţiei şi anemiei economice.

Băncile centrale riscă să provoace bule speculative pe piaţa de capital şi cea imobiliară, prin măsurile de stimulare economică, fiind mai uşor să susţină creşterea preţurilor acţiunilor şi locuinţelor decât să prevină încetinirea inflaţiei sub ţintele stabilite, relatează Bloomberg. Scăderea preţurilor, de la benzină şi până la cafea, poate fi o veste bună pentru cumpărători, dar dezinflaţia îngreunează rambursarea datoriilor şi creşterea profiturilor. Cel mai mare pericol este atunci când dezinflaţia (scăderea ratei inflaţiei) devine deflaţie (scădere prelungită şi generalizată a preţurilor), situaţie în care populaţia amână achiziţiile în aşteptarea unor preţuri mai mici, iar companiile amână investiţiile şi angajările, din cauza scăderii cererii pentru produsele lor.

În 2014, pentru implementarea Strategiei naționale pentru dezvoltare regională au fost repartizate mijloace financiare pentru desfăşurarea a 42 de proiecte de dezvoltare regională în 64 de localităţi, a căror valoare constituie 303,52 milioane de lei. Aceste proiecte au cuprins domenii precum apă şi canalizare, drumuri, eficienţă energetică, susţinerea şi dezvoltarea sectorului privat, mediu, turism etc., relatează NOI.md.

Noile reguli propuse de Consiliul de Stabilitate Financiară, care urmăresc ca în cazul prăbuşirii unei bănci mari, costurile să fie suportate de creditori şi nu de guverne ar pune băncile europene în dificultate, deoarece acestea s‑ar confrunta cu cele mai mari dificultăţi în creşterea capitalului, notează agenţia Thomson Reuters.

Conducerea holdingului german Sudzucker A. G., în general este satisfăcută de proiectul de investiţii din Moldova, unde în urmă cu peste 10 ani a fost înfiinţată şi funcţionează filiala Sudzucker Moldova S. A. Întrebat de „Infotag” despre rezultatele activităţii companiei moldoveneşti, purtătorul de cuvînt al Consiliului de administraţie al holdingului, doctorul Thomas Kirchberg, a spus că în Moldova lucrează „o echipă bună şi de înalt profesionalism, care trăieşte prin Sudzucker”.

Comisia Europeană a propus ca fondul de rezervă de 40 mld. euro actualmente destinat susţinerii balanţei de plăţi a statelor UE nemembre ale zonei euro să fie pur şi simplu convertit într-un fond de rezervă destinat recapitalizării băncilor din aceste state.

Comisia Europeană a propus miercuri un amendament potrivit căruia statele care trebuie să achite contribuţii suplimentare la bugetul UE să poată face plaţile, în anumite circumstanţe, până la data de 1 septembrie a anului următor, fără dobânzi, în loc de prima zi lucrătoare din decembrie.

Portugalia starneste interesul tot mai multor pensionari europeni aflati in cautarea unei vieti usoare. Acestia sunt atrasi de scutirile fiscale generoase, precum si de preturile imobiliare in scadere puternica, potrivit AFP. «Multi englezi, germani si scandinavi, in cautare de soare, traiesc deja in Portugalia, iar numarul francezilor este in crestere», sustine Carlos Vinhas Pereira, presedintele Camerei de comert si industrie franco-portugheza.

Eforturile Băncii Centrale Europene de a ieftini finanţarea pentru companii, deprecierea euro şi preţurile scăzute nu au reuşit să impulsioneze suficient de puternic activitatea din afaceri din zona euro, iar o serie de indicatori macroeconomici sugerează că economia uniunii monetare s-ar putea contracta anul viitor.

Franţa intenţionează să propună în octombrie liderilor UE introducerea de reglementări şi reguli fiscale la nivel comunitar pentru companiile americane de Internet cu activităţi în Europa, potrivit Wall Street Jornal.

Intenția BCE vine pe fundalul unor încercări ale liderilor băncilor centrale din lume de a facilita intrarea lui renminbi în activele băncilor centrale, după o serie de acorduri swap încheiate pentru accesul la lichiditate de urgență. Conform ultimilor date, oficialii Fondului Monetar Internațional intenționează și ei să revizuiască către anul 2015 coșul valutar al DST-urilor (Drepturi Speciale de Tragere), în care deocamdată nu intră și yuanul, ci doar dolarul, euro, yenul și lira.

Franţa ar putea introduce o nouă taxă pe bănci, în funcţie de bilanţurile lor, pentru a stimula acordarea de credite către municipalităţi şi entităţi locale, a anunţat marţi agenţia financiară franceză Agefi, transmite Reuters. Guvernul de la Paris caută noi surse de finanţare după colapsul grupului franco-belgian Dexia, care domina piaţa în trecut. Câteva comune şi oraşe franceze se confruntă cu dificultăţi după ce au luat de la Dexia credite riscante de aproximativ 11 miliarde de euro, care s-au prăbuşit după criza financiară.

Scopul evenimentului — de a oferi participanţilor o actualizare cu privire la starea actuală a FATCA, Act ce adresează problema evaziunii fiscale a contribuabililor americani prin conturi străine. Actul va intra în vigoare din 2014 şi va obliga instituţiile financiare să reţină la sursă un impozit în mărime de 30% din valoarea tuturor plăţilor efectuate din SUA către instituţiile financiare străine neparticipante la FATCA şi către deţinătorii de conturi care refuză să dezvăluie informaţiile necesare.