În conformitate cu prevederile art.71 lit. f) din Codul fiscal, dobînzile pentru creanţele statului ori ale unui rezident sau nerezident care dispune de o reprezentanţă permanentă în Republica Moldova, dacă asemenea dobînzi sînt cheltuieli ale reprezentanţei permanente, se consideră venit al nerezidenţilor obţinut în Republica Moldova.

Deşi apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană, confirmată de recenta semnare a Acordului de Asociere, pare să deschidă larg uşile pentru investiţii şi atragerea de fonduri europene, văzute ca o gură de oxigen pentru mediul de afaceri, se pare că ţara noastră nu stă prea bine la capitolul absorbţie de fonduri, reuşind performanţa, ca în ultimii circa 15 ani, să rateze fonduri externe de aproape 1,1 miliarde de lei.

Compania austriacă Gebauer & Griller, unul din cei mai mari producători de cabluri pentru TGV şi automobile din lume, a deschis o nouă fabrică de producere a cablului în Zona Economică Liberă (ZEL) Bălţi, investind în acest sens circa 12 milioane de dolari. De fapt, ca să-şi extindă afacerea din Bălţi, compania austriacă, a contractat, la finele anului trecut, un împrumut de 5 milioane de euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD).

Un Acord de împrumut privind implementarea Programului rural de rezilienţă economico-climatică incluzivă (IFAD VI) a fost semnat între Republica Moldova şi Fondul Internaţional pentru Dezvoltarea Agricolă (IFAD), informează MOLDPRES. Potrivit Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, Programul prevede îmbunătăţirea capacităţii de adaptare a agricultorilor moldoveni la schimbările climatice.

Capitolul I DISPOZIŢII GENERALE Art. 1. Bugetul de stat pe anul 2014 se aprobă la venituri în sumă de 25 814 830,3 mii de lei şi la cheltuieli în sumă de 28 217 863,5 mii de lei, cu un deficit în sumă de 2 403 033,2 mii de lei.

Napoli, al treilea oraş ca mărime din Italia, riscă să intre în încetare de plăţi după ce o instanţă de judecată a respins un plan de restructurare a datoriilor primăriei, ajunse la aproximativ 1 miliard de euro, transmite Bloomberg. "Napoli este, tehnic, în faliment. Dacă auditorii nu se vor răzgândi, Napoli nu va primi un împrumut cheie de la stat şi, asemenea Detroitului, va deveni incapabil să-şi plătească angajaţii sau să asigure servicii de bază pentru cetăţeni", a declarat pentru Bloomberg Riccardo Realfonzo, profesor de economie şi fost consilier local pe afaceri economice în Napoli.

La data de 13 iunie 2014, Curtea de Conturi a examinat în cadrul şedinţei publice Raportul auditului conformității managementului financiar la Comisia Națională a Pieței Financiare pe exercițiul bugetar 2013. Scopul auditului a fost oferirea unei asigurări rezonabile că sistemul de management financiar și control organizat de către Comisia Naţională a Pieţii Financiare (CNPF) garantează administrarea conformă a patrimoniului, precum și faptul că efectuarea operațiunilor financiare poartă un caracter legal și regulamentar, iar rapoartele financiare întocmite nu prezintă denaturări semnificative și oferă o imagine fidelă asupra situației financiare și patrimoniale.

Conform prevederilor art. 2 al Legii insolvabilității (în continuare – Lege), procedură simplificată a falimentului este o procedură prin care debitorul intră direct în procedura falimentului după o perioadă de observație sau odată cu intentarea procedurii de insolvabilitate.Procedura simplificată a falimentului în cadrul procedurii de insolvabilitate este prevăzută de Secțiunea a 4-a din Capitolul IV al Legii insolvabilității nr. 149 din 29.06.2012.

Grecia a încheiat marţi, după şase luni de negocieri foarte dificile, un acord cu troica creditorilor, care permite deblocarea unei noi tranşe de împrumut şi răscumpărarea în luna mai a unor obligaţiuni de aproape 10 miliarde de euro. "Am finalizat o negociere dificilă", a declarat ministrul elen de Finanţe Iannis Stournaras, care a vorbit despre «cele mai dificile luni de până acum». El a spus că nu vor fi luate noi măsuri de austeritate şi că guvernul şi-a îndeplinit toate angajamentele asumate în faţa creditorilor internaţionali.

Italia şi Spania vor să-şi stimuleze economiile încă nerefăcute după criza datoriilor prin reforme majore ale sistemelor fiscale. Italia vrea să le dea angajaţilor cu venituri mici mai mulţi bani pentru consum, iar Spania speră să stimuleze angajările prin reducerea cu 75% a contribuţiilor sociale plătite de angajatori. Planul de reformă economică prezentat de noul premier al Italiei Matteo Renzi cuprinde reducerea cu 10 miliarde euro a impozitelor pe forţa de muncă şi alte tăieri de taxe pentru companii însumând 2,4 miliarde de euro, scrie The Wall Street Journal. Rata şomajului din Italia a atins un nou maxim în ianuarie, de aproape 13%.

România va primi fonduri de 110 milioane de euro de la Banca Europeană de Investiţii (BEI) în baza unui împrumut pentru acoperirea contribuţiei bugetului de stat la Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) aferentă perioadei iulie 2013 — decembrie 2015, a anunţat Ministerul Finanţelor Publice. Împrumutul a fost semnat la 24 decembrie de ministrul Finanţelor Publice, Daniel Chiţoiu, şi ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, din partea statului român, iar din partea BEI de către şeful biroului din România, Flavio Schiavo Campo de Gregorio, şi Stella Renita, consilier juridic.

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a îndemnat Banca Centrală Euro­peană să ia în considerare aducerea dobânzilor în teritoriul negativ întrucât riscul deflaţionist din zona euro repre­zintă o ameninţare pentru eco­nomia globală. FMI a subliniat că revenirea din recesiune a economiei globale a fost dezamăgitor de slabă şi a cerut ţărilor dezvoltate şi celor în curs de dezvoltare să îşi intensifice cooperarea pentru a susţine creşterea economică şi stabilitatea financiară.

istemul financiar elen are nevoie de capital suplimentar de aproape 20 de miliarde de euro, potrivit unor estimări ale Fondului Monetar Internaţional (FMI) obţinute de Financial Times, în timp ce Banca Greciei consideră că sunt necesare fonduri de mai puţin de 6 miliarde de euro. Cele mai mari patru bănci din Grecia — National Bank, Alpha Bank, Piraeus Bank şi Eurobank — sunt prezente şi în România.

Activităţile financiare de împrumut în bani în afara sistemului bancar sunt reglementate de Legea asociaţiilor de economii şi împrumut nr. 139-XVI din 21 iunie 2007, pentru asociaţiile de economii şi împrumut licenţiate de Comisia Naţională a Pieţei Financiare şi de Legea cu privire la organizaţiile de microfinanţare nr. 280-XV din 22 iulie 2004, pentru organizaţiile de microfinanţare monitorizate de Comisia Naţională a Pieţei Financiare.

Pentru anul viitor, sunt prevăzute venituri de 2,8 miliarde de lei și cheltuieli în valoare de 2,6 miliarde de lei, cu un deficit de 139 de milioane de lei. Potrivit şefei Direcţiei Finanţe a Primăriei Chişinău, Veronica Herța, deficitul va fi acoperit din privatizarea unor bunuri proprietate de stat, dar și dintr-un împrumut de la Banca Europeană pentru Reconstrucții și Dezvoltare (BERD).

Noţiuni generale despre contribuabilii mari în Republica Moldova Contribuabili mari reprezintă contribuabilii care sunt identificaţi conform unor criterii, elaborate de către Inspectoratul Fiscal principal de Stat de pe lîngă Ministerul Finanţelor (în continuare – IFPS).

1. (29.1.7.43) Care cotă a impozitului urmează a fi aplicată asupra dividendelor achitate rezidentului – persoană fizică, în cazul în care acestea sunt aferente profitului nerepartizat al anului 2007?

„Problemele Ucrainei sunt departe de ameliorare iar criza politică creează dificultăţi pentru revenirea economiei pe linia de plutire. Deşi Naftogaz şi Gazprom s-au înţeles să amâne achitarea datoriilor pentru gaz până în primăvară, această amânare nu va rezolva problemele economice ale Ucrainei.”, comunică Euronews.

Pentru casele de schimb valutar din Republica Moldova taxa pentru licență va fi majorată aproape de patru ori – pînă la 12 mii de lei, transmite NOI.md. Amendamentele respective la Legea privind reglementarea valutară au fost elaborate de Banca Națională a Moldovei (BNM) și prezentate pentru consultări publice. Potrivit BNM, prin aceste modificări taxa pentru licență pentru casele de schimb valutar va corespunde mărimii taxelor pentru licenţe stabilite pentru alte entităţi din sectorul financiar (de ex., pentru societăţile de plată – 12 mii de lei, societăţile de investiţii – 10 mii de lei, companiile de asigurări – 13 mii de lei).

Un proiect de modificare şi completare legii privind reglementarea valutară prezentat spre dezbateri publice de către BNM stipulează excluderea dreptului persoanelor juridice rezidente de a primi de la persoane fizice nerezidente numerar în valută străină sub formă de împrumuturi /credite. De acest drept beneficiau prestatorii de servicii de plată nebancari rezidenţi.