Compania X prestează servicii contabile companiei Y, iar compania Y - servicii de marketing companiei X. În aceste condiții, pot entitățile să încheie un contract de barter sau schimb de servicii? Care sunt aspectele fiscale ale astfel de contracte și urmează, la sfârșit de an, a fi ajustat venitul la ambele companii?

Conform prevederilor Codului vamal, mărfurile străine sunt depozitate temporar din momentul prezentării lor în vamă, cu obligativitatea furnizării garanţiei vamale de către titularul autorizaţiei de depozitare.

Calculul impozitului pe bunurile imobiliare (Forma BIJ 17) în versiune nouă se va prezenta de către contribuabili începând cu perioada fiscală corespunzătoare anului 2021, prevede Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr. 73 din 15 februarie 2021 cu privire la abrogarea Ordinului SFS nr. 315 din 25.06.2020 și aprobarea formularului tipizat al Calculului impozitului pe bunurile imobiliare (Forma BIJ 17) în versiune nouă, care a intrat în vigoare după publicarea în „Monitorul oficial” de vineri, 26 februarie.   Instrucțiunea de completare stabilește că Calculul impozitului pe bunurile imobiliare (Forma BIJ 17)

În corespundere cu art. 72 alin. (1) din Codul vamal nr. 95/2021 (în continuare – Cod), baza iniţială pentru valoarea în vamă a mărfurilor este valoarea de tranzacţie, adică preţul efectiv plătit sau de plătit pentru mărfuri, ajustat, dacă este cazul, atunci când acestea sunt vândute

Având în vedere solicitările ce țin de necesitatea precizării regimului fiscal al contribuabililor întegistrați drept persoane juridice – organizații comerciale, venim cu precizarea aspectelor ce țin de evidența și reflectarea în dările de seamă a veniturilor acestor organizații, precum și a termenelor de raportare și formele ce urmează a fi prezentate de aceste arganizații.

Având în vedere schimbarea actului de identitate în baza căruia cetățeanului Ucrainei i-a fost acordat statutul de beneficiar de protecție temporară în RM, apare oare obligația informării Serviciului Fiscal de Stat (în continuare – SFS) despre modificările survenite și constituie modificările respective temei pentru atribuirea unui alt cod fiscal?

Legea nr. 214/2024 publicată în Monitorul Oficial din 15 august anul curent are ca scop alinierea legislației naționale la standardele internaționale și îmbunătățirea transparenței și conformității fiscale. În articolul de mai jos, vom analiza principalele modificări în domeniul prețurilor de transfer aduse de această lege, data intrării în vigoare și impactul potențial asupra companiilor.

Serviciul Fiscal de Stat anunță că, prin Dispoziţia nr. 2 a Comisiei pentru Situații Excepționale, adoptată în cadrul ședinței din 8 aprilie 2021, au fost operate mai multe modificări în legislația în vigoare, inclusiv în partea ce ține de normele fiscale. 1. Se extinde perioada de implementare a Programului de subvenţionare a dobânzilor pe perioada ianuarie-mai 2021 inclusiv. De asemenea, se prelungește perioada de implementare a Programului de rambursare a TVA pe perioada ianuarie-mai 2021 inclusiv.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 321 din 26 decembrie 2024, au fost introduse modificări în Legea nr. 240/2024 cu privire la unele măsuri de sprijin pentru fermieri în legătură cu seceta din anul 2024 (în continuare Lege), prin care au fost concretizate măsurile de sprijin pentru fermieri, ținând cont de seceta din anul 2024.

În conformitate cu art.117 alin.(1) din Codul fiscal, subiectul impozabil care efectuează o livrare impozabilă pe teritoriul ţării este obligat

Achiziţiile publice de lucrări reprezintă activitatea de asigurare şi gestiune optimă a resurselor materiale în domeniul public. Aceastea pe lângă faptul că urmează să respecte necondiționat cerinţele legislative specifice domeniului, sunt obiligate de a se încadra în

În categoria infracțiunilor economice incriminate de Codul penal (în continuare – CP) este prevăzută și infracțiunea de insolvabilitate intenționată (art. 252 din CP). Remarcăm că infracțiunea de insolvabilitate intenționată este reglementată de CP în trei variante-tip şi în două variante agravante

Scopul procedurii insolvabilităţii conform art 1. alin. (1) din Legea insolvabilității nr.149/2012, este instituirea cadrului juridic privind stabilirea unei proceduri colective pentru satisfacerea creanţelor din contul patrimoniului debitorului, prin aplicarea faţă de acesta a procedurii de restructurare sau a procedurii falimentului, prin distribuirea produsului finit, adică prin recuperarea creanţelor, pentru a acoperi pasivul debitorului.

Subiecţi ai impunerii cu taxa pentru extragerea mineralelor utile sunt beneficiarii subsolului – persoanele fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător şi persoanele juridice care efectuează extragerea mineralelor utile (art.307 din Codul fiscal). [Modificare operată în Baza generalizată a practicii fiscale în conformitate cu modificările efectuate în Codul fiscal prin Legea nr.60 din 23.04.2020, Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 108-109 din 25.04.2020, în vigoare din 01.01.2021]

Potrivit proiectului de lege pentru modificarea Legii nr.105/2003 privind protecția consumatorilor, prevederile acesteia se vor aplica și conținutului digital sau serviciilor digitale care sunt încorporate în bunuri sau interconectate cu acestea în sensul noțiunii de produs și care sunt furnizate împreună cu produsele care fac obiectul contractului de vânzare-cumpărare

Prin prezentul articol, vom analiza normele privind prețurile de transfer, conform legislației naționale, ținând cont de prevederile Legii nr. 256/2022, prin care acestea au fost introduse, precum și de modificările operate prin Legea nr. 214/2024 pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală și vamală).

În Legea nr.212/2023 cu privire la modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală 2024) vor fi operate unele modificări. Proiectul hotărârii de Guvern în acest sens a fost aprobat astăzi de cabinetul de miniștri și urmează a fi examinat și aprobat de Parlament.

Conform art. 12 pct. 3) din Codul fiscal (CF), dividend este venitul obţinut din repartizarea profitului net între acţionari (asociaţi) în conformitate cu cota de participaţie depusă în capitalul social, cu excepţia venitului obţinut în cazurile lichidării complete a agentului economic. În continuare o să analizăm care este impactul fiscal asupra operațiunii economice de calculare și achitare a dividendelor către persoanele juridice și persoanele fizice, atât rezidenți, cât și nerezidenți ai Republicii Moldova.

În perioada stării de urgență anunțată în condițiile pandemiei provocate de răspândirea coronavirusului COVID-19, mai multe entități au manifestat dorința de a oferi suport, în special instituțiilor medico-sanitare, dar și cetățenilor aflați în situație financiară mai gravă. În prezentul articol ne propunem să analizăm impactul fiscal atât pentru donatori, cât și pentru beneficiari, în contextul legislației în vigoare.

Odată cu intrarea în vigoare a modificărilor aprobate, obiect al parteneriatului public-privat (PPP) nu vor putea fi întreprinderile de stat/municipale sau societățile comerciale din profitul net al cărora pot fi acoperite cel mult 30% din investiții planificate pentru realizarea contractului de PPP. S-a optat pentru selectarea obiectelor date drept nepasibile expunerii PPP, din motivul că în cazul în care acestea înregistrează profit, au o creștere economică favorabilă, deci, în condițiile unui management eficient pot fi modernizate de sine stătător, dar și pot genera venituri în bugetul de stat, managementul întreprinderii urmând să răspundă pentru eșecurile economice care puteau fi previzibile, utilizarea irațională a resurselor financiare etc.