Veniturile obtinute de catre persoane fizice din jocuri de noroc tip slot-machine, videoloterie, pariuri in cota fixa, jocuri de noroc on-line, jocuri caracteristice cazinourilor si cluburilor de poker nu vor mai fi impozitate de Guvern, cu argumentul ca autoritatile nu pot afla castigul acestora.

Preşedintele Trăian Băsescu a declarat, miercuri, că în prezent constata că se trece la crearea de taxe noi, care să hrănească sistemul bugetar, el precizînd că astfel se ajunge iar la situaţia în care «omul gras — statul, se urcă în spatele omului slab — economia», ceea ce este greşit, notează Mediafax. Şi economiştii şi consultanţii au reacţionat dur după ce Guvernul a anunţat o avalanşă de măsuri fiscale care pe de-o parte înaspresc fiscalitatea şi ameninţa să destabilizeze bugetul, iar pe de alta parte au un puternic iz electoral. Vestea bună, reducerea CAS, este păstrată pentru a doua parte din 2014, an în care se va duce lupta pentru prezidenţiale.

Crizele financiare au o frecvenţă de apariţie de o dată la şapte ani, iar de la izbucnirea celei mai recente au trecut exact şapte ani, o perioadă în care s-au acumulat tensiuni şi riscuri care ar putea pune în pericol dacă nu economia globală, atunci economii regionale.

La sfârşitul ultimei sesiuni parlamentare, Legislativul a adoptat un proiect care presupune plafonarea taxelor locale. Această prevedere a stârnit un val de nemulţumiri din partea primarilor oraşelor care acuză parlamentarii de lobarea intereselor marilor agenţi economici şi de încălcarea legislaţiei, fiindcă nu au fost consultaţi la luarea acestei decizii.

Update 12.08.14: au fost adaugate ghiduri de utilizare de la eGov. Update 26.02.14: au fost adaugate ghiduri de utilizare. De curînd a fost lansat un nou serviciu electronic pentru agenţi economici furnizori, transportatori şi beneficiari de bunuri şi servicii — SIA „e-Factura”. Acest serviciu a fost elaborat în contextul activităţilor de „e-Transformare a Guvernului Republicii Moldova” şi face parte din setul serviciilor electronice fiscale. Ideea de bază a proiectului s-a centrat pe modernizarea mecanismului existent de livrare şi evidenţă a facturilor şi facturilor fiscale, simplificînd pe această cale interacţiunea agenţilor economici cu Serviciul Fiscal de Stat.

Ministerul de Finanțe urmează să introducă de la 1 ianuarie 2014 impozitul forfetar, astfel încât firmele din domenii cu evaziune fiscală ridicată (precum industria turismului, servicii etc) vor plăti obligatoriu o sumă minimă. Cum se va aplica impozitul forfetar? Autoritățile au luat în vizor operatorii din turism (hoteluri, pensiuni), restaurantele, barurile și cafenelele, salaoanele de înfrumusețare, spălătoriile auto. Astfel, aceste categorii care până acum plăteau o cotă de 16% impozit pe profit sau 3% din cifra de afaceri vor plăti un impozit forfetar începând, probabil, cu 1 ianuarie 2014. Noua taxa va fi calculată în funcție de mai multe criterii și nu va fi o sumă fixă ca până acum. Suprafața pe care-și desfășoară activitatea va fi un criteriu. În cazul spălătoriilor, stațiilor de vulcanizare sau IT, de exemplu, potrivit Evenimentului Zilei, se va aplica un coeficient de 6 lei până la 10 lei pe metru pătrat. Suma rezultată se înmulțește cu 12 luni.

Şeful Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, Ion Prisăcaru, a convocat o şedință de lucru cu funcționarii de conducere din subordine cu participarea reprezentanților Proiectului BRITE, la care s-au prezentat rezultatele studiului efectuat în perioada mai-iunie 2013, a nivelului de satisfacţie a contribuabililor față de activitatea SFS. La începutul ședinței, dl Ion Prisăcaru a salutat audienţa, menţionând că schimbările şi reformele fiscale au la bază recomandările partenerilor de dezvoltare, inclusiv Proiectul BRITE și, desigur, se observă unele schimbări pozitive în activitatea Serviciului Fiscal de Stat, în beneficiul cetăţenilor.

Înţelegem corect, că din 13 ianuarie 2012, obligaţia de achitare a taxei apare şi în cazul persoanelor juridice care nu sunt înregistrate în calitate de întreprinzător? Da, din 13 ianuarie 2012 subiecţi ai impunerii cu această taxă apar şi persoanele juridice care nu sunt înregistrate în calitate de întreprinzători, proprietari de dispozitive publicitare, indiferent ce categorie de publicitate se amplasează pe aceste dispozitive. Totodată, obligaţia nu va exista dacă proprietarii acestor obiecte – autorităţi publice, instituţii finanţate de la bugetele de toate nivelurile şi organizaţii necomerciale — vor transmite afişele, pancartele, panourile şi alte mijloace tehnice pentru amplasarea publicităţii în posesia şi/sau folosinţa unor persoane juridice sau fizice înregistrate în calitate de întreprinzători. În acest ultim caz, obligaţia de achitare a taxei va apare după posesorii obiectelor respective.

Subiecţi ai impunerii cu taxa pentru dispozitivele publicitare sînt persoanele uridice sau persoanele fizice înregistrate în calitate de întreprinzător, care sunt roprietari de afişe, pancarte, panouri şi alte mijloace tehnice pentru amplasarea publicităţii exterioare, precum şi deţinătorii drepturilor de posesie şi/sau de folosinţă asupra obiectelor destinate amplasării publicităţii exterioare, ai căror proprietari sunt autorităţile publice, instituţiile finanţate de la bugetele de toate nivelurile şi organizaţiile necomerciale — persoane juridice sau persoane fizice înregistrate în calitate de întreprinzător.

Din momentul primirii autorizaţiei şi pînă la data de 14 aprilie 2012 agentul economic a amplasat pe acest panou publicitate exterioară. Totodată, din 15 aprilie curent agentul economic, în temeiul unui contract de prestări servicii, încheiat cu o asociaţie obştească, amplasează informaţii cu caracter social, cu textul„Fumatul dăunează sănătăţii”. Pentru trimestrul I al anului 2012 agentul economic a calculat şi achitat taxa pentru dispozitivele publicitare, avînd în vedere că a amplasat publicitate comercială prin intermediul acestui panou. Totodată, apare întrebarea dacă are sau nu obligaţia agentul economic de a calcula şi achita taxa respectivă pe perioada amplasării publicităţii sociale? În conformitate cu prevederile art. 288 pct. 9) al Codului fiscal, prin publicitate socială se subînţelege publicitatea care reprezintă interesele societăţii şi ale statului în propagarea unui mod de viaţă sănătos, ocrotirea sănătăţii, protecţia mediului înconjurător, păstrarea integrităţii resurselor energetice, protecţia socială a populaţiei şi care nu are scop lucrativ şi urmăreşte obiective filantropice şi de importanţă socială.

Este considerată publicitate emblema firmei, marca comercială, mărfurile sau imaginea lor, orice altă informaţie ce corespunde profitului întreprinderii, care sunt imprimate pe aceste standuri mobile? Este obligat agentul economic să dețină autorizație pentru amplasarea acestor standuri mobile?

Totodată, nu este clar dacă operatorii de publicitate exterioară pot beneficia sau nu de careva scutiri în acest sens, pentru situaţiile în care amplasează publicitate cu caracter social. Menţionăm că, operatorii de publicitate exterioară întrunesc calitatea de „Difuzor de publicitate”, noţiune prevăzută în art. 288 pct. 7) al Codului fiscal, iar sistemele de comunicare vizuală pentru plasarea publicităţii exterioare, prin intermediul cărora se plasează publicitatea socială corespund noţiunii de „Dispozitive publicitare”, prevăzută în art. 288 pct. 8) al Codului fiscal. Operatorii de publicitate exterioară, în contextul prevederilor art. 290 lit. q) al Codului fiscal, apar ca subiecţi ai impunerii cu taxa pentru dispozitivele publicitare, întrunind calitatea de persoane juridice înregistrate în calitate de întreprinzător care sunt proprietari de afişe, pancarte, panouri şi alte mijloace tehnice, pentru amplasarea publicităţii exterioare, în baza Autorizaţiei de construire şi amplasare a publicităţii exterioare. În partea, ce ţine de obiectul impunerii, se constată că, deşi în cazul taxei pentru dispozitivele publicitare acesta este specificat în art. 291 lit. q) al Codului fiscal, ca fiind „suprafaţa feţei (feţelor) dispozitivului publicitar”, panourile şi alte mijloace tehnice prin intermediul cărora se amplasează publicitatea exterioară, se regăsesc, conform art. 291 lit. c) al Codului fiscal, şi ca obiecte ale impunerii cu taxa de plasare (amplasare) a publicităţii (reclamei). Avînd în vedere acest fapt, ar rezulta că, dacă pe aceste dispozitive sunt amplasate imagini cu caracter social, urmează a fi aplicate prevederile art. 295 lit. e) al Codului fiscal. Adică, în acest caz operatorii publicităţii exterioare urmează a fi scutiți de taxa de plasare (amplasare) a publicității (reclamei) ca „producători şi difuzori ai publicităţii sociale”. Ţinînd cont de cele expuse, este corect sau nu de a aplica prevederile art. 295 lit. e) al Codului fiscal de către operatorii publicităţii exterioare ca producători şi difuzori ai publicităţii sociale, la amplasarea imaginilor cu caracter social pe dispozitivele publicitare?

Conform scrisorii Ministerului Finanţelor nr. 26-06/2-11/455/1306 din 07.03.2012 referitor la unele particularităţi ce ţin de evidenţa obligaţiilor fiscale, începînd cu luna aprilie 2012, agenţii economici au posibilitatea de a transmite dările de seamă fiscale corectate prin intermediul serviciului „Declaraţie electronică”, pentru perioadele fiscale începînd cu 1 ianuarie 2007.

Sunt sigură că mulţi din cei care vor vedea titlul articolului s-ar putea gîndi că copiii nu sunt afectaţi de impozite şi că instruirea lor la tema dată este absolut inutilă. În opinia mea, ideea dată nu este întru totul adevărată. Deseori copiii pot auzi în mass-media cuvintele impozite şi buget; în magazin, făcînd cumpărăturile pot observa că pentru un singur produs sunt indicate două preţuri — cu şi fără T.V.A., ba chiar îşi pot auzi proprii părinţii vorbind despre careva plăţi faţă de stat, care ar reprezenta impozite şi taxe. În contextul dat, nu trebuie să neglijăm faptul că percepţia de bine şi rău se cultivă anume în copilărie şi viitorul nostru, al celora care suntem la moment adulţi, depinde de această percepţie. Or, de gradul de responsabilitate civică de care vor da dovadă copii noştri devenind maturi depinde nivelul traiului în viitor, inclusiv şi pensia care ne va fi plătită.

În ultimii ani în Republica Moldova tot mai des se utilizează de către Serviciul Fiscal de Stat practica instituirii posturilor fiscale. Însă acest lucru, pe lîngă beneficiile aduse, creează uneori, inclusiv, nemulţumiri din partea contribuabililor. Potrivit prevederilor art. 146 alin. (2) şi (3) din Codul fiscal, posturile fiscale pot fi staţionare, mobile şi electronice. Postul fiscal staţionar este amplasat într-un loc stabil şi special amenajat, unde îşi exercită atribuţiile. Postul fiscal mobil, asigurat cu mijloace tehnice, inclusiv de transport, se deplasează, după caz, în raza teritoriului controlat. Postul fiscal electronic reprezintă o soluţie tehnico-informaţională de transmitere şi stocare în mod electronic a informaţiei, care poate fi utilizată în mod direct sau indirect la determinarea obligaţiei fiscale. Postul fiscal staţionar sau postul fiscal mobil este constituit din cel puţin un funcţionar fiscal şi, în funcţie de caz şi de modul de efectuare a controlului, din angajaţi ai organelor afacerilor interne sau ai altor organe. Postul fiscal electronic este constituit din soluţia tehnico-informaţională de transmitere a informaţiei în formă electronică, folosind reţelele de comunicaţii, de la contribuabil către sistemul informaţional al Serviciului Fiscal de Stat.

În conformitate cu prevederile statuate de art. 193 din Codul fiscal, condiţiile de declanşare a executării silite a obligaţiei fiscale sunt: existenţa restanţei, ţinîndu-se cont de prevederile art. 252 din Codul fiscal;neexpirarea termenelor de prescripţie reglementate de către Codul fiscal;necontestarea faptului de existenţă a restanţei şi mărimii ei în cazurile reglementate de art. 194 alin. (1) lit. c) şi d) din Codul fiscal;contribuabilul nu se află în procedură de lichidare (dizolvare) sau de aplicare a procedurilor de depăşire a insolvabilităţii, conform prevederilor legislaţiei în vigoare. Modalităţile de executare silită sunt reglementate de art. 194 din Codul fiscal şi constau în: încasarea mijloacelor băneşti de pe conturile bancare ale contribuabilului, cu excepţia celor de pe conturile de credit şi provizorii (de acumulare a mijloacelor financiare pentru formarea sau majorarea capitalului social);ridicarea de la contribuabil a mijloacelor băneşti în numerar;urmărirea bunurilor contribuabilului, cu excepţia celor consemnate la liniuţa unu şi doi;urmărirea datoriilor debitoare ale contribuabilului prin modalităţile descrise la liniuţa unu, doi şi trei. De menţionat că, urmărirea bunurilor contribuabilului se efectuează prin sechestrare, comercializare şi ridicare.

În atenţia angajatorilor şi instituţiilor responsabile de prezentarea formularelor 2-03/l, 2-04/l Compania Naţională de Asigurări în Medicină informează despre disponibilitatea serviciului de raportare on-line a listelor de evidenţă nominală a persoanelor asigurate angajate (formularul 2-03/l) şi listelor de evidenţă nominală a persoanelor asigurate din contul statului (formularul 2-04/l).

Procedura în ordonanţă este o parte componentă a procesului civil şi reprezintă activitatea instanţei de judecată şi a părţilor, în legătură cu eliberarea ordonanţei judecătoreşti. Procedura în ordonanţă, ca şi procedura în acţiune civilă, se desfăşoară conform regulilor generale şi parcurge cîteva etape, fiecare cu un obiectiv propriu. Fazele procedurii în ordonanţă se deosebesc de fazele procedurii generale prin termenul de parcurgere a acestora, cît şi prin numărul acţiunilor procesuale care se întreprind.

IFS teritoriale DMC Referitor la taxa pentru plasarea (amplasarea) publicităţii (reclamei), prin prisma modificărilor şi completărilor realizate în Codul fiscal prin Legea nr. 267 din 23.12.2011,în vigoare din 13 ianuarie 2012 Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, întru asigurarea unei administrări fiscale corecte și eficiente a taxei pentru plasarea (amplasarea) publicităţii (reclamei), nemijlocit și prin prisma modificărilor realizate în Codul fiscal prin Legea nr. 267 din 23 decembrie 2011 „Pentru modificarea și completarea unor acte legislative” (publicată în Monitorul Oficial al RM nr. 13-14 din 13.01.2012), comunică următoarele.

Cu începere de la 1 ianuarie 2012 vor fi puse în aplicare amendamentele la Codul fiscal aprobate în această primăvară şi care au menirea de a permite organelor fiscale să utilizeze, în caz de necesitate, metode şi surse indirecte în vederea estimării obligaţiilor fiscale ale persoanelor juridice şi fizice. Deşi, nu este o normă nouă în practica internaţională în domeniul fiscal, pentru Republica Moldova această prevedere legislativă va trebui să creeze un bun prilej pentru a permite organelor fiscale să administreze mai eficient colectarea impozitului pe venit al persoanelor juridice şi fizice.