Serviciul Fiscal de Stat informează angajatorii ca până la 1 martie 2023 sunt obligați să prezente persoanelor cărora le-au efectuat plăți informația privind veniturile obținute pentru anul trecut.

Poate persoana fizică cetățean al RM să utilizeze scutirea pentru persoana întreținută – părintele său? Părintele locuiește împreună cu unul dintre copiii săi, a atins vârstă de pensionare și nu este angajat în câmpul muncii. În cazul în care persoana mai are doi frați, aceștia vor avea dreptul de a a beneficia de scutire pentru persoana întreținută – părinte?

Unul din angajaţii întreprinderii a solicitat acordarea concediului din cont propriu pe o perioadă de 90 de zile începând cu data de 1 februarie 2020. Pe parcursul acestei luni, persoanei i s-a calculat un premiu pentru rezultatele în activitate pe parcursul anului 2019. Cum urmează să declarăm în tabelul nr. 3 din Darea de seamă IPC 18 suma dată în cazul în care persoana nu are salariul calculat în perioada respectivă, aflându-se în concediu neplătit?

Zona Economică Liberă Bălți va fi extinsă cu un teren de 11 ha în satul Pîrîta, raionul Dubăsari. Executivul a aprobat proiectul cu privire la aprobarea avizului la proiectul de lege pentru completarea art.1 din Legea nr. 26/2010 privind ZEL „Bălți”. Ministrul Economiei și Infrastructurii, Anatol Usatîi, a menționat că, inițiaitva legislativă se susține în vederea extinderii și dezvoltării capacităților și a potențialului de atragere a investițiilor în ZEL Bălți.

Autoritățile propun modificări la Codul muncii, în contextul alinierii legislației naționale la prevederile Convenției OIM nr.190/2019 privind eliminarea violenței și a hărțuirii în lumea muncii. În acest sens, a fost elaborat un proiect de modificare a CM, care a fost examinat în cadrul recentei ședințe a secretarilor generali.

Guvernul, în cadrul ședinței din 17 decembrie 2025, a aprobat prin Hotărârea nr. 780 un Regulament nou care reglementează modul în care Serviciul Fiscal de Stat administrează și valorifică bunuri ce fac obiectul actului normativ respectiv, și anume...

O persoană fizică cetățean pe parcursul lunilor de vară a activat ca zilier, ulterior s-a angajat ca salariat. Care va fi cuantumul scutirii personale de care poate beneficia cetățeanul? În conformitate cu prevederile art. 2 din Legea nr. 22 din 23.02.2018 privind exercitarea unor activităţi necalificate cu caracter ocazional desfășurate de zilieri (Legea nr. 22/2018), zilier este o persoană fizică, cetăţean al RM cetățean străin sau apatrid, care are capacitate de muncă și care exercită, contra unei remuneraţii, activități necalificate cu caracter ocazional pentru un beneficiar.

Reieșind din completările recente ale cadrului normativ în vigoare, deducem unele aspecte ce țin de prezentarea, dar și de corectarea Informației IRM19.

În literatura de specialitate există trei abordări cu privire la metodele de evaluare a sistemelor informaționale (în continuare – SI). Specialiștii în domeniu consideră drept metodă de evaluare o tehnică specială utilizată pentru a estima valoarea unui bun. Datorită faptului că SI „X” indicat în exemplul de mai jos este utilizat

În conformitate cu prevederile art. 18 lit. c) din Codul fiscal, plăţile pentru munca efectuată şi serviciile prestate (inclusiv salariile), facilităţile acordate de patron, onorariile, comisioanele, primele şi alte retribuţii similare, se consideră surse de venit impozabile, care se includ în venitul brut.

O persoană fizică, în decursul anului 2019, a obținut venituri de la activitatea salarială în cadrul unei întreprinderi și al unui contract de prestări servicii încheiat cu o companie rezidentă a parcului IT. La locul de muncă a beneficiat de scutirea personală și scutirea pentru două persoane întreținute (copii). Ținând cont de faptul că a obținut venit de la compania rezidentă a parcului IT, persoana fizică pierde dreptul la scutirile utilizate? Este necesar să prezinte Declarația cu privire la impozitul pe venit CET18 (în continuare – CET18) și să își excludă scutirile?

Este în drept autoritatea publică locală să administreze piața și ce dări de seamă fiscale se vor prezenta pentru declararea veniturilor obținute din achitările percepute de la comercianți?

Pentru anul 2021 fondul de remunerare a muncii în sectorul real se estimează în valoare de 49,3 mld. lei, în creștere cu 10,2% faţă de anul 2020 în termeni reali. Totodată, conform datelor din Nota cu privire la prognoza preliminară a principalilor indicatori macroeconomici pentru anii 2022-2024 elaborată de Ministerului Economiei și Infrastructurii, va fi asigurată menținerea plăților salariale în sectorul bugetar, conform angajamentelor Guvernului, inclusiv și majorările din 1 ianuarie 2021 și din 1 aprilie anul curent a salariilor în domeniul ocrotirii sănătății.   Astfel, în sectorul bugetar fondul de remunerare a muncii se prognozează în mărime de 14,2 mld. lei, în creștere cu 3,7% în termeni reali.

Guvernul a decis, în ședința de astăzi, 22 decembrie curent,  majorarea cuantumului minim garantat al salariului în sectorul real de la 2775 lei la 2935 lei pe lună.   La baza calculului efectuat au stat următoarele date statistice:

În perioada 2014-2018, populația economic activă în țara noastră a crescut cu 58,3 mii, iar rata de activitate s-a majorat de la 41,2% în 2014 la 43,3% în 2018. Datele sunt prezentate într-o notă analitică despre cererea și oferta forței de muncă în ultimii cinci ani (2014-2018), realizată de Agenția Națională de Ocupare a Forței de Muncă. Potrivit publicației, în 2018 cea mai scăzută rată de activitate a fost înregistrată în rândul tinerilor. Astfel, tinerii cu vârsta cuprinsă între 15-24 ani au înregistrat o rată de activitate de 20,8%, iar la cei cu vârsta între 15-29 ani – de 30,2%. Nivelul de ocupare a populației de 15 ani și peste în 2018 a fost de 42,0%, cu o creștere de 2,4% în raport cu anul 2014.

În perioada anilor 2017-2018 tichetele de masă au fost promovate activ, prin elaborarea legislației în domeniu și aprobarea cadrului normativ de aplicare a acestuia.

Casa Naţională de Asigurări Sociale a comunicat anterior că, potrivit pct. 35 din Regulamentul cu privire la condiţiile de stabilire, modul de calcul şi de plată a indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 108 din 03.02.2005 pentru perioada concediului medical ce se suprapune cu perioada de desfăşurare a activităţii de muncă se plăteşte salariul şi nu indemnizaţia. Ținând cont de prevederile legislaţiei, în cazul în care prima zi de concediu medical cauzat de boală obişnuită se suprapune cu activitatea de muncă, angajatorul, pentru prima zi de incapacitate achită salariu, iar următoarele patru zile achită indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă din mijloacele proprii.

Conform modificărilor operate în Legea nr. 289/2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale, la stabilirea indemnizaţiei de incapacitate temporară de muncă din mijloacele angajatorului se ia în calcul salariul mediu al angajatului. Este necesar de limitat acest salariu după cum este scris în art. 7 alin (3) din Lege sau de inclus în mărime integrală? Odată cu intrarea în vigoare a modificărilor operate în Legea nr. 289/2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale (în continuare – Legea nr. 289/2004), a fost modificat principiul de calcul a indemnizaţiei de incapacitate temporară de muncă (în continuare – indemnizaţie) din contul angajatorului.

Starea de urgență instituită în Moldova a impus multe întreprinderi să-și sisteze activitatea, iar angajații care nu pot să activeze la distanță sau cu un program redus, respectând regimul declarant de autorități, stau acasă. În continuare vom analiza care este diferența dintre șomajul tehnic și staționarea întreprinderii și cum se reflectă acestea asupra modului de remunerare a angajaților.

Angajatorul este obligat să compenseze persoanei salariul pe care aceasta nu l-a primit, în toate cazurile privării ilegale de posibilitatea de a munci și această obligaţie survine, în particular, în caz de reținere a tuturor plăților sau a unora din ele în caz de eliberare din serviciu (lit. f) alin. (1) art. 330 din CM). Din următorul articol, elaborat sub formă de scheme, aflați mai multe aspecte despre consecinţele nerespectării termenelor de efectuare a achitărilor în caz de încetare a CIM. Materialul e disponibil în limba română și rusă.