Particularitățile anului 2020 au determinat necesitatea identificării și promovării unor măsuri ce au drept scop atenuarea efectelor crizei pandemice și relansarea economiei naționale, prin diminuarea presiunii fiscale, implementarea de noi mecanisme de subvenționare, de comun cu perfecționarea reglementărilor fiscale prin reguli clare de impozitare bazate pe echitate, simplitate și asigurarea previzibilității impunerii. În acest sens, se propune redarea concisă a modificărilor de natură fiscală și vamală pentru anul 2021, care se regăsesc în Legea nr. 257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative (Legea nr. 257/2020) și Legea nr. 60/2020 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificare a unor acte normative (Legea nr. 60/2020) pentru o viziune de ansamblu asupra reglementărilor ce produc efecte juridice începând cu 1 ianuarie 2021.

Cabinetul de miniștri a aprobat două proiecte de hotărâri ce vizează ajutorul acordat țării noastre de către România, în vederea sprijinirii agriculturilor afectați de secetă.   Astfel, prin primul proiect  Agenția Rezerve Materiale din subordinea Ministerului Afacerilor Interne a fost desemnată drept autoritate responsabilă de recepționarea, depozitarea, păstrarea, evidența și distribuirea motorinei acordate în calitate de ajutor umanitar.

Începând cu 1 ianuarie 2020, entitățile autohtone întocmesc situațiile financiare conform unui nou format, elaborat în conformitate cu cerințele stipulate în Standardul Național de Contabilitate (SNC) „Prezentarea situațiilor financiare”, în redacția Ordinului Ministrului Finanțelor nr. 48/2019. Modificările operate în conținutul situațiilor financiare, și în special, în bilanț, au condus la apariția unor „noutăți” în prezentarea informației financiar-contabile și analiza acesteia.

În Republica Moldova va fi lansată o platformă informațională în domeniul protecției drepturilor de proprietate intelectuală. Aceasta va fi constituită din sistemul informațional în domeniul protecției obiectelor de proprietate intelectuală  (SI e-OPI) și sistemul informațional „Registrul cererilor de intervenție” (SI e-RCI). Cabinetul de miniștri a aprobat proiectul hotărârii respective.   Posesor și deținător al SI e-OPI va fi Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, iar în calitate de administrator tehnic – Serviciul Tehnologia Informației și Securitate. Totodată, posesor și deținător al SI e-RCI va fi Serviciul Vamal, iar Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe va asigura administrarea tehnică a sistemului.

Pe parcursul lunii de gestiune, rezidentului zonei economice libere (ZEL) i-au fost livrate servicii de servire a mesei în regim catering. Pentru livrarea dată rezidentul ZEL a primit factura fiscală în care, în coloana 10.6 (Cota TVA), era indicată cota de 20%. Este corectă aplicarea cotei TVA de 20%, dacă Codul fiscal, la art.104 lit. f), prevede că mărfurile și serviciile livrate în zona economică liberă din restul teritoriului vamal al Republicii Moldova se scutesc de TVA cu drept de deducere?

Deţinătorul antrepozitului, în cazul lichidării, prezintă Serviciului Vamal darea de seamă privind mărfurile înmagazinate în termen de trei zile de la data la care i-a fost înmânată hotărârea de lichidare, a expirat termenul de valabilitate a Autorizaţiei de funcţionare, sau, după caz, de la data comunicării biroului vamal a hotărârii de lichidare a antrepozitului vamal. Totodată, în termen de şapte zile acesta efectuează inventarierea mărfurilor păstrate în regim de antrepozit vamal.   În scopul asigurării executării uniforme a prevederilor legislației vamale, SV a elaborat proiectul ordinului cu privire la aprobarea modelului-tip al Dării de seamă privind mărfurile înmagazinate în antrepozitele vamale în proces de lichidare.

Care sunt condițiile pentru a beneficia de scutirea de TVA fără drept de deducere, la importul obiectelor de cult?

Începând cu 1 ianuarie 2021, la serviciile importate, conform art.109 alin. (2) din CF, la serviciile importate termenul obligaţiei fiscale şi data achitării TVA se consideră nu mai târziu de termenul obligaţiei de depunere a declaraţiei privind TV pentru perioada fiscală în care a avut loc importul serviciilor sau achitarea acestora, în funcţie de ce are loc mai înainte.    Astfel, legislația stabilește două fapte economice care conduc la apariția obligației fiscale la serviciile importate, în funcție de ce are loc mai înainte: importul serviciilor sau achitarea acestora.

Compania din ZEL beneficiază de import servicii — consultanță juridică furnizată de către persoana juridică din România. Apare în aceste circumstanțe obligația achitării TVA la importul de servicii, de prezentare a declarației TVA? Și dacă furnizorul nu prezintă certificatul de rezidență, apare obligația de reținere a impozitului la sursa de plata de 12%?

1. (28.5.16) Arhivă: Cum se determină regimul fiscal privind TVA în cazul serviciilor prestate de către un nerezident unui rezident al Republicii Moldova? 2. (28.5.15) Care regim fiscal se aplică la importul pe teritoriul Republicii Moldova a biomasei lemnoase, erbacee şi din fructe destinată producerii energiei termice şi apei calde?

Ministerul Finanțelor anunță că în primele 2 luni ale anului 2021 la bugetul public național au fost acumulate venituri în sumă de 10,1 mld. lei, fiind în creștere cu 556,0 mil. lei față de luna februarie a anului trecut, în timp ce cheltuielile au constituit 11,1 miliarde lei, care comparativ cu aceeași perioadă a anului 2020 sunt mai mari cu 982,9 mil. lei.

Lista agenţilor economici – întreprinderi ale industriei uşoare şi a tipurilor de servicii prestate de către aceştia pe teritoriul RM solicitanţilor plasării mărfurilor sub regim vamal de perfecţionare activă scutite de TVA cu drept de deducere a fost completată cu încă nouă agenți economici. Astfel, de aceste scutiri urmează să beneficieze 1015 întreprinderi ale industriei uşoare.   În Monitorul Oficial din 2 octombrie 2020, Ministerul Economiei și Infrastructurii a publicat Ordinul nr. 178 cu privire la aprobarea completărilor ce se operează în anexa la Ordinul nr. 66/2010. 

Data achitării la buget a sumei TVA aferente serviciilor importate, în conformitate cu art.109 alin. (2) din Codul fiscal, se consideră nu mai târziu de data depunerii declaraţiei privind T.V.A. pentru perioada fiscală în care a avut loc importul serviciilor sau achitarea acestora, în funcție de ce are loc mai înainte.

Deși obligativitatea și condițiile înregistrării în calitate de plătitor al TVA sunt specificate1 în art. 112 din Codul fiscal, aspectele ce țin de aplicarea prevederilor acestui articol în coroborare cu prevederile art.95 din CF încă mai generează întrebări, în special contribuabililor care urmează să se înregistreze drept subiecți impozabili cu TVA. Astăzi venim cu unele precizări și generalizarea reglementărilor în vigoare.   Ce presupune sintagma „perioada de 12 luni consecutive”.

Ministerul Finanțelor anunță că în luna ianuarie a anului 2021 la bugetul public național au fost acumulate venituri în sumă de 4,96 mld. lei, fiind în creștere cu 251,1 mil. lei față de luna ianuarie a anului trecut, în timp ce cheltuielile au constituit 5 mld.lei, care comparativ cu luna ianuarie a anului trecut sunt mai mari cu 252,2 mil. lei. Executarea bugetului public național s-a încheiat cu un deficit în sumă de 38,5 mil. lei. Soldurile mijloacelor bănești în conturile bugetelor componente ale bugetului public național au constituit 6,7 mld. lei.

Colectarea, verificarea și analizarea informațiilor privind relațiile financiare și economice ale persoanelor fizice și juridice legate de activitatea de spălare a banilor și infracțiunile asociate acestora va fi efectuată prin intermediul sistemului informațional automatizat de informare și comunicare privind prevenirea și combaterea spălării banilor – SIA ICCSB.   În cadrul ședinței Executivului din 20 ianuarie 2021 a fost aprobat proiectul hotărârii pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de ținere a Registrului electronic al Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, care este format din SIA ICCSB.

În semestrul I al anului curent, Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF) a desfășurat 57 cursuri de instruire cu teme actuale în domeniile finanțe publice, fiscal și vamal, la care au participat în total peste 1160 de specialiști care activează sau doresc să activeze în aceste domenii. Toate cursurile au fost organizate de către CTIF, în premieră, la distanță, cu utilizarea aplicației Zoom.   În aceeași perioadă, CTIF a actualizat și a pus în aplicare modulele de instruiri: „Contabilitatea bugetară. Cadrul normativ”, „Managementul financiar pentru directorii de școală” și „Utilizarea noii versiuni a sistemului informațional automatizat (SIA) „e-Factura”. Instruirile cu temele nominalizate au fost lansate în lunile aprilie, mai și, respectiv, în iunie curent.

Subiectele ce vizează realizarea acțiunilor pe segmentul poștal din Foaia de parcurs pentru impulsionarea procesului de digitizare a economiei naționale și dezvoltare a comerțului electronic au fost examinate în cadrul unei ședințe convocate de Ministerul Economiei și Infrastructurii cu conducerea Întreprinderii de Stat „Poşta Moldovei”, inclusiv dificultățile cu care se confruntă operatorul poștal național în vederea facilitării comerțului electronic, dar și acțiunile întreprinse în scopul depășirii dificultăților.

Pe parcursul anului viitor vor fi efectuate 226 de lucrări statistice. Guvernul a aprobat în ședința de astăzi, 16 decembrie curent, proiectul  hotărârii cu privire la aprobarea Programului de lucrări statistice pentru anul 2021.   Programul este format din două compartimente: lucrări și cercetări statistice realizate de Biroul Național de Statistică (107 titluri de lucrări) și lucrările executate, informații și date furnizate de către ministere, alte autorități ale administrației publice centrale și alte entități pentru elaborarea statisticilor oficiale (119 titluri de date statistice).

În urma unui import de marfă care ulterior se va efectua livrări scutite de TVA, serviciile de broker vamal în ce boxa a declarației TVA12 trebuie incluse?