Compania „X” are restanță față de bugetul public național (BPN). Concomitent, deține un drept de creanță în privința Companiei „

Cele mai importante modificări la legislația fiscală și vamală, aprobate prin Legea nr.214 din 31 iulie 2024 pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală și vamală 2025) pot fi consultate în rubrica dedicată politicii bugetar-fiscale 2025, lansată pe pagina monitorul.fisc.md.

Garanția globală oferă multiple beneficii operatorilor economici, prin reducerea costurilor, asigurarea unui flux fluid de circulație a mărfurilor, fără blocaje în procesul operațiunilor de comerț transfrontalier, informează Serviciul Vamal. Autoritatea vamală acordă autorizația pentru utilizarea garanției globale, în baza

Casa Națională de Asigurări Sociale reamintește că, potrivit art. 28 alin. (12) din Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale, pentru angajatorii din agricultură, indiferent de tipul de proprietate și forma juridică de organizare, majorarea de întârziere (penalitatea) aferentă

Mecanismul de determinare precum și particularitățile de administrare a majorării de întârziere (penalitate) sunt reglementate de art. 228 din Codul fiscal și capitolul VII din Instrucțiunea privind evidența obligațiilor față de buget, aprobată prin Ordinul SFS nr. 400 din 14.03.2017.

Serviciul vamal ne informează despre beneficiile utilizării garanției globale. Astfel, dacă ești operator economic și desfășori activități de import, export, tranzit vamal sau dorești să optezi pentru un anumit regim vamal, atunci este important să cunoști despre avantajele constituirii unei garanții globale.

În practică se întâlnesc situații, când o companie furnizează mărfuri unei instituții care este finanțată de la buget, iar plata pentru bunurile livrate se efectuează cu întârziere

Prin noul Cod Vamal, în vigoare din 1 ianuarie 2024, a fost introdusă obligativitatea constituirii unei garanții pentru taxe vamale și TVA aplicabile materiei prime importate. Inițial, la insistența mediului de afaceri, termenul de punere în aplicare a acestor prevederi a fost transferat cu 6 luni, ulterior cu 3 ani

O problemă des întâlnită este gestiunea defectuoasă a sistemului public de alimentare cu apă și canalizare. Administrarea neconformă a bunurilor publice și managementul necorespunzător al patrimoniului public generează riscuri de înstrăinare a proprietății publice și de neacumulare a veniturilor generate din administrarea patrimoniului.

Republica Moldova prin art. 201 din Acordul de asociere între Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și RM, pe de altă parte, și-a asumat angajamentul armonizării legislației vamale la Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii.

Survine la debitorul subiect al procedurii de restructurare, obligația de ajustare a TVA la mărfurile procurate în baza facturii fiscale, dacă debitorul a fost degrevat de la achitarea unei părți din suma datorată?

Întreprinderea „A” are o datorie față de o persoană fizică pentru serviciile prestate. Este posibil ca datoria menționată să fie convertită drept aport în capitalul social? Apar unele obligații fiscale în cazul dat, dacă ulterior persoana fizică va decide să-și retragă aportul său în anul 2020? În scopuri fiscale, se pot folosi metode de evidență financiară bazate pe prevederile Standardelor Naționale de Contabilitate și Standardelor Internaționale de Raportare Financiară cu respectarea prevederilor Titlului II al CF (art. 44 alin. (7) din CF). În conformitate cu prevederile pct. 37 supct. 6) din SNC „Capital propriu și datorii”, aprobat prin Ordinul nr. 118/2013 al Ministerului Finanțelor, stingerea datoriilor poate fi efectuată prin convertirea datoriei în aport în capital social. Astfel, majorarea capitalului social din contul datoriei aferente serviciilor prestate de către persoana fizică nu este interzisă.

Elaborarea politicilor contabile provoacă încă neclarități în cadrul entităților, în acest sens, în ediția din august 5(89) a revistei „monitorul fiscal FISC.md”, Natalia Tonu - șefa Direcției politici contabile și audit în sectorul corporativ, Ministerul Finanțelor și Ecaterina Voloșciuc

În cadrul ședinței plenare din 20 iulie anul curent Parlamentul a aprobat în lectura a doua proiectul legii taxei de stat, elaborat în vederea ajustării cadrului normativ în domeniul taxelor de stat, la necesitatea asigurării unui echilibru bugetar de asigurare a unui serviciu public calitativ și obligația cetățeanului care folosește acest serviciu.

În Monitorul Oficial din 15 august curent a fost publicată Legea nr.214 din 31 iulie 2024 pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală și vamală 2025).

Ministerul Finanțelor a asigurat gestionarea datoriei de stat, garanțiilor și recreditării de stat în conformitate cu cadrul legal de reglementare a domeniului, fiind respectate limitele aprobate atât prin Legea bugetară anuală, cât și cele stabilite în Programul „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2020- 2022)”, potrivit Raportului Curții de Conturi privind auditul conformității domeniului în anul 2020, Hotărârea nr. 31 din 28 iunie curent cu privire la Raportul auditului fiind publicată în Monitorul Oficial din 9 iulie curent.   Misiunea de audit public extern a fost realizată conform Programului activității de audit a Curții de Conturi pe anul 2021, având drept scop

Politica bugetar fiscală și vamală pentru anul 2025 a fost adoptată în cadrul ședinței parlamentare din data de 31 iulie 2024. Astfel, Legea nr.214/2024 cu privire la modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală și vamală) a intrat în vigoare la data de 15 august 2024. Totodată, ca urmare a adoptării actului

Datoria externă brută a Republicii Moldova, conform datelor preliminare, pe parcursul anului 2022 a crescut cu 8 la sută și la situația din 31 decembrie anul trecut a totalizat $9 457,8 mil. Raportul datoriei externe brute la PIB a constituit 65,6 la sută ce este cu 1,6 p.p. mai mult față de datele înregistrate pe data de 31 decembrie anul 2021.

Una dintre lucrările premergătoare raportării financiare este inventarierea totală a activelor și pasivelor autorității/instituției bugetare. Totodată, potrivit prevederilor art. 18 lit. e) din Legea contabilității nr. 113/2007 (în continuare – Legea nr. 113/2007), ciclul contabil al entității cuprinde și inventarierea elementelor contabile.

Datoria de stat administrată de Guvern, conform datelor de la sfârșitul lunii august 2021, a atins nivelul de 73,5 mld. lei. Potrivit datelor din Raportul lunar privind evoluția social-economică a Republicii Moldova publicat de Ministerul Economiei, datoria internă, care deține ponderea 45,3% în valoarea totală a datoriei de stat, a atins 33,3 mld. lei și a crescut cu 20,6% față de aceeași situație din anul precedent. Datoria de stat externă, cu o pondere de 54,7% în total, de a însumat 40,2 mld. lei, majorându-se cu 19,6%.   Autorii raportului explică majorarea nivelului de îndatorare a țării prin faptul că Guvernul a fost nevoit să apeleze la împrumuturi interne și externe pentru a putea acoperi cheltuielilor bugetare ce țin de depășirea consecințelor